47,999 matches
-
independente a justiției în România, ca înainte de intrarea în vigoare a măsurilor propuse în materie de «resurse umane» să fie realizate studiile de impact necesare“. În fine, se observă că Guvernul a avut suficient timp ca, de la data adoptării Opiniei - iulie 2018 și până la data finalizării procedurilor constituționale pentru intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018, să realizeze acest studiu de impact, obligație pe care a nesocotit-o și pe care a dorit să o acopere emițând, sub
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
devenind actuală numai după punerea în plată a deciziilor de pensionare, știut fiind că foarte mulți magistrați cu o vechime de peste 25 de ani sunt încă în funcție. În egală măsură, nu este îndeplinită nici cealaltă condiție care justifică adoptarea unei ordonanțe de urgență, respectiv existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și nici condiția existenței unei situații temeinic justificate, impusă de art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
din Legea nr. 242/2018. În același timp, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a fost publicată între momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 242/2018 și momentul intrării acesteia în vigoare. Rezultă că, la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 nu s-au avut în vedere prevederile art. 58 alin (2) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „[…] actele normative de importanță și complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
ordonanței, cei vizați nu pot cunoaște cu claritate dacă actul normativ este sau nu în vigoare. ... 35. Se mai susține și încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, deoarece, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, Guvernul nu poate în mod fățiș să se opună unei legi deja adoptate de Parlament, sens în care se invocă, în esență, deciziile Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, nr. 842 din 2 iunie
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Se arată că se încalcă dispozițiile art. 124 alin. (3) și ale art. 125 din Constituție. ... 38. Astfel, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este afectat dreptul la pensie, prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar și regimul instituțiilor fundamentale - autoritatea judecătorească, dreptul la pensie fiind strâns legat de cariera magistratului, de independența justiției, dar
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
17 decembrie 2015. ... 41. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.566D/2020, autoarea excepției mai susține, în esență, că Legea nr. 239/2019 contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, deoarece a fost încălcat principiul bicameralismului la adoptarea ei, precum și celor ale art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție privind statul de drept, deoarece Parlamentul nu a solicitat avizul CSM. ... 42. Tribunalul Brașov - Secția I civilă, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarele
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
2) privind dreptul la pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea numai prin lege organică a instanțelor judecătorești, art. 115 alin. (1) și (4)-(6) privind delegarea legislativă și condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, art. 124 alin. (3) privind principiul independenței judecătorilor, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 132 privind statutul procurorilor. ... 58. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora“. În jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
4) din Constituție o ordonanță de urgență, tot în limitele impuse de Constituție, act normativ care își urmează cursul dezbaterii în Parlament, în temeiul art. 115 alin. (5) și (7) din Legea fundamentală. ... 71. Referitor la susținerea potrivit căreia, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, Guvernul nu poate în mod fățiș să se opună unei legi deja adoptate de Parlament, Curtea reține că aceasta nu poate fi primită, deoarece, în speță, prin Legea nr. 239/2019, Parlamentul a aprobat Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
din 18 iulie 2018, paragraful 68). ... 76. Având în vedere această jurisprudență, precum și faptul că, în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, avizul CSM a fost solicitat de către Guvern, dar nu a fost primit până la adoptarea actului normativ criticat, Curtea constată că au fost respectate prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, iar susținerea privind nesolicitarea avizului CSM este neîntemeiată. ... 77. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse Legii nr. 239/2019 privind încălcarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragraful 59, Curtea a constatat că această normă constituțională instituie veritabile limitări ale competenței atribuite Guvernului. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». În celelalte domenii prevăzute de
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
și urgența reglementării. ... 92. Or, având în vedere că, analizând criticile de neconstituționalitate intrinsecă, nu a fost reținută nici vreo afectare a regimului instituțiilor fundamentale ale statului, nici afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, Curtea constată că, prin adoptarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, au fost respectate dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 93. În final, cât privește dispozițiile art. 129 din Constituție, referitoare la folosirea căilor de atac, Curtea reține că acestea
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
a încetării stării de alertă instituite pe teritoriul României, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență. În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 22 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252562]
-
lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că, prin dispozițiile sale, legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare, existente ca o consecință a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna
DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252489]
-
securității juridice, întrucât prevede posibilitatea retroactivării sale, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, și creează un dezechilibru în interpretarea unitară a legii fiind astfel inaccesibilă. Totodată, prin adoptarea Legii nr. 77/2016, statul român și-a încălcat obligația constituțională de a pune în acord dreptul național cu dreptul european. ... 12. Se consideră că instituirea unui anume prag valoric al fluctuației valutare, respectiv de 52,6%, reprezintă o încălcare a art.
