1,929 matches
-
se petrec la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea moleculelor, ionilor, macromoleculelor are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbit. Se calculează cantitatea de acid adsorbit de 1 g cărbune, cu relația: a = (C - C’) / 0,3 g acid/l ⋅ g cărbune Se trasează un grafic așezând pe abscisă concentrațiile în acid acetic iar pe ordonată valorile coeficientului de adsorbție a. Pentru o bună reprezentare grafică a variației coeficientului de adsorbție cu concentrația normală a acidului acetic, se recomandă trasarea punctelor și a curbei pe hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu relația: a = (C - C’) / 0,3 g acid/l ⋅ g cărbune Se trasează un grafic așezând pe abscisă concentrațiile în acid acetic iar pe ordonată valorile coeficientului de adsorbție a. Pentru o bună reprezentare grafică a variației coeficientului de adsorbție cu concentrația normală a acidului acetic, se recomandă trasarea punctelor și a curbei pe hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a acidului acetic, se recomandă trasarea punctelor și a curbei pe hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu solvenți specifici. Fig. 9 Coloana cromatografică Se cântăresc câteva frunze proaspete care se mojarează cu câteva granule de nisip
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se aduce la semn cu apă distilată. Soluția rezultată trebuie să fie clară. Se reprezintă apoi grafic concentrația Fe3+ (corespunzătoare solubilității precipitatului) în funcție de concentrația peptizatorului (HCl). Se obține o curbă în formă de S. La concentrații mici se produce doar adsorbția peptizatorului, iar peptizarea este neglijabilă. Peptizarea crește brusc într-un anumit domeniu de concentrații apoi rămâne relativ constantă, când tot precipitatul a peptizat. Se precizează că peptizatorul este de fapt FeCl3 ce se formează în urma dizolvării parțiale a Fe(OH
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
într’un proces catalitic, unde prezența sistemelor redox, cum ar fi Fe2+/Fe3+ are o influență deosebită asupra reacției catodice, de reducere a oxigenului, prin reducerea și oxidarea repetată a acestui sistem redox [2]. Unele amine, utilizate ca inhibitori de adsorbție, sunt active la rece, dar inactive la cald [3], ceea ce, în contextul demonstrării existenței unui mecanism redox la baza acțiunii lor, deci a caracterului de modulator redox [5], se constituie într’un argument pentru afirmația de mai sus. Tot un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
antifouling. Această primă etapă în instalarea foulingului biologic este una activă, materializată în apropierea microorganismelor, orientate chemotactic [85], mai ales în condițiile existenței unui gradient de concentrație în spațiul adiacent interfeței solid- lichid, gradient certificat de un proces precedent, de adsorbție a unor molecule, de regulă proteice [85]. O a doua etapă este consolidarea adeziunii, inițial fizico-chimică, printr’un „liant“ polizaharidic care asigură, pentru Streptococcus mutans de exemplu, adeziunea chiar pe sticlă. Evident, adeziunea este cu mult mai eficace la celulele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
oxidant, cum ar fi aerul sau hipocloriții. Din soluțiile apoase și acide ce conțin săruri de cupru cuprul se extrage prin cementare cu metale mai active, prin reducere catodică cu anozi greu solubili din grafit, magnetit, plumb compact sau prin adsorbție pe rășini sulfonate . Din soluțiile de sulfat de cupru cuprul se extrage prin cementare cu fer. Din soluțiile de cianuri complexe cuprul se extrage prin cementare cu zinc sau aluminiu sau prin reducere catodică. 1.4.3.Obținerea cuprului prin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cele ale cuprului mono- si trivalent prin culoare,stabilitate,solubilitate în apă sau în alți solvenți. Combinațiile cuprului divalent sunt albastre în stare hidratată datorită ionului hidratat [Cu(H2O)4]+2, albe în stare anhidră(deshidratată), prezintă un spectru de adsorbție caracteristic,au gust metalic neplăcut și sunt toxice. Cationul Cu2+ prezintă o tendință accentuată de a forma combinații complexe în mediul apos clorhidric sau amoniacal. Formarea combinațiilor complexe ale cuprului divalent este însoțită în majoritatea cazurilor de schimbarea culorii și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de asociație și straturile de adsorbție. La dezvoltarea chimiei coloidale au adus contribuții remarcabile chimiști și fizicieni români, din care se pot menționa: E. Angelescu, N. Barbulescu, S. Nicolescu. Prezentul material explică din punct de vedere teoretic și practic implicațiile stării coloidale, în general și ale
