15,776 matches
-
urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de stigmă: 1. atributul pe care-l prezintă o persoană și care o compromite în față celorlalte persoane; 2. atitudinea față de persoana stigmatizată; 3. trăirile persoanei stigmatizate. Toate aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană; ideologic, când
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
15-49 ani)358. În România, Șerbănescu, Morris și Marin 359 arătau că, rata infertilității era de 11% în anul 1999. Cuplurile fără copii, care doresc să evite stigma și să se conformeze normelor sociale prin creșterea copiilor, adeseori recurg la adopție. Dincolo de efortul (material, psihologic, medical) de a utiliza tehnologiile moderne de reproducere, adopția poate reprezenta încercarea cuplurilor care se simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod paradoxal însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
infertilității era de 11% în anul 1999. Cuplurile fără copii, care doresc să evite stigma și să se conformeze normelor sociale prin creșterea copiilor, adeseori recurg la adopție. Dincolo de efortul (material, psihologic, medical) de a utiliza tehnologiile moderne de reproducere, adopția poate reprezenta încercarea cuplurilor care se simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod paradoxal însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu realizat de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces de adopție au fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației de iubire dintre părinte și copil, lipsa acestora în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces de adopție au fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației de iubire dintre părinte și copil, lipsa acestora în cazul adopției determinând o relație părinte-copil inferioară (second best), 2. părinții adoptatori nu sunt părinți reali 361
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației de iubire dintre părinte și copil, lipsa acestora în cazul adopției determinând o relație părinte-copil inferioară (second best), 2. părinții adoptatori nu sunt părinți reali 361. O a treia temă identificată de Miall 362 face referire la stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din relații întâmplătoare. O altă sursă a stigmatizării sociale a copiilor adoptați o constituie centrarea pe problemele exteriorizate de copiii adoptați și dezvoltarea unor modele teoretice considerate de specialiști ca fiind patologice 366. 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție Studiile care fac referire la atitudinea față de adopție sunt puține chiar și la nivel internațional. Un prim studiu în acest sens a fost realizat de Kirk în 1953 și a demonstrat existența unei atitudini sociale discreditante, compromițătoare față de relațiile de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sociale a copiilor adoptați o constituie centrarea pe problemele exteriorizate de copiii adoptați și dezvoltarea unor modele teoretice considerate de specialiști ca fiind patologice 366. 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție Studiile care fac referire la atitudinea față de adopție sunt puține chiar și la nivel internațional. Un prim studiu în acest sens a fost realizat de Kirk în 1953 și a demonstrat existența unei atitudini sociale discreditante, compromițătoare față de relațiile de rudenie stabilite prin adopție 367. Dembroski și Johnson
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
referire la atitudinea față de adopție sunt puține chiar și la nivel internațional. Un prim studiu în acest sens a fost realizat de Kirk în 1953 și a demonstrat existența unei atitudini sociale discreditante, compromițătoare față de relațiile de rudenie stabilite prin adopție 367. Dembroski și Johnson 368 au realizat un studiu pornind de la ipoteza potrivit căreia, persoanele cu un grad ridicat de dogmatism, definit ca un sistem sau o rețea de credințe și atitudini, manifestă o atitudine intolerantă față de adopție. Studiul a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stabilite prin adopție 367. Dembroski și Johnson 368 au realizat un studiu pornind de la ipoteza potrivit căreia, persoanele cu un grad ridicat de dogmatism, definit ca un sistem sau o rețea de credințe și atitudini, manifestă o atitudine intolerantă față de adopție. Studiul a avut un eșantion format din 113 studenți. Ipoteza s-a confirmat pentru persoanele de sex masculin, dar nu și pentru persoanele de sex feminin. Autorii au interpretat aceste rezultate sugerând că, femeile acordă o importanță deosebită rolului matern
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
