3,907 matches
-
Liberalii adoptă programul politic lansat la conferința partidului ținută la Newcastle; programul prevedea acordarea de independență administrativă Irlandei (Irish Home Rule), interzicerea, ca instituții religioase, a Bisericilor din Scoția și Țara Galilor, sesiuni parlamentare o dată la trei ani, reforme ale legilor agrare, autonomia autorităților locale comunale și obligația proprietarilor de pămînt de a acorda compensații bănești în cazul accidentelor de muncă. // Se publică romanele The Picture of Dorian Gray (Oscar Wilde) și Tess of the D'Urbervilles (Thomas Hardy), două capodopere ale
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
parlamentar irlandez din Camera Comunelor începînd din 1878, a adoptat tactica "filibusterism-ului"*******************, care consta în blocarea progresului legislativ parlamentar prin discursuri interminabile, de altfel permise de Regulamentul de funcționare al Camerei. În 1879 a devenit primul președinte al "Ligii agrare irlandeze" (Irish Land League) care practica boicotul împotriva proprietarilor terieni nepopulari. Arestat ca agitator în 1881, a fost eliberat în 1882 cu condiția să respecte așa-numita Convenție de la Kilmainhaim, o formulă de compromis între autorități și protestatari, prin care
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
să facă față forțelor democratice generate de capitalism. O economie de piață capitalistă poate exista nu numai în forma binecunoscută urban-industrială sau post-industrială a secolului al XXI-lea. Ar mai putea fi sau cel puțin așa a fost de tip agrar. Așa cum s-a văzut în Capitolul 2, în secolul al XIX-lea instituțiile democratice fundamentale, cu excepția dreptului de vot pentru femei, au apărut în unele țări Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă, Australia predominant agrare. În 1790, în primul an al noii constituții
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sau cel puțin așa a fost de tip agrar. Așa cum s-a văzut în Capitolul 2, în secolul al XIX-lea instituțiile democratice fundamentale, cu excepția dreptului de vot pentru femei, au apărut în unele țări Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă, Australia predominant agrare. În 1790, în primul an al noii constituții încă în vigoare în Statele Unite, din întreaga populație de 4 milioane de oameni, numai 5% trăiau în zone cu peste două mii cinci sute de locuitori; restul de 95% trăiau în zone rurale
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ajunul Războiului Civil, în 1860, cînd țara avea mai bine de 30 de milioane de locuitori, opt din zece americani trăiau în zonele rurale. America pe care Alexis de Tocqueville a descris-o în Democrația în America era de tip agrar și nu industrial. Întreprinderile economice ale societății agrare se axau în principal pe ferme, aflate în proprietatea fermierilor și a familiilor acestora. Ceea ce produceau era folosit în mare măsură pentru consumul propriu. Ideea principală este, totuși, că economia era puternic
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai bine de 30 de milioane de locuitori, opt din zece americani trăiau în zonele rurale. America pe care Alexis de Tocqueville a descris-o în Democrația în America era de tip agrar și nu industrial. Întreprinderile economice ale societății agrare se axau în principal pe ferme, aflate în proprietatea fermierilor și a familiilor acestora. Ceea ce produceau era folosit în mare măsură pentru consumul propriu. Ideea principală este, totuși, că economia era puternic descentralizată (mai mult decît avea să devină prin
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
acces limitat la resursele ei; și contribuia la formarea unei clase de mijloc considerabile, de fermieri liberi. Astfel era un mediu propice pentru dezvoltarea democrației. Într-adevăr, viziunea lui Thomas Jefferson asupra republicii presupunea că temelia necesară democrației era societatea agrară, formată din fermieri independenți. Sînt aceste începuturi preindustriale ale unora dintre cele mai vechi democrații, irelevante pentru țările epocii postindustriale? Nu. Această serie de experiențe subliniază un punct crucial: oricare ar fi activitatea dominantă, o economie descentralizată care contribuie la
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pe care de căte ori îl trage în afară, se încearcă să-l împartă în loturi inalienabile și să-l distribuie populației rurale, sperând că va putea rezolva în acest mod, cu totul empiric și primitiv, delicata și complicata chestiune agrară"27 etc. Toate aceste exemple și, de fapt, cu excepția Fucsiadei, toate textele din Pagini bizare pledează pentru o ipoteză conform căreia descoperim la Urmuz făpturi ireale într-un univers real, deși extrem de caricaturizat, ceea ce ar explica impresia de neverosimilitate generată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