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
dimensiunilor dispersate Prin dimensiuni dispersate se înțelege o mărime geometrică aflată în domeniul molecular sau coloidal. După numărul sistemelor dispersate, sistemele disperse se pot clasifica astfel: a.sisteme bidimensionale - posedă o dimensiune dispersată și două în stare macroscopică (filme de adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt legate de suprafața interfazică existentă și cuprinde fenomene generale superficiale, de adsorbție, electrocapilare și electrocinetice. Proprietățile nespecifice se regăsesc la toate sistemele disperse inclusiv cele moleculare. Sugestiv proprietățile nespecifice ale sistemelor disperse pot fi redate printr-o schemă astfel: Studiile comportării cinetico-moleculare permite determinarea mărimii și formei unităților cinetice ale fazei disperse
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
tuf mediu poros și intercalații de tuf microporos. Tuful macroporos deși zeolitizat, îndeplinește cel mai bine condițiile de utilizare în domeniul construcțiilor. IV.2. Tufuri vulcanice: Aplicații practice Tufurile vulcanice, se evidențiază prin câteva proprietăți specifice cum ar fi capacitatea adsorbție - desorbție, capacitatea de schimb ionic, proprietăți catalitice. a) Capacitatea de adsorbție-desorbție. În anul 1925, Wiegel și Steinhoff, au observat că zeoliții și implicit tufurile vulcanice, deshidratate pot adsorbi și alte molecule în afară de apă, însă doar cu condiția ca mărimea acestora
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
electrice ale tufurilor vulcanice, depind în mare măsură de frecvența câmpului electric aplicat și de temperatură până la o anumită limită. La temperaturi foarte ridicate, conductibilitatea depinde doar de structura tufului vulcanic și de tipul de cationi, iar la temperatura camerei, adsorbția apei, crește conductibilitate electrică, și deci descrește energia de activare, energie de activare care scade la valori egale cu a soluțiilor apoase, atunci când hidratarea ionilor este completă. IV.3. Descrierea tufului vulcanic de Tociloasa Cunoașterea și exploaterea concomitentă a unor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
mercurului la 25. Suprafața specifică internă a sistemelor reticulate macroporoase prezintă o mare importanț ă deoarece în anumite situații, acesta este criteriul după care li se stabilește destinația. Metodele de determinare a suprafețelor specifice, în general, se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe suprafața solidului poros numit adsorbant. Adsorbția este fizică atunci când între adsorbant și adsorbat se stabilesc legături de tip Van der Waals. Pentru determinarea experimentală a izotermelor de adsorbție /16/ se folosesc mai
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ă deoarece în anumite situații, acesta este criteriul după care li se stabilește destinația. Metodele de determinare a suprafețelor specifice, în general, se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe suprafața solidului poros numit adsorbant. Adsorbția este fizică atunci când între adsorbant și adsorbat se stabilesc legături de tip Van der Waals. Pentru determinarea experimentală a izotermelor de adsorbție /16/ se folosesc mai multe metode: 1) metodele gravimetrice, determină cantitatea de adsorbat folosind balanța (metoda Mc Bain
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe suprafața solidului poros numit adsorbant. Adsorbția este fizică atunci când între adsorbant și adsorbat se stabilesc legături de tip Van der Waals. Pentru determinarea experimentală a izotermelor de adsorbție /16/ se folosesc mai multe metode: 1) metodele gravimetrice, determină cantitatea de adsorbat folosind balanța (metoda Mc Bain); 2) metodele volumetrice, se bazează pe determinarea volumului de gaz adsorbit pe o anumită cantitate de substanță. Frecvent se urmărește adsorbția azotului
