251,896 matches
-
oamenii care au îndrăzneală la împăratul pământesc pot să-i folosească cu multe pe cei ce aleargă la ei, cu mult mai mult sfinții aceștia care au dobândit îndrăzneală înaintea Împăratului ceresc, prin pătimirile lor, ne ajută nespus, numai să aducem și noi ceva din partea noastră. Și atunci poate să ne fie de folos mai cu seamă ajutorul lor, când nu suntem delăsători, ci ne preocupăm și noi cu căldură, prin perseverență și prin grija față de modul de viață, să atragem
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sunt doar vorbe cele spuse de noi, stă mărturie cercarea faptelor. Și știu că înșivă le veți spune și le veți mărturisi. Căci ce femeie, fiindu-i soțul plecat și necăjind-o suferința despărțirii, dacă a venit aici și a adus prin sfinții mucenici implorare Stăpânului tuturor, nu l-a întors mai repede din îndelungata călătorie? Iar alta, văzându-și copilul în ghearele unei cumplite boli și rupându-i-se inima, dacă a venit rugătoare aici și, vărsând lacrimi fierbinți, i-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aici rugători, și printr-o rugăciune încordată au scăpat de ispita tuturor acelor grozăvii. Dar ce vorbesc eu de boli trupești și de situații fără de ieșire? Mulți posedați de diavol și stăpâniți de patimi sufletești, venind la acești doctori duhovnicești, aducându-și aminte de greșelile proprii și dezvăluindu-și prin cuvânt rănile lor, au primit de aici atâta mângâiere, că îndată și-au venit în simțiri și și-au ușurat conștiința și s-au întors acasă plini de totala încredințare a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Căci și aceste izvoare sunt deschise tuturor și nu fac nici o deosebire între persoane, ci fie de este bogat, fie sărac, fie rob, fie liber, fie bărbat, fie femeie, atât primește din aceste ape dumnezeiești, câtă ardoare se preocupă să aducă. Ceea ce este acolo găleata pentru a scoate apă sunt aici mintea și ardoarea aprinsă și rugăciunea cu trezvie. Cel ce se apropie astfel, îndată dobândește mii de bunătăți: harul lui Dumnezeu în chip nevăzut îi ușurează conștiința, îi dă multă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
m-am simțit stăpânit ca de căldura unei presimțiri. Ce să-Ți mai spun? Domnul mi-a trimis harul Său. Am poruncit clericilor înfiorați să facă săpături lângă basilica sfinților Felix și Nabor. Au început să se arate semne. Am adus oameni care să scormonească încet, cu mâinile, la arătarea noastră, și au început să se vadă sfinții martiri. În tăcerea noastră s-a luat o urnă și s-a așezat ușor lângă locul sfântului mormânt. Am găsit doi bărbați de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 504-505) „Mâine, deci, să ieșim înainte la porțile orașului și să ne așezăm în drum; bărbații, să dăm jos de pe animalele de povară pe bărbați, iar femeile, pe femei, și să-i aducem aici. Să nu ne rușinăm! Când e vorba de mântuirea fratelui, rușinea n-are ce căuta. Dacă aceia nu se rușinează să meargă la Dafne, la alaiul acela nelegiuit, cu atât mai mult nu trebuie să ne rușinăm noi când
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne rușinăm! Când e vorba de mântuirea fratelui, rușinea n-are ce căuta. Dacă aceia nu se rușinează să meargă la Dafne, la alaiul acela nelegiuit, cu atât mai mult nu trebuie să ne rușinăm noi când avem să-i aducem la această sfântă prăznuire. Când e vorba de mântuirea fratelui, să nu lăsăm nimic la o parte. Hristos a murit pentru noi, trebuie să suferim și noi totul pentru frații noștri. Chiar de te lovesc, chiar de te ocărăsc, Ține
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fratelui, să nu lăsăm nimic la o parte. Hristos a murit pentru noi, trebuie să suferim și noi totul pentru frații noștri. Chiar de te lovesc, chiar de te ocărăsc, Ține-i bine și nu te lăsa până ce nu-i aduci la sfântul mucenic. Chiar de-ar fi să cheme pe cei ce trec pe cale să judece fapta ta, tu spune: Vreau să mântuiesc pe fratele meu! Văd că-și pierde sufletul! Nu sufăr să trec cu vederea pe fratele meu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