s-a confirmat pentru persoanele de sex masculin, dar nu și pentru persoanele de sex feminin. Autorii au interpretat aceste rezultate sugerând că, femeile acordă o importanță deosebită rolului matern, în pofida căruia, obținerea unui copil, chiar și pe cale legală, prin adopție, este o soluție mult mai dezirabilă decât lipsa copilului din familie. Miall 369 în același studiu, prezentat anterior, constata că, în termenii atitudinilor sociale, respondenții percep că, lipsa legăturilor biologice cu copilul adoptat îi plasează pe o poziție inferioară în raport cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai importante decât 18-20 de ani dedicați creșterii unui copil. În plus, mama "autentică", "mama reală" este considerată a fi tot mama biologică. Ulterior, Miall 370 a realizat un studiu explorator cu intenția de a determina constructele sociale asupra infertilității, adopției și tehnologiei de reproducere. Studiul a fost realizat în Canada. Eșantionul a cuprins un număr de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tehnologiei de reproducere. Studiul a fost realizat în Canada. Eșantionul a cuprins un număr de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptive se confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca fiind cele mai importante aspecte în crearea legăturii și a succesului familial, indiferent de modul de formare a familiei prin adopție sau reproducere. Miall însuși privește însă cu retincență aceste rezultate pozitive, identificând o serie de aspecte care pot susține sau dimpotrivă, exactitatea acestor rezultate. Pe de o parte, ar fi putut opera dezirabilitatea socială, pe de altă parte însă pot
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la "calmarea" temerilor publice referitoare la viața tradițională, de familie și reinstalarea încrederii în legăturile de sânge 373. În 1997 a fost realizat primul studiu de amploare asupra unui eșantion reprezentativ al SUA (1554 respondenți), pentru identificarea atitudinii populației față de adopție. Se constată atitudini ambivalente. Deși, majoritatea populației are o opinie favorabilă despre adopție și consideră adopția ca fiind un proces care servește unui scop social, totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră că, este de preferat a adopta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în legăturile de sânge 373. În 1997 a fost realizat primul studiu de amploare asupra unui eșantion reprezentativ al SUA (1554 respondenți), pentru identificarea atitudinii populației față de adopție. Se constată atitudini ambivalente. Deși, majoritatea populației are o opinie favorabilă despre adopție și consideră adopția ca fiind un proces care servește unui scop social, totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră că, este de preferat a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sânge 373. În 1997 a fost realizat primul studiu de amploare asupra unui eșantion reprezentativ al SUA (1554 respondenți), pentru identificarea atitudinii populației față de adopție. Se constată atitudini ambivalente. Deși, majoritatea populației are o opinie favorabilă despre adopție și consideră adopția ca fiind un proces care servește unui scop social, totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră că, este de preferat a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al SUA (1554 respondenți), pentru identificarea atitudinii populației față de adopție. Se constată atitudini ambivalente. Deși, majoritatea populației are o opinie favorabilă despre adopție și consideră adopția ca fiind un proces care servește unui scop social, totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră că, este de preferat a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnificativ mai mari pentru copiii adoptați internațional. De semnalat că, s-au înregistrat diferențe în răspunsuri în funcție de sex, educație și rasă. Astfel persoanele de sex masculin, persoanele mai puțin educate, respectiv persoanele de culoare s-au arătat mai sceptice în raport cu adopția 374. Această anchetă a fost urmată de o alta, în 2002. Rezultatele obținute au înregistrat o ușoară creștere a proporției persoanelor care consideră adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sex masculin, persoanele mai puțin educate, respectiv persoanele de culoare s-au arătat mai sceptice în raport cu adopția 374. Această anchetă a fost urmată de o alta, în 2002. Rezultatele obținute au înregistrat o ușoară creștere a proporției persoanelor care consideră adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și mai puțin de dorința de a-i oferi copilului adoptat un mediu favorabil. În aceeași proporție, respondenții au apreciat adopția copiilor cu vârstă mai înaintată sau a copiilor din centrele de plasament ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă o situație critică pentru majoritatea părinților biologici, care le afectează atât personalitatea cât și viitorul 375
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]