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de adsorbție /16/ se folosesc mai multe metode: 1) metodele gravimetrice, determină cantitatea de adsorbat folosind balanța (metoda Mc Bain); 2) metodele volumetrice, se bazează pe determinarea volumului de gaz adsorbit pe o anumită cantitate de substanță. Frecvent se urmărește adsorbția azotului la temperatura azotului lichid (77 K) /17-22/. 3) metodele cromatografice sunt, (spre deosebire de celelalte două metode prezentate), dinamice lucrându-se cu un curent de gaze. Aparatul este cunoscut comercial sub denumirea Sorptomat. Primele determinări de suprafață specifică prin adsorbție de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
urmărește adsorbția azotului la temperatura azotului lichid (77 K) /17-22/. 3) metodele cromatografice sunt, (spre deosebire de celelalte două metode prezentate), dinamice lucrându-se cu un curent de gaze. Aparatul este cunoscut comercial sub denumirea Sorptomat. Primele determinări de suprafață specifică prin adsorbție de azot la temperatura azotului lichid, în cazul schimbătorilor de ioni macroporoși, aparțin lui Kunin și colab. /14/, care pentru determinarea diametrului mediu al porilor, în ipoteza porilor cilindrici, autorii au folosit relația: (14) în care: P reprezintă porozitatea, iar
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
înalt. Pentru determinări se folosesc două vase de măsură, unul care conține proba și celălalt de comparație, ambele conținând azot la aceeași presiune. Prin cufundarea vaselor în azot lichid, între cele două vase apare o diferență de presiune determinată de adsorbția azotului în vasul cu probă, care se citește la un manometru diferențial. Presiunea relativă de echilibru care se stabilește în condițiile de lucru este de aprox. 0.25, deci se încadrează în domeniul BET. Determinarea suprafeței specifice se face pornind
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
loc în aceleași condiții în care are loc amestecarea polimerilor liniari cu solvenții. Tendința aceasta de amestecare, exprimată ca entropie de diluție, poate să crească (χ1 > 0) sau să scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată, prin adsorbție de solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea elastic retractivă care se opune procesului de umflare. În procesele de umflare, aceste forțe cresc, iar forțele de diluție descresc. În final, echilibrul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și s-a folosit drept diluant un solvent rău, reținerile de apă devin comparabile cu cele pentru solvenții nepolari (toluen, ciclohexan). Acest lucru se poate explica prin rigiditatea mare a rețelei, reținerea realizându-se în cea mai mare parte prin adsorbție în pori deja existenți. O serie de lucrări s-au ocupat cu studierea distribuției porilor în rășinile schimbătoare de ioni în stare umflată, pe baza abaterilor de la echilibrul Donnan semnalate la punerea în contact a unei rășini schimbătoare de ioni
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
lăsată să stea 24 de ore), dimineața pe stomacul gol, cure de cca. 3 săptămâni, cum am mai spus la 4, sau sub formă de cataplasme reci pe abdomen. 14 Cărbunele vegetal, un important remediu. Datorită capacității sale mari de adsorbție (fixare pe suprafață a unor elemente), cărbunele medicinal (în special vegetal) este un mijloc terapeutic foarte prețios. Administrat intern (una sau două pastile, cu apă, după masă) cărbunele adsoarbe virușii, bacteriile și toxinele din intestin luptă împotriva diareei dar și
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
1750 nm . virusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de 17-130 nm. Infecția virală și înmulțirea virusurilor Virusurile nu pot pătrunde în mod activ în plantă ci ele trebuie să fie încorporate în mod pasiv prin răni. Urmează apoi faza de adsorbție a virusului la elementele celulei după care are loc separarea mantiei proteice (capsida) de acidul nucleic. Acidul nucleic liber pătrunde în nucleu și într-o primă etapă are loc sinteza acidului nucleic viral la nivelul nucleului celular al gazdei. Acidul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]