1,941 matches
-
scurt ... după moda persoanelor de rang, încât în șapte ani de conviețuire, timp în care născuse deja patru copii, nu i s-a adresat decât cu "domnule", dar mai apoi, temperamentală și cu personalitate fiind, a adoptat noua formulă de adresare de "Barbule" și i-a mai turnat cinci copii, umplând casa și ograda de larma și veselia cuviincioasă a familiei Barbu. După căsătorie, tata a redevenit răzeș veritabil și notar respectabil. Muncitor și conștiincios până la absurd, pentru a nu dezavantaja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În acest sens, materia densă a publicisticii încorporează aspecte de poetică artistică, elemente de narativitate și lirism, iar pamfletele și satirele lirice ale poetului reflectă aluviunile activității jurnalistice: "Întâlnirea epidermică a jurnalismului și a poeziei maschează structura lor profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală și aplecarea pragmatică"356. Vocația retorică, sensibilă în spațiul creației literare, își găsește manifestarea deplină în cadrul articolelor jurnalistice, având ca scop susținerea concepției social-politice a gazetarului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor menite să confere o coloratură familiară ideilor politice prezentate; tehnica citatului revelator; susținerea demersului argumentativ cu date statistice; explicitarea mecanismelor discursive în cadrul unui metadiscurs care însoțește limbajul publicistic eminescian; adresarea directă, instaurând o relație discursivă explicită gazetar-cititor; dramatizarea. În rândurile care urmează, descriem și exemplificăm fiecare dintre mijloacele de persuasiune menționate. a) Ponderea și impactul exemplelor în limbajul politic eminescian. Exemplul istoric reprezintă unul dintre mecanismele argumentative predilecte ale jurnalistului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fi a unei dări de samă de orice natură"458. Pornind de la poetica explicită a articolelor, "publicul îi poate astfel "prinde" rețeta, devenind familiar cu mersul demonstrației"459, iar transparența tehnicii discursive augmentează gradul de accesibilitate al textelor. e) Adresarea directă. Majoritatea articolelor eminesciene au caracter adresat, jurnalistul urmărind, în puncte cheie ale demersului argumentativ, să capteze atenția cititorului. Printre mijloacele retorice de suscitare și menținere a interesului cititorului se remarcă, în primul rând, interogația retorică: "Crezi oare, cititorule, că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instanță pasivă care se limitează la receptarea mesajului jurnalistic. Printre mijloacele de realizare a expunerii adresate înregistrate de publicistica eminesciană amintim: valorificarea curentă a interogațiilor retorice; folosirea formelor în vocativ; inserția deixisului de persoana a II-a; utilizarea formulelor de adresare colocvială; prezența elementelor fatice (de menținere a contactului dintre emițător și receptor) și a celor conative (orientate către destinatar), valorificarea structurilor incidente orientate către cititor, cu rol de reluare și de subliniere a unor afirmații (după cum vă atrăgeam atenția). Tehnica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu scăderea populației. Din vremea Unirii până la 1864 populația se înmulțea încă cu 31,6 procente. La 1864 plouă reformele toate costând bani. Sporul populației scade la jumătate, la 15,3, și continuă scăzând"466. Atunci când apare în finalul articolelor, adresarea directă dobândește valoare conclusivă, relevând valențe pragmatice evidente: "Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului din toate acestea: că d. Grădișteanu a vorbit ca reprezentant al guvernului; că comunicatul care l-a dezmințit e datorit presiunii Austriei"467. f
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
multe informații, odată cu intrarea în redacția Timpului, se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic, a impactului pe care îl are acesta asupra cititorului. Multe din articolele publicate în gazeta conservatoare relevă o relație explicită cu cititorul, vizibilă în adresarea directă, în formulări colocviale care instaurează un soi de complicitate între jurnalist și public, în demersul evaluativ și critic al clasei politice. În paginile Timpului, Eminescu dă frâu liber retorismului și patosului exprimării, expresie a angajării gazetarului în campanii de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
