2,546 matches
-
Deoarece în literatura de specialitate există zeci de definiri pentru un același operator în logică fuzzy, în această etapă de proiectare este necesară alegerea operatorului de implicație care determină semnificația individuală a fiecărei reguli, și a metodei de raționament pentru agregarea regulilor (modelarea operatorul ’ȘI’ din premisa multiplă și a operatorului ’SAU’ dintre reguli). Tipul de raționament ales în problema de control studiată este cel de tip Mamdani (min-max), unul dintre cele mai populare întâlnite în literatură. De asemenea, din aceleași
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
ale românilor din Italia Există totuși și un revers al medaliei. Trebuie să recunoaștem că, adesea, însuși românii sunt cei care se împotrivesc integrării. În multe situații, comunitatea tinde să se închidă în propria carapace și să reproducă mecanisme de agregare identitară deosebit de puternice care împiedică existența unor contacte durabile cu italienii. Claudia Brunetto a documentat, într-un articol deosebit de interesant publicat în ediția locală din La Repubblica, acum câteva luni cum la Palermo faptul că "[...] în zilele de duminică românii
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Gărzii de Finanțe, dacă nu a N.A.S. Însă, în afara comerțului ilegal, al evaziunii fiscale (pentru că atunci când se face comerț ilegal cu alcool sub masca asociaționismului se comite în realitate un act de evaziune fiscală), a existenței unor locuri de agregare socială lipsite de condițiile igienice de bază, se pune problema apariției micii infracționalități, și nu numai. Să nu uităm zilele dramatice ale violului de la Caffarella (Roma), când unul dintre gestionarii unui astfel de loc sordid declara cu seninătate că îi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
scopul propus, manifestând totodată disponibilitate și gratitudine pentru eventualele sugestii și observații venite din partea utilizatorilor. Partea I Statistică macroeconomică Capitolul 1. Introducere în statistica macroeconomică 1.1. Obiectul statisticii macroeconomice Cunoașterea dinamicii și structurii activităților economico-sociale necesită măsurarea, sistematizarea și agregarea acestora, demers care se realizează prin intermediul statisticii. Instrument principal al studierii activităților din societate, statistica s-a dezvoltat pe măsură ce activitatea economică și socială a devenit mai amplă, mai complexă și mai diversificată. Statistica oferă posibilitatea realizării unor analize pertinente, sub
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
determinat schimbările intervenite în indicatorii importanți ce caracterizează starea economiei naționale. Pentru descrierea statistică a activității economice a unei țări se impun sistematizări ale subiectelor economice după criterii riguroase, sintetizări și generalizări, care să permită obținerea unor indicatori macroeconomici sugestivi. Agregarea agenților economici se poate face în funcție de două criterii: a) agregarea instituțională, care constă în centralizarea agenților economici pe sectoare, deci în funcție de comportamentul de bază în ceea ce privește formarea și utilizarea veniturilor disponibile și a patrimoniului. Sectoarele instituționale utilizate în SCN sunt: firmele
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
naționale. Pentru descrierea statistică a activității economice a unei țări se impun sistematizări ale subiectelor economice după criterii riguroase, sintetizări și generalizări, care să permită obținerea unor indicatori macroeconomici sugestivi. Agregarea agenților economici se poate face în funcție de două criterii: a) agregarea instituțională, care constă în centralizarea agenților economici pe sectoare, deci în funcție de comportamentul de bază în ceea ce privește formarea și utilizarea veniturilor disponibile și a patrimoniului. Sectoarele instituționale utilizate în SCN sunt: firmele (întreprinderile), guvernul (statul), gospodăriile (menajele) și străinătatea. − Sectorul „firme” cuprinde
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de altă parte, gospodăriile reprezintă unul dintre principalii consumatori de bunuri și servicii oferite de producători, cererea lor condiționând ce și cât este solicitat de piață, precum și nivelul prețurilor. − Sectorul „străinătatea” sau „restul lumii” evidențiază tranzacțiile cu alte țări. b) agregarea pe activități, care este necesară pentru a analiza procesele de producție, echilibrarea resurselor cu utilizarea bunurilor economice. Activitățile sunt unități considerate cu producție omogenă, care produc același produs sau o grupă de produse asemănătoare. Utilizarea acestui criteriu în SCN permite
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