marea noastră dragoste și de râvna noastră cea plină de iubire. Dar pentru ce vorbesc de oameni? Însuși Stăpânul îngerilor ne va lăuda. Știindu-ne, dar, plata, să nu nesocotim vânătoarea! Să nu ne întoarcem mâine singuri, ci fiecare să aducă cu el și ce-a vânat! Dacă vei veni la poarta cetății în ceasul în care unul iese din casă și apucă drumul spre Dafne și dacă-l vei face să vină aici, nu vei mai avea nici o neplăcere cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dacă vei veni la poarta cetății în ceasul în care unul iese din casă și apucă drumul spre Dafne și dacă-l vei face să vină aici, nu vei mai avea nici o neplăcere cu trecerea timpului; chiar acela îți va aduce multe mulțumiri, iar ceilalți toți vă vor lăuda și se vor minuna. Dar, ceea ce este mai mult decât orice, e că Stăpânul cerurilor vă va da pentru asta multe răsplăți și va face să prisosească și câștigul, și lauda aceasta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
da pentru asta multe răsplăți și va face să prisosească și câștigul, și lauda aceasta. Gândindu-ne, dar, la câștigul ce-l avem de aici, să ne ducem toți la porțile orașului, să prindem pe frații noștri și să-i aducem aici, ca să ne fie și mâine plină biserica și așa să fie desăvârșită prăznuirea. Pentru ca, pentru râvna de aici, să ne primească sfântul mucenic în corturile cele veșnice cu multă îndrăznire, pe care facă Dumnezeu ca noi toți să o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
convingă săși pună în joc toată știința și să ne găsească alinare suferinței. Aici, însă, nu avem nevoie de nimic din toate acestea: nu tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia sufletului și pe dată găsim vindecare sufletului și dobândim tămăduire trupului. Ai văzut putere a doctorilor? Ai văzut noblețe? Ai văzut meșteșug neînvins de boli? Căci, adeseori, în cazul pătimirilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ori? Prin voință, răspunde Pavel, și prin aceea că ești gata totdeauna de moarte! Dumnezeu a grăit la fel. Avraam nu și-a mânjit cuțitul în sânge, n-a înroșit jertfelnicul, n-a jertfit pe Isaac; cu toate astea a adus jertfă desăvârșită. Cine a spus asta? Dumnezeu, Care i-a primit jertfa! N-ai cruțat pe fiul tău cel iubit, pentru Mine (Fac. 22, 12) i-a spus Dumnezeu lui Avraam. Cum spune că nu l-a cruțat, când l-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prețioasei pietre galbene, interpretată în mitologia locală ca un fel de comoară ascunsă. Deși prin rememorări dureroase află ceva despre sine, Filimon plutește în incertitudini, până la sfârșit: "ultima oră ți-a mai rămas - ultima - să te descurci, acum ori niciodată! Adu-ți aminte cum te-ai târât în genunchi și în coate - dar valurile acestea fierbinți mă îneacă, îmi intră pe gură, pe nas, prin urechi, cubii aceștia, cubușoarele, eu nu mai sunt eu, eu sunt altul, aaaaa! și privirea îi
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
perete, pe-un soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare a bunicii: "la mulți ani scumpului meu nepot la 40 de ani". Pe urmă Balzac, și Boris Vian, aducînd, ăsta din urmă, a Maiakovski. Și cartolina de la }opescu, și Sartre, și Saint-Ex... Plachetă cu intimi și cu scriitori. Ce răsfăț, să ți-i vezi contemporani, într-o lume în care scriitorul, persoană purtătoare, totuși, de mutră și biografie, era
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
ca un balon înțepat. Am ieșit din restaurant convinsă că ne vom lua la revedere și fiecare se va duce la casa lui, dar el m-a apucat de braț de cum am ajuns pe trotuar: - Am acasă o ciocolată super, adusă de Miki din Maroc, și ieri, după ce-am încasat banii trimiși de Don Aristóbulo, mi-am cumpărat o sticlă de whisky, făcut la Segovia, dar tot whisky se cheamă că e... Cred că am chiar și gheață în frigider
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Gheorghe Grigurcu S-a afirmat în legătură cu Mircea Ivănescu - și nu fără dreptate pînă la un punct - că-și personalizează poezia, o aduce pe albia "bibliografismului" sau a "personismului" (conceptul lui O^Hara), scriind despre sine ca despre un om concret, tratîndu-și prietenii și cunoștințele drept personaje, dedicîndu-le unele poeme etc. Există negreșit o orientare anglo-saxonă a creației d-sale, prima de-o
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