uniformele galilor nu se deosebeau de cele romane, cum nici stilul de luptă nu era total diferit o știm de la Caesar însuși). Istoria predată în secolul al XIX-lea (și neactualizată în mod esențial nici în secolul următor) prezenta societăți agrare (celții) în opoziție cu cele urbane (romanii, grecii, egiptenii); în plus, istoria care conform definiției clasice începe odată cu inventarea scrierii favorizează acest tip de izvoare, ignorând populațiile lipsite de scriere. ibidem, pp. 234-242. 697 Ibidem, p. 16. 698 Jean Bauberot
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pi vremea când s-o dat Hrisovu‟ lu‟ Moruz.<footnote Moruzi, Alexandru, Domn al Moldovei (1792, 1802-1806 și 1807). Evenimentul cel mai important al domniei lui îl constituie hrisovul de la 3 ianuarie 1805, marcând o noua etapă în istoria relațiilor agrare din Moldova. footnote>“ De altfel, baba era sănătoasă, dar mai ales avea o bună ținere de minte, și cu ea puteai vorbi de toate. În neliniștile lui Anton pentru tânăra lui nevastă, moașa îl liniștea, spunându-i: „- Eh, cii pi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vieții, al valorilor etice. Spiritul său pur, descoperirea antiumanului În lume se opune categoric regimului. Regimul apare În toată nuditatea sa, deghizat, În limbajul patetic și ipocrit, de lemn, al documentelor de partid. Hotărîri CC PRM și PCR despre reforma agrară, naționalizare și colectivizare, Învățămînt și sănătate, sunt istoria În sine, proiectată apoi În planul imaginarului, definind condițiile vieții și a destinelor. Petru Maier-Bianu nu pictează cu o singură culoare neagră, nu biciuie cu slogane, nu caracterizează, ci arată totul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
planificate, m-a lăsat în mașină și s-a repezit pe scări în sus, până la birou. Deși tata nu vorbea niciodată acasă despre asta, pe șantier a înțeles brusc ce trebuia să producă firma în viitorul apropiat: gata cu uneltele agrare, cu adăpătoarele pentru vaci, cu uneltele de felul menghinelor din ateliere; firma trebuia să producă utilaje pentru construcții - malaxoare pentru beton, benzi transportoare, macarale - toate ustensilele și mașinile necesare pentru transformarea munților Jura, aflați pe cale de dispariție, în clădiri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care are un rost precis, prin multiplicare, este Pessoa. Portugalia: 92 de mii de kilometri pătrați cu tot cu Azore și Împinsă continuu de-o mie de ani de Spania Înspre ocean, ea agățîndu-se de graniță cu Îndîrjire, o țară mai eminamente agrară decît a noastră, struguri, pești și măsline pe care le-au mîncat cu plăcere arabii timp de patru sute de ani cît au stat În Lusitania, pe urmă au plecat luîndu-și cearșafurile, o țară acum fără Mozambic, fără Macao, fără cearșafuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în secolul XX, n-o să mai avem un sfanț peste cinci ani. — Dar ferma Brunwin este una dintre cele mai bine gospodărite pe o arie de câțiva kilometri. E lucru știut. Dorothy pufnește. — Faptul că George a absolvit un colegiu agrar acum douăzeci de ani nu înseamnă că are habar ce se întâmplă în societatea modernă. Nu știe nici măcar ce este rata de conversie, pentru Dumnezeu! — Rata de conversie? Dorothy explică răbdătoare, ca și cum s-ar adresa unui argat slab de minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un avans din start față de rivalii ei, deoarece Thomas era foarte aproape de a deveni unul dintre cei mai infulenți membri ei comunității bancare. Când a aflat în ce direcție se îndrepta politica guvernului, a început să investească masiv în pământ agrar și a fost mai mult decât fericit să-i ofere lui Dorothy împrumuturi substanțiale - care garanta cu pământul aflat în posesia ei - pentru diversele ei programe de dezvoltare (datoriile fiind atât de mari, încât a fost silită să vândă an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și speculate în favoarea lor de către partidele politice. Înțelegerea științifică și realistă a asocierii în agricultură are însă un conținut economic durabil care și astăzi, în economia modernă, constituie un factor esențial ce poate fi folosit pentru a elabora o politică agrară eficientă și o dezvoltare rurală cu reale perspective. Privită în sistemul relațiilor menționate, lucrarea de față elaborată de lectorul Mihai Talmaciu abordează o problematică importantă și de mare actualitate pentru agricultura României, care parcurge o perioadă de schimbări structurale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
numărul mare de exploatații individuale de mici dimensiuni decapitalizate și viabilitatea economică scăzută a acestora; criza care se manifestă în toate sectoarele economiei și incapacitatea guvernelor care s-au succedat de a finaliza reforma în agricultură; incoerența măsurilor de politică agrară care nu a permis producerea unor transformări structurale menite să mărească performanțele sectorului agroalimentar etc. Pentru rezolvarea acestor probleme trebuie căutate soluții prin care exploatațiile individuale să-și sporească eficiența. Astfel, trebuie constituit cadrul care să favorizeze diversificarea formelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