finale) și metoda veniturilor (repartiției). A) Metoda de producție (metoda valorii adăugate) Sintetic, această metodă presupune măsurarea și evidențierea valorii adăugate brute (VAB) create de factorii de producție în toate unitățile din interiorul țării, producătoare de bunuri și servicii și agregarea acestor mărimi pe sectoare, ramuri și pe ansamblul economiei naționale. Valoarea adăugată brută reprezintă soldul contului de producție, respectiv, valoarea nou creată în procesul de producție. Pentru stabilirea VABi se procedează astfel: din valoarea brută sau totală (produsul brut) a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de corespondență și curierat, abonamente radio-TV) sunt înregistrate pe baza informațiilor primite de la unitățile care le practică; − Eșantionul de mărfuri și servicii - cuprinde sortimente care au o pondere semnificativă în consumul populației. Nomenclatorul utilizat este structurat pe trei nivele de agregare: grupe, posturi și sortimente, astfel: • grupa mărfurilor alimentare; • grupa mărfurilor nealimentare; • grupa serviciilor. 2) Informațiile colectate prin această cercetare sunt completate cu cele provenite din cercetarea privind prețurile principalelor produse agricole vândute de producătorii particulari în piețele agroalimentare, asigurându-se
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
prețurilor la nivelul zonei euro, dar și măsurarea gradului de convergență a prețurilor, criteriu de aderare la Uniunea Monetară Europeană. Diferențele dintre cei doi indici de preț de consum sunt nesemnificative în cazul României și constau în: - clasificarea utilizată pentru agregarea și prezentarea indicilor armonizați este cea convenită de CEE/Eurostat/OECD; - IAPC reflectă evoluția prețurilor și tarifelor achiziționate și consumate pe teritoriul României atât de persoanele fizice rezidente, cât și de cele nerezidente (acestea din urmă nu sunt incluse în
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
a IDU se transformă dintr-o medie aritmetică simplă a celor trei indici (pentru longevitate, educație și venituri), într-o medie geometrică a acestora. Noua formulă de calcul rezolvă astfel o serie de critici adresate vechii metodologii în legătură cu formula de agregare liniară. Schimbări s-au înregistrat și în privința modului de realizare a clasamentului țărilor. Astfel, din anul 2009, clasamentul nu mai cuprinde trei grupe mari de țări, ci patru grupe, conform tabelului 5.3. Indicele multidimensional al sărăciei (IMS) Acesta surprinde
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
luarea deciziilor în cadrul întreprinderii reprezintă o condiție esențială în realizarea unei analize statistice complexe și eficiente. Sistemul de indicatori statistici la nivel de întreprindere trebuie să aibă la bază o concepție unitară privind conținutul, metodologia de calcul și mijloacele de agregare a indicatorilor și să permită comparabilitatea atât în timp cât și în spațiu, între agenții economici. Pentru o caracterizare statistică mai complexă a întreprinderii, sistemul de indicatori va cuprinde: indicatori absoluți (producție fizică, număr de personal, masa profitului etc.), indicatori
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Rumanian Situation Report, 26 februarie 1970, pp. 8-9. Cf. Die Gründung und Konstituierung der Parteihochschule Karl Marx beim ZK der ȘED; ihre revolutionären Traditionen, teze (autor presupus Helmut Neef). Pentru a simplifica comparațiile, am tradus Promotion (și Promotion A), prin agregare, si Habilitation (sau Promotion B), prin doctorat (de stat). Pentru organizarea și funcționarea Parteihochschule Karl Marx În primii ani, există mai cu seamă mărturia lui Wolfgang Leonhard din lucrarea deja citată, care, din 1945, avusese obligația să participe la redactarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
30. 6.3. Tratamentul dermatozelor legate de angiopatia diabetică trebuie să conțină tratamentul de fond al arteriopatiei. Aceasta poate fi medicamentos și nemedicamentos (fizic și chirurgical). Tratamentele medicale ajută la îmbunătățirea fluxului sangvin și ameliorează modificările microvasculare (permeabilitate membranei bazale, agregarea plachetară etc.) care stau la baza acestei patologii. Cele fizice, exercițiu fizic și angioplastie urmăresc o creștere a fluxului sangvin. Tratamentul chirurgical este folosit după epuizarea posibilităților sus menționate și constă în chirurgie vasculară de tip by-pass. 6.3.1
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
și idealuri morale. Partidul nu înseamnă însă doar ideologie, ci și o asociere de oameni solidari în lupta pentru putere, fie că doresc să o cucerească, fie că depun eforturi să o păstreze, în cazul în care o posedă deja. Agregarea are loc în numele ideologiei, dar nu rareori se realizează în numele puterii. Dată această situație de fapt, filosoful se află într-o condiție ambiguă. El poate să facă apel la puritatea programului politic sau poate să-și pună la dispoziție abilitatea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