în mîini.) ea a coborît în soare/ și în urechi purtînd o flacără neguroasă" (despre micile animale ale sufletului nostru). Pe aceeași direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință, ofrande aduse de un timid obiectelor inanimate ce ar putea protegui factorii vieții lăuntrice. Avem a face cu un soi de alegorii intime, scăldate într-o subiacentă autocompasiune (autobiograficul absoarbe nesățios materiile din preajmă, ca spre a-și însuși impasibilitatea, misterioasa lor
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
mai râs cu atâta poftă. Un râs ca o supapă de siguranță a existenței și, poate, ca o soluție în accesarea stării de echilibru. Un râs declanșat ca un desant împotriva a ceea ce e perimat, dar și ca o insultă adusă nenorocirilor de tot felul. în fine, un râs ce ar fi semănat cu o strâmbătură nesuferită, cu o schimonoseală gratuită, dacă nu aș fi avut scuza spontaneității. O spontaneitate indusă de doi protagoniști gravizi de atâta talent și resimțită din
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
că un cuvînt își impune prezența deși existau deja altele, mai vechi și mai noi, cu același sens: a printa, a imprima, a tipări. Desigur, dacă am fi în fața unei posibilități de alegere, fiecăruia dintre verbe i s-ar putea aduce unele obiecții: a tipări e impropriu (nu se mai folosește tiparul), a imprima e polisemantic și deci ambiguu, a printa e un anglicism prea evident. Cu ce ar fi însă mai bun, în această competiție, a lista? Mi se pare
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
poetul autentic trece pe lângă tine fără să te vadă, absorbit fiind de ceea ce scrie el, textierul te urmărește cu aviditate, interesat fiind numai și numai de ceea ce vei scrie despre el. Mai exact, de laudele pe care i le vei aduce - căci o critică severă, cu demontarea producției "artistice" și demonstrarea mediocrității sale funciare, îl va face să te urască până la moarte. Sau până la primul elogiu. Cum e greu de crezut că-mi va plăcea vreodată poezia Carolinei Ilica, mă resemnez
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
scriitorincului: "Ce alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare întru distrugere decît reacția postBookfest a unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În același număr, Alexander Baumgarten, în articolul "De ce suntem marginali?" nuanțează criticile pe care Gheorghe Ceaușescu le aduce în numărul 25 al României literare sistemului de acordare a titlurilor academice în România: "Reacția mea la articolul domnului Ceaușescu nu este critică și nu îmbrățișez poziții autohtoniste. Dimpotrivă, este o reacție de sinceră admirație la adresa criticii lansate de domnia sa
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
este critică și nu îmbrățișez poziții autohtoniste. Dimpotrivă, este o reacție de sinceră admirație la adresa criticii lansate de domnia sa. Dar cred că ea este insuficientă și întrucîtva nerealizabilă: astfel, nu lansarea pe cont propriu a cîtorva academicieni competenți ne poate aduce onorabilitatea vieții noastre universitare, ci efortul nostru comun de a crea un mediu public de competitivitate care să restrîngă eficient impostura și care să ofere cadre egale de manifestare cercetătorilor, indiferent de mediul lor de proveniență." Un articol plin de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel decât înainte, cu răspundere, - ca și cum mi-aș fi schimbat profesia. După Predeal, la vale, fiindcă acum totul merge ca de la sine, reiau, îmi aduc aminte de masca de sudură a lui Faulkner și mă gândesc cum de scria el în vacarmul uzinei și cum sensurile existenței lui, probabil, îl făceau să se audă cel mai bine zgomotul și furia, celebrate... Și mă mai gândesc
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
timp - de nisipul dintr-un soi de clepsidră, ca să scoată, deasupra, abur. Sau duhuri din lampă. Puterea fără de putere, Ariel urnind locomotive, îi și este, secolului XIX, cea mai bună etichetă. Fiindcă lui, vremea cînd s-a occidentalizat Orientul, i-aduce Levantul ofrandă. Scenele îi sînt datate la 18... care, pe englezește (de care Mircea Cărtărescu face uz fără abuz), nici nu-i prea departe de 80 și ceva. Cînd cartea stătea în librărie, nu la vieux livres, pe Magheru, ultima
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]