activității desfășurate la Curierul de Iași sunt guvernate de intențiile informative ale jurnalistului, odată cu intrarea în redacția Timpului se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic. Articolele semnate în publicația conservatorilor relevă o relație specială cu cititorul, oglindită în adresarea directă, în formulările familiale, care instaurează un soi de complicitate între jurnalist și cititor, în demersul evaluativ al clasei politice: Credem că cititorul care e deprins cu Țara Românească, cu mecanismul ei administrativ de-o perfectă onestitate, cu instinctele generoase
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
performativ al cuvântului, jurnalistul Eminescu pledează pentru o retorică lucid și conștient orientată pragmatic. Dintre mijloacele de persuasiune folosite cu predilecție de gazetar reținem: ponderea și impactul exemplelor, tehnica citatului revelator, pasiunea pentru datele empirice, dimensiunea metadiscursivă a limbajului publicistic, adresarea directă și dramatizarea. Complementaritatea celor trei niveluri ale analizei (sintaxă, semantică, pragmatică) a determinat conexiuni constante între dimensiunile semiotice și, implicit, depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Fiecare palier al demersului semiotic a impus reevaluarea celorlalte două, iar coroborarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o tonalitate exuberantă, el exaltă risipirea, libera vitalitate descoperindu-le un substrat tragic. Labiș se identifică cu Rimbaud când îi atribuie „neastâmpărul tragic”. Poemul Arthur Rimbaud trasează o acoladă unificatoare, poate într-un anumit tonus vital sau în energia unei adresări comunicative, într-un “cadru” comun inefabil care se difuzează în registrul amândurora. Poezia este exaltarea unei afinități de structură, într-un stil rapid, exploziv. „Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: Anghelina - atribut (a cui?); Leona - complement (cui?); zgripsorul - subiect. 11. Alcătuiește un enunț în care să folosești structura mama Anghelina pentru adresare. 12. Completează replica „ - Aicea să nu rămâi singur, să nu vie asupra ta zgripsorul.” cu un comentariu al povestitorului. Înțelegerea textului 13. Scrie în dreptul fiecărui substantiv dat substantivul propriu corespunzător: dădaca, cățelandrul, motanul. 14. Selecteză din text structura care precizează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie o amenințare pentru fațeta pozitivă a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
-l asculta. Publicul nu mai este o comunitate de ascultători voluntari care constituie un grup în fața unui orator, ci niște ascultători dispersați și anonimi față de care locutorul nu se poate erija în "orator". Discursul are tendința de a deveni o adresare de la individ la individ. Prin urmare, apariția la televizor va provoca o nouă transformare a adresării politice: va reduce importanța expunerilor de idei în avantajul dezbaterilor în care trebuie suscitată simpatia telespectatorilor. Nu se poate spune, deci, că aceste tipuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unui orator, ci niște ascultători dispersați și anonimi față de care locutorul nu se poate erija în "orator". Discursul are tendința de a deveni o adresare de la individ la individ. Prin urmare, apariția la televizor va provoca o nouă transformare a adresării politice: va reduce importanța expunerilor de idei în avantajul dezbaterilor în care trebuie suscitată simpatia telespectatorilor. Nu se poate spune, deci, că aceste tipuri diferite de mass-media au de-a face cu același gen discursiv: modificările aduse condițiilor "materiale" ale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a trimis prin poștă unui anumit număr de alegători "Scrisoarea adresată tuturor francezilor". Sensul acestui enunț politic nu se reduce doar la "conținut", căci el nu poate fi separat de punerea în scenă epistolară, subliniată prin faptul că formula de adresare ("Dragii mei compatrioți") precum și semnătura ("François Mitterand") sînt scrise de mînă. Punerea în pagină întărește efectul de corespondență privată: la stînga textului este lăsată o margine materializată cu ajutorul unei linii trase ca într-un caiet de elev. Dragii mei compatrioți
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unei părți a corpului său ("pielea"): orice persoană care are o piele este inevitabil implicată. Textul enunță faptele și legile naturii fără să interpeleze consumatoarele. Dispariția relației enunțiative este totuși anulată în fragmentul ambreiat constituit de al șaselea paragraf: aici adresarea către cititoare se face la imperativ ("Pentru a afla de ce aveți nevoie, consultați..."), ca și cum s-ar încerca evitarea unei excluderi totale din text. Dar imperativul se referă la consultarea "Calculatorului de Frumusețe din Centrele de Consiliere Clinique" și nu la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