adică a acelui mecanism prin care activitățile economice individuale generatoare de profit produc cel mai mare bun (output) economic pentru societate ca întreg. Din perspectiva lui Smith, deși persoana orientată spre obținerea de profit este motivată de propriul câștig, din agregarea neintenționată a unor astfel de acțiuni individuale rezultă promovarea intereselor generale ale societății: ...prin orientarea activității industriale în așa fel încât produsul său să fie de valoare maximă, o persoană intenționează doar să-și obțină propriul câștig, iar în aceasta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a realizat transferuri constante de semnificare socială dinspre Dumnezeu spre societate și apoi spre individualități și organizațiile lor. Un asemenea proces nu ne mai apare astăzi ca o evoluție naturală spre o „complexitate” socială mai mare (ce ar rezulta din agregarea sau lupta de interese individuale pentru atingerea unor scopuri naturale odată cu recunoașterea imanenței spirituale a societății moderne) și nici nu accentuează construcția de semnificații de către actori cu referire la ei înșiși, la „alții” individuali sau la „alții generalizați”, cum ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se pot propune sau impune o infinitate de istorii. Dimpotrivă, evenimente, întâmplări, fapte sau dezvoltări sociale se agregă și se dezagregă în episoade cu durate determinate și cu tranziții istorice specifice. Menirea sociologiei este tocmai de a distinge astfel de agregări și dezagregări și de a releva modul în care se configurează tranzițiile. Odată cu aceasta, fără a se detașa de trecut sau de istorie, sociologia ar fi prin excelență contemporană. Fiind istorică, teoria sociologică își asumă un sens al construcției sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de viață au fost consacrate mai întâi în anumite societăți, cele occidentale, și apoi s-au extins și în altele. Binomul centru-periferie este elocvent în acest sens, iar Im. Wallerstein i-a demonstrat forța analitică atunci când s-a referit la agregările și dezagregările sistemului mondial în diverse perioade istorice și în societăți diferite. Procese de genul menționat nu au încetat nici acum în destule societăți. Ele au fost analizate, așa cum am văzut, de sociologi și nu numai de ei, începând cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel încă ancorate în „proiectul iluminist” de știință socială, adică de concepere a societății. Referințele lor sunt eminamente macrosociale, nu prezintă mecanismele sociale propriu-zise ale dezvoltării, sunt cantonate într-un holism metodologic ce ignoră actorii sociali individuali și modul de agregare a acțiunilor lor pe calea generării sau construcției de acțiuni colective ce configurează un anumit model al dezvoltării și mai ales se raportează teleologic la o „metanarațiune” ideologică sau filosofică justificativă a unui model de dezvoltare socială. Astfel fiind, paradigmele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ci rezultatul așteptat sau obținut. Proiectele sau programele de schimbare, raționale în fundamentare, sunt contextualizate de „tradiția” cunoașterii disponibile, de interacțiunile și negocierile simbolice ale actorilor implicați. Tocmai în această contextualizare se produc efecte intenționate, dar și neintenționate, care, prin agregare, relevă realitatea socială a vieții. Tradiționalul și modernul nu mai apar ca stări factuale, admise ca date și de la sine înțelese, ca rezultate inevitabile ale unei impuneri exterioare sau ale unei „fatalități naturale”, ci ca produse ale unei vieți relaționale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atingerea unor rezultate sau pur și simplu se angajează în acțiune. 3. Finalizarea consacră acele cursuri ale acțiunilor individuale și sociale care uneori sunt întâmplătoare, iar alteori sunt evaluate ca optime din perspectiva experiențelor de interacțiune și negociere simbolică. Din agregarea acțiunilor individuale și sociale rezultă consecințe intenționate, adică suficient de conforme cu proiectele de instituire, și consecințe neintenționate, adică neanticipate în faza de instituire. Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Astfel de coordonate și poziționări, cel mai adesea ierarhice, au oferit în societatea industrială multiple posibilități de proiectare și planificare, adică de acțiuni sociale și individuale intenționate, orientate spre scopuri, motivate de interese și controlabile individual și mai ales social. Agregarea unor astfel de acțiuni a generat însă și așa-numitele „efecte de compoziție” sau „perverse”, adică neintenționate. Acestea au fost acele efecte care au rezultat, cum ne spune Boudon, „din juxtapunerea comportamentelor individuale, fără a fi incluse în obiectivele urmărite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
însă de remarcat că însuși modul constitutiv al societății industriale s-a asociat, prin coordonatele care au structurat-o, cu o ordine socială ce s-a vrut cât mai rațională și programabilă. Totuși, tocmai efectele neintenționate, ce au rezultat din agregarea acțiunilor individuale și sociale, au indus acele transformări prin care formele sociale ale societății industriale au început să se dezagregheze și să urmeze noi traiecte și configurări. Astfel, coordonatele consacrate ale societății industriale au început să se schimbe treptat și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raporturi ce se stabilesc între individ, comunități și societate. În astfel de raporturi, individul apare ca generator al procesului de constituire a societății, și nu doar ca o componentă a unor structuri atotputernice sau ca inițiator de acțiuni care prin agregare ar deveni sociale. În loc să caracterizeze individul pornind de la societate, adică de la sisteme și structuri în care individul nu apare decât cu o ilustrare totdeauna palidă și parțială a unor procese transindividuale, optez pentru acea variantă în care individul se construiește
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]