5,707 matches
-
Donnerstein, 1998), tipuri la care se mai pot adăuga și altele (vezi și Mitrofan, 2003): agresivitate directă (agresarea nemijlocită) și indirectă (prin intermediari); violentă și nonviolentă; individuală și de grup; manifestă și latentă. Literatura de domeniu mai face distincția între agresivitatea reactivă - cea prin care se răspunde unei provocări - și cea proactivă, inițiată fără provocări prealabile. Importantă este, de asemenea, diferențierea între agresivitatea verbală și cea fizică, aceasta din urmă fiind mult mai gravă, atât prin consecințele asupra agresantului, cât și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intermediari); violentă și nonviolentă; individuală și de grup; manifestă și latentă. Literatura de domeniu mai face distincția între agresivitatea reactivă - cea prin care se răspunde unei provocări - și cea proactivă, inițiată fără provocări prealabile. Importantă este, de asemenea, diferențierea între agresivitatea verbală și cea fizică, aceasta din urmă fiind mult mai gravă, atât prin consecințele asupra agresantului, cât și prin probabilitatea mai mare de a declanșa un răspuns agresiv, și deci de a duce la o escaladare a violenței. De reținut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din urmă fiind mult mai gravă, atât prin consecințele asupra agresantului, cât și prin probabilitatea mai mare de a declanșa un răspuns agresiv, și deci de a duce la o escaladare a violenței. De reținut este faptul că nu orice agresivitate este comportament antisocial, după cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. (Cele mai multe furturi, de pildă, au loc în lipsa posesorului de bunuri sau fără știrea acestuia.) Agresivitatea neintenționată nu este antisocială. În acest caz, marea problemă este însă că nu întotdeauna ea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresantului, cât și prin probabilitatea mai mare de a declanșa un răspuns agresiv, și deci de a duce la o escaladare a violenței. De reținut este faptul că nu orice agresivitate este comportament antisocial, după cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. (Cele mai multe furturi, de pildă, au loc în lipsa posesorului de bunuri sau fără știrea acestuia.) Agresivitatea neintenționată nu este antisocială. În acest caz, marea problemă este însă că nu întotdeauna ea se dezvăluie, fără echivoc, ca atare. În numeroase împrejurări, indivizii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a duce la o escaladare a violenței. De reținut este faptul că nu orice agresivitate este comportament antisocial, după cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. (Cele mai multe furturi, de pildă, au loc în lipsa posesorului de bunuri sau fără știrea acestuia.) Agresivitatea neintenționată nu este antisocială. În acest caz, marea problemă este însă că nu întotdeauna ea se dezvăluie, fără echivoc, ca atare. În numeroase împrejurări, indivizii sau grupurile sociale, în lipsa unor informații ferme, atribuie intenționalitate sau nu unor comportamente de tip
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atare. În numeroase împrejurări, indivizii sau grupurile sociale, în lipsa unor informații ferme, atribuie intenționalitate sau nu unor comportamente de tip agresiv doar pe baza unor date vagi și, prin urmare, determină sau nu replici agresive. Cea mai mare parte a agresivității instrumentale nu este considerată totuși antisocială, ci prosocială. Sancțiunile aplicate de părinți copiilor, prinderea și pedepsirea răufăcătorilor, răspunsul armat la provocări din exterior, numeroasele competiții sportive ce presupun și agresivitate fizică sunt încurajate de societate. De fapt, pentru a stabili
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determină sau nu replici agresive. Cea mai mare parte a agresivității instrumentale nu este considerată totuși antisocială, ci prosocială. Sancțiunile aplicate de părinți copiilor, prinderea și pedepsirea răufăcătorilor, răspunsul armat la provocări din exterior, numeroasele competiții sportive ce presupun și agresivitate fizică sunt încurajate de societate. De fapt, pentru a stabili dacă agresivitatea este antisocială sau prosocială trebuie să se vadă în ce măsură ea contravine sau susține normele sociale. Este adevărat că nu întotdeauna aceste norme au claritatea prezumată în teoriile din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu este considerată totuși antisocială, ci prosocială. Sancțiunile aplicate de părinți copiilor, prinderea și pedepsirea răufăcătorilor, răspunsul armat la provocări din exterior, numeroasele competiții sportive ce presupun și agresivitate fizică sunt încurajate