astfel un fel de ștergere a granițelor care există între pozițiile persoanei întîi, a doua și a treia. Aceasta explică de ce utilizarea cea mai frecventă a lui "on" se referă la o ființă umană nedeterminată sau de ce este utilizat pentru adresarea pe un ton blînd bebelușilor sau animalelor familiare: Comme on est mignon! On l'aime, sa maman...30 Dat fiind că enunțiatorul se adresează unor ființe care nu au darul vorbirii, dar care sînt tratate ca niște subiectivități, el evită
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru că nu sînt ghilimele și pentru că este scris la persoana a treia ("ea"); nu este nici DI, în absența unui verb urmat de o completivă. De fapt, nu putem identifica DIL ca atare; percepem doar o discordanță între modul de adresare al jurnalistului și turnura orală și familiară ("Alençon îl cunoaște deja..."), turnură pe care cititorul este înclinat mai degrabă să o atribuie unei femei din mediu muncitoresc. Această discordanță ne indică prezența DIL. Dar am putea foarte bine să considerăm
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
baza presupozițiilor textului": "refuz, acceptare, aluzie, răspuns, aserțiune, afirmație, exemplu, considerație, judecată, ripostă, replică, contestare, constatare, întrebare, ironie, părere, glumă, concordanță (respectiv neconcordanță), insinuare, negare, asigurare, reproș, recuzare") de funcțiile textuale explicite (care "nu sunt date pe baza presupozițiilor textului": "adresare, indicație, îndemn, informație, a transmite ceva cuiva, ordin, rectificare, rugăminte, obiecție, explicație, lămurire, salut, provocare, trimitere, avertisment, precizare, protest, sfat, promisiune, dorință"). Apoi, Coșeriu a avansat ca "principiu fundamental al subdivizării" distincția între funcțiile textuale dialogice (precum întrebare - răspuns) și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
această parte a țării sunt mult mai reci, mai reținuți, decât în alte locuri. (...) Oamenii din Transilvania sunt suspicioși (...); cu ocazia primului contact cu colegii de acolo, legătura socială mi s-a părut încordată [desigur face referire la modul de adresare cu dumneata sau cu dumneavoastră]". În felul acesta se înmulțeau experiențele celor din țara mamă, timp în care își exprimau bucuria pentru revenirea Transilvaniei lângă patrie și (surprinzător de mulți) manifestau admirația față de creatorii literaturii contemporane transilvane 122. În schimb
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de exprimare a sentimentului; - determină în conștiința cititorului înalte sentimente de dragoste și prețuire; - autorul are o anumită atitudine față de noțiunea evocată, preamărită (om, eveniment, etc.); - folosește un ton solemn; - dă glas unor tulburătoare sentimente de atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea directă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea directă, descrierea, monologul liric, etc. Teme: a. apărarea patriei; b. salvarea patriei; c. eliberarea patriei; d. cultul eroilor; e. iubirea; f. natura, etc. - sentimentul patriotic este des exprimat;iubirea de popor împrumută: a. o intensă vibrație lirică; b. entuziasm; c
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se utilizează mijloacele retorice ale convingerii și exaltării; - presupune un caracter de sublim sărbătoresc, de meditație avântată; - adeseori începe cu o invocație retorică. Se folosesc: 1. propoziții exclamative; 2. imperativul; 3. vocativul; 4. interjecții; 5. îndemnuri; 6. diferite formule de adresare. - ritm amplu, plin de avânt; comparații uimitoare; - de regulă, la început se găsește o invocație retorică; după care, motivația concentrată a sentimentului de preamărire și adorație; de obicei ultima strofă conține un îndemn mobilizator. Feluri: a. eroică; e. sacră; b
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
susțin că pragul de 500 ng/ml este mai puțin util (5). În Baltimore Longi -tudinal Study on Aging (BLSA), autorii demonstrează relația cu prevalența înaltă a condițiilor proinflamatorii și creșterea anomaliilor lipidice, anemiei și obezității (41). Foarte important pentru adresarea pacientului terapiei adecvate este standardizarea diagnosticului. Conform indicațiilor Societății de Radiologie Intervențională (SRIV), diagnosticul complet ar trebui să cuprindă (42):diagnostic pozitiv pe baza modelului de predicție; ‒ analiza factorilor de risc pentru tromboză; documentarea suspiciunii clinice; precizarea statusului clinic;evaluarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
căldicele există și aici, în plan formal, o serie de stereotipii la care preoții ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]