existența unei simpatii reciproce între oameni (în asociațiile cooperatiste prezintă importanță persoana, nu capitalul); și economic, urmărește apărarea unor interese economice ale membrilor. În agricultura României primele încercări de închegare a unei mișcări cooperatiste s-au manifestat după înfăptuirea reformei agrare din 1864, cooperativele agricole luând, în principal, forma băncilor populare sau a caselor de credit rural și a obștilor de cumpărare și arendare de terenuri. Răspândirea ideilor cooperatiste în lumea satelor s-a bucurat de sprijinul unor personalități importante din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a țării. Între aceștia amintim pe: Ion Ionescu de la Brad, Spiru Haret, Vintilă I. Brătianu, Gromoslav Mladenatz, Virgil Madgearu, Ion Răducanu și alții. Evoluția organizațiilor cooperatiste din agricultura țării noastre a fost influențată de frecventele schimbări ale legislației, de reformele agrare înfăptuite și de schimbările politice care au avut loc. Perioada socialistă a adus cu sine desființarea mișcării cooperatiste din țara noastră și inițierea procesului de colectivizare. Experiența trăită de țăranii români în această perioadă a indus în mentalitatea acestora o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
factori perturbatori între care cei mai importanți sunt: decapitalizarea aproape totală a gospodăriilor individuale, țăranul devenind proprietar de terenuri agricole fără să dispună de capitalul necesar pentru exploatarea acestora; dimensiunile mici ale proprietăților și gradul ridicat de parcelare; incoerența politicii agrare, care a prelungit starea de criză a agriculturii; pregătirea slabă, tehnică și economică a proprietarilor, care s-au decis să desfășoare o activitate pe cont propriu; și inexistența mentalității de întreprinzător. Pentru a surprinde caracteristicile principale ale agriculturii asociative și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
problemei sociale, prin transformarea lentă și progresivă a situației existente în acel moment. Ca și Duca, C. Garoflid considera cooperația ca un mijloc de rezolvare a problemelor sociale, dar numai în regiunile cu suprafețe agricole restrânse. El susținea că reforma agrară înfăptuită după primul război mondial a rezolvat problema agrară în România, în continuare fiind necesară o politică agrară coerentă. În concepția liberală cooperativa era o întreprindere capitalistă aducătoare de profit, care își propunea rezolvarea problemelor de ordin moral, material și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
existente în acel moment. Ca și Duca, C. Garoflid considera cooperația ca un mijloc de rezolvare a problemelor sociale, dar numai în regiunile cu suprafețe agricole restrânse. El susținea că reforma agrară înfăptuită după primul război mondial a rezolvat problema agrară în România, în continuare fiind necesară o politică agrară coerentă. În concepția liberală cooperativa era o întreprindere capitalistă aducătoare de profit, care își propunea rezolvarea problemelor de ordin moral, material și spiritual cu care se confruntau păturile sărace ale societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
considera cooperația ca un mijloc de rezolvare a problemelor sociale, dar numai în regiunile cu suprafețe agricole restrânse. El susținea că reforma agrară înfăptuită după primul război mondial a rezolvat problema agrară în România, în continuare fiind necesară o politică agrară coerentă. În concepția liberală cooperativa era o întreprindere capitalistă aducătoare de profit, care își propunea rezolvarea problemelor de ordin moral, material și spiritual cu care se confruntau păturile sărace ale societății capitaliste. Era necesară libera asociere în întreprinderi cooperatiste a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în țările capitaliste dezvoltate, în care capitalismul a ajuns în faza de maturitate și a reușit să dea un caracter industrial societății respective. Tot la Zeletin poate fi întâlnită ideea existenței a două forme de capitalism: unul distructiv specific țărilor agrare în care capitalismul apare sub formă de comerț și camătă (blestemul proprietarilor de pământ mici și mari"), și un altul constructiv specific popoarelor moderne. Factorul care a favorizat apariția cooperației, potrivit lui Zeletin este proletariatul industrial care creează cele trei forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Aceste trei forme de cooperative aveau rolul de a desființa cele trei categorii de capital: de comerț, de industrie, bancar. Ștefan Zeletin punea la îndoială existența unei mișcări cooperatiste reale în țara noastră, în perioada interbelică, considerând că în țările agrare nu poate exista o cooperație adevărată datorită faptului că în aceste țări cooperația îndeplinește același rol ca și capitalismul organizat sub forma creditului de stat. Această părere a lui Zeletin este eronată și a fost influențată, într-o oarecare măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]