de societate. De fapt, pentru a stabili dacă agresivitatea este antisocială sau prosocială trebuie să se vadă în ce măsură ea contravine sau susține normele sociale. Este adevărat că nu întotdeauna aceste norme au claritatea prezumată în teoriile din disciplinele socioumane și, mai ales, nu întotdeauna comportamente specifice ce cuprind și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau prosocială trebuie să se vadă în ce măsură ea contravine sau susține normele sociale. Este adevărat că nu întotdeauna aceste norme au claritatea prezumată în teoriile din disciplinele socioumane și, mai ales, nu întotdeauna comportamente specifice ce cuprind și secvențe de agresivitate sunt transparente în a fi de un gen sau altul (prosociale sau antisociale). Având în vedere diapazonul larg de conduite agresive și raportul lor complex cu standardele sociale ce le definesc ca fiind antisociale sau nu, apare destul de limpede determinarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și psihologică, cât și factori psihosociali, altfel spus atât trimiteri spontan-emoționale (probabil instinctuale), cât și modele comportamentale achiziționate prin învățare, precum și evaluarea situației în termeni de costuri și beneficii. Pe de altă parte, cauzalitatea multiplă arată că, în funcție de tipurile de agresivitate, prezența și ponderea respectivilor factori sunt diferite. Analiza mai concretă a violenței și comportamentelor antisociale reclamă luarea în considerare și a unor condiții mai particulare ale desfășurării lor. 2. Ipoteze și factori specifici privind violențatc "2. Ipoteze și factori specifici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate - mulți cad în resemnare și melancolie -, după cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate - mulți cad în resemnare și melancolie -, după cum nu toate actele de violență au ca substrat frustrarea - personalul militar în război și sportivii, de exemplu. Frustrarea rămâne însă și în viziunea contemporană din psihologia socială un factor important în explicarea violenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
război și sportivii, de exemplu. Frustrarea rămâne însă și în viziunea contemporană din psihologia socială un factor important în explicarea violenței și a comportamentelor sociale. El a fost integrat într-o schemă mai generală, cea a motivației ce trimite la agresivitate, motivație în centrul căreia se situează mânia și un nivel de activism neuropsihic (arousal) ridicat. Starea psihică de afectare negativă indusă de evenimente, situații și persoane adverse, însoțită și de modificări fiziologice, constituie un mobil puternic pentru a acționa violent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
evaluarea consecințelor comportamentale etc.) sunt foarte semnificativi. Ipoteza frustrare-agresiune astfel modificată (Berkowitz, 1989) acoperă un teritoriu mai extins din vasta scenă a vieții sociale. Totuși, prin asumpția ei ce leagă evenimentele neplăcute de stările afective negative și, de aici, de agresivitate, ea sugerează că, întrucât asemenea evenimente sunt la tot pasul, predispoziția la violență - dacă nu violența însăși - este o realitate cvasipermanentă (Baron și Byrne, 1991). Ceea ce nu numai că nu este uman încurajator, dar foarte probabil că nici adevărat. Cu privire la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încurajator, dar foarte probabil că nici adevărat. Cu privire la ipoteza frustrare-agresiune și la fenomenul ridicării nivelului neuropsihic sau al surescitării (arousal), trebuie făcute câteva precizări: 1) În concepția lui D. Berkowitz, frustrarea, chiar nelegată de surescitare sau de alte condiții, produce agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De exemplu, conducerea unității unde lucrăm nu ne-a mărit salariul ani la rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se agravează dacă percepem o gravă inechitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inechitate, mai ales în comparație cu alții similari cărora li s-a mărit salariul sau li s-au îmbunătățit locurile de muncă (Greenberg și Alge, 1997). 2) În general însă, afectul negativ este aproape instantaneu asociat cu percepții, atitudini, sentimente învățate despre agresivitate și cu gânduri prezente privind situația. De aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998). 3) Starea de arousal (surescitare), chiar nelegată direct de frustrare, poate fi un determinant major al agresivității, cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre agresivitate și cu gânduri prezente privind situația. De aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998). 3) Starea de arousal (surescitare), chiar nelegată direct de frustrare, poate fi un determinant major al agresivității, cum s-a dovedit a fi, spre pildă, „surescitarea sexuală” (vezi și, în continuare, secțiunea „Violența și mass-media”). 4) Dar condiția de arousal poate conduce la agresivitate și prin mecanismul transferului de excitabilitate (Zillmann, 1987). Această teorie susține că, întrucât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