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
432 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021, excepția fiind respinsă. ... 22. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată din perspectiva lipsei solicitării avizului Băncii Naționale a României la adoptarea Legii nr. 52/2020, prin Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, paragrafele 50-52, și Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, paragrafele 27 și 28, Curtea a reținut că, „potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României avizarea cazurilor de impreviziune, operațiune esențialmente de drept civil. De altfel, se mai reține că nici la adoptarea Legii nr. 77/2016, așadar, a legii de bază, nu a fost solicitat un astfel de aviz“. Prin urmare, Curtea a reținut că Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
DECIZIE nr. 3 din 28 ianuarie 2022 privind reglementarea activității comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, precum și adoptarea regulamentului de organizare și funcționare a acestora EMITENT COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 11 martie 2022 În temeiul art. 414 și 439 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările
DECIZIE nr. 3 din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252542]
-
obiectul exclusiv al proprietății publice a statului ori a unității administrativ-teritoriale, în temeiul unei legi organice, trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale sau invers operează numai printr-o modificare a legii organice, respectiv prin adoptarea unei legi organice de modificare a legii organice prin care bunurile au fost declarate obiect exclusiv al proprietății publice. În celelalte cazuri, Curtea a reținut că, potrivit art. 136 alin. (2) din Constituție raportat la art. 860 alin. (3) teza
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
completat de Punctul 12. , Articolul I din DECIZIA nr. 18 din 4 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 6 august 2025 ) Articolul 8^3 Se interzice membrilor comisiilor de specialitate ale CMR să ia parte la deliberarea și adoptarea hotărârilor în care au un interes patrimonial față de problema supusă dezbaterii. Interesul poate fi personal sau prin soție/soț, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv și afinii acestora. Dacă această situație apare, se va consemna la începutul
REGULAMENT din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252543]
-
au definit locurile de muncă în condiții deosebite, iar art. 20 din aceeași lege a enumerat acele locuri de muncă ce erau încadrate în condiții speciale, deschizând însă posibilitatea nominalizării și a altora, prin lege, ceea ce a condus la adoptarea Legii nr. 226/2006. De asemenea, Legea nr. 263/2010 a definit în art. 3 alin. (1) lit. g) locurile de muncă în condiții deosebite și a prevăzut în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 că sunt încadrate în condiții
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
au definit condițiile de muncă în condiții speciale, iar art. 30 alin. (1) a realizat o enumerare exhaustivă a acestora. Cu toate acestea, complexitatea problematicii referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiții deosebite sau speciale a făcut necesară adoptarea unor reglementări de ordin secundar, respectiv hotărâri ale Guvernului, prin care au fost precizate toate criteriile care, în mod cumulativ, erau necesare pentru a justifica încadrarea locurilor de muncă în condițiile mai sus amintite și care vizau nu doar tipul
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
evaluarea acestor elemente concrete a impus reglementarea unei metodologii etapizate, constând dintr-o serie de operațiuni tehnice și administrative necesar a fi urmate în ordine cronologică. De asemenea, reevaluarea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite sau speciale a necesitat adoptarea unor reglementări asemănătoare prin care s-au stabilit criteriile și metodologia acestei proceduri. ... 14. Prin Decizia nr. 806 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 14 martie 2019, paragrafele 26 și 27
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
a deține câini, condiționându-l de îndeplinirea unei condiții subiective și arbitrare, respectiv obținerea „acordului vecinilor“ sau al „asociației de proprietari“. Această condiție nu corespunde niciunei cauze de utilitate publică, ci, din contră, subminează acțiunea socialmente utilă și necesară a adoptării câinilor fără stăpân. Dreptul de proprietate asupra câinilor adoptați nu poate fi restrâns decât printr-o condiționare legală obiectivă care să țină seama, spre exemplu, de spațiul minim alocat unui câine într-o locuință, de respectarea condițiilor sanitar-veterinare privind igiena
DECIZIA nr. 511 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252596]