arousal (surescitare), chiar nelegată direct de frustrare, poate fi un determinant major al agresivității, cum s-a dovedit a fi, spre pildă, „surescitarea sexuală” (vezi și, în continuare, secțiunea „Violența și mass-media”). 4) Dar condiția de arousal poate conduce la agresivitate și prin mecanismul transferului de excitabilitate (Zillmann, 1987). Această teorie susține că, întrucât evitarea fiziologică nu dispare dintr-o dată, o parte a ei se poate deplasa de la o situație la alta. Dacă, bunăoară, profesorul a avut o altercație cu un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ne învață istoria, ca și realitatea cotidiană prezentă este că beneficiile sunt mai mult pentru elite, iar costurile, pentru mase. 2.2. Alcoolul și droguriletc "2.2. Alcoolul și drogurile" Faptul că alcoolul și alte droguri determină o creștere a agresivității este o idee acceptată atât la nivelul conștiinței comune și al oficialităților, cât și al specialiștilor ce studiază expres această problemă. Toate studiile experimentale de laborator au arătat diferențe semnificative între comportamentul agresiv al celor ce au consumat o cantitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
De asemenea, dacă în SUA, în locurile unde se consumă alcool, sunt anunțuri care atenționează asupra riscurilor acestuia pentru femeile însărcinate sau pentru cei care șofează, ar mai trebui adăugat și unul care menționează „Consumul de alcool crește pericolul de agresivitate” (Baron și Byrne, 2000, p. 463). Autorii amintiți mai fac două observații importante: a) în baruri și cluburi de noapte au loc frecvente acte de violență, care se datorează nu doar băuturii ca atare, ci și altor factori, cum ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noapte au loc frecvente acte de violență, care se datorează nu doar băuturii ca atare, ci și altor factori, cum ar fi competiția pentru parteneri, efectul înghesuielii, spiritul de gașcă; b) o serie de rezultate experimentale arată că efectul sporirii agresivității determinat de alcool e mai puternic asupra persoanelor care în mod normal nu sunt agresive. Explicația creșterii agresivității după consumul de alcool se referă la efectele dezinhibatorii ale acestuia. Controlul cortexului asupra pornirilor agresive slăbește. (Este ușor de remarcat că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
factori, cum ar fi competiția pentru parteneri, efectul înghesuielii, spiritul de gașcă; b) o serie de rezultate experimentale arată că efectul sporirii agresivității determinat de alcool e mai puternic asupra persoanelor care în mod normal nu sunt agresive. Explicația creșterii agresivității după consumul de alcool se referă la efectele dezinhibatorii ale acestuia. Controlul cortexului asupra pornirilor agresive slăbește. (Este ușor de remarcat că e presupusă în acest fel natura biologică a agresivității.) Pe de altă parte, creșterea, prin consumul de alcool
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care în mod normal nu sunt agresive. Explicația creșterii agresivității după consumul de alcool se referă la efectele dezinhibatorii ale acestuia. Controlul cortexului asupra pornirilor agresive slăbește. (Este ușor de remarcat că e presupusă în acest fel natura biologică a agresivității.) Pe de altă parte, creșterea, prin consumul de alcool, a apetitului sexual poate conduce și ea, după împrejurări, la scene violente. Dar, după cum am mai subliniat, dispoziția și chiar urgența de a acționa agresiv sunt, în condiții normale, temperate și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
condiții normale, temperate și, uneori, anulate de evaluarea de către individul în cauză a consecințelor actelor sale. Or, după cum se știe, o cantitate mare de alcool reduce mult luciditatea și realismul perceptiv. Așa încât consumul exagerat de băuturi alcoolice contribuie la accentuarea agresivității atât prin potențarea ei directă, cât și prin neluarea în considerare a caracteristicilor agresatului (forța lui, dacă va reacționa, răul provocat etc.) și a neplăcerilor produse propriei persoane și celor apropiați. Deși există mari diferențe între efectele diferitelor droguri privind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]