3,926 matches
-
M. manifestă disponibilitate redusă în a discuta despre cele întâmplate, cu atât mai puțin de a comunica cu mama sa, în ideea de a nu o încărca și mai mult cu problemele personale. M. își manifestă dorința de pedepsire a agresorului pentru cele făptuite. La rândul său, mama minorei susține că se simte depășită de situație, dar cu toate acestea este hotărâtă să întreprindă toate demersurile pentru susținerea și reabilitarea fiicei sale. După cele întâmplate, minora a fost amenințată telefonic de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
cele făptuite. La rândul său, mama minorei susține că se simte depășită de situație, dar cu toate acestea este hotărâtă să întreprindă toate demersurile pentru susținerea și reabilitarea fiicei sale. După cele întâmplate, minora a fost amenințată telefonic de mama agresorului. Imaginea despre propria persoană 1. părerea despre sine („cum mă văd eu”): Minora se autopercepe ca fiind o fire altruistă. Raportându se la evenimentul trăit, M. manifestă o atitudine descurajată. 2. imaginea în colectivitate („cum mă văd ceilalți”): M. consideră
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
un sprijin pentru fiica sa; III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul de revictimizare a minorei este ridicat în condițiile în care acesta nu are suficient formate deprinderile de prevenire și evitare a situațiilor de risc și în contextul în care agresorul locuiește în aceeași localitate cu victima. IV. Obiective: 1. oferirea de asistență și suport emoțional în vederea diminuării impactului experienței trăite de către M., precum și a depășiri situațiilor de victimizare/revictimizare; 2. construirea unei relații de suport cu M; Atingerea acestui obiectiv
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și încurajarea acesteia atât de către familie, cât și de către consilierul de probațiune, pe întreaga durată a procesului penal. N. manifestă temeri privind contactul cu organele de urmărire penală și cu reprezentanții instanței de judecată, dar și de posibilul contact cu agresorii sau cu rudele acestora. Minora se afla la momentul acela în etapa de revoltă/furie a procesării traumei, prezentând unele simtome depresiv-anxioase. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca P.N. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
acestora. Minora se afla la momentul acela în etapa de revoltă/furie a procesării traumei, prezentând unele simtome depresiv-anxioase. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul ca P.N. să redevină victimă a unor infracțiuni ca fiind minim, în condițiile în care agresorii sunt menținuți în stare de arest. Putem menționa existența riscului de victimizare a lui N., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a lui N., prin relatarea repetată a experienței trăite la solicitarea anumitor persoane, dar și prin existența unor situații sau împrejurări care pot conduce la retrăirea de către aceasta a evenimentului căruia i-a fost victimă (de exemplu, întâlnirea cu rudele agresorilor în comunitate, vizitarea/apropierea de locul în care a avut loc infracțiunea, etichetarea în mediul școlar. IV. Obiective: 1. oferirea de sprijin în vederea depășirii/diminuării impactului experienței trăite și pentru depășirea situațiilor de victimizare/revictimizare, prin menținerea unei legături permanente
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
un sprijin pentru fiul lor. III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul de revictimizare a minorului este ridicat în condițiile în care acesta nu are suficient formate deprinderile de prevenire și evitare a situațiilor de risc și în contextul în care agresorul locuiește în aceeași localitate cu victima. IV. Obiective: 1. oferirea de asistență și suport emoțional în vederea diminuării impactului experienței trăite de către D., precum și a depășiri situațiilor de victimizare / revictimizare. 2. construirea unei relații de suport cu D; Atingerea acestui obiectiv
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
minorei în fața situațiilor de risc; III. Evaluarea riscului de revictimizare: Riscul de revictimizare a minorei este ridicat în condițiile în care acesta nu are suficient formate deprinderile de prevenire și evitare a situațiilor de risc și în contextul în care agresorul locuiește în aceeași localitate cu victima. IV. Obiective: 1. oferirea de asistență și suport emoțional în vederea diminuării impactului experienței trăite de către A.M.C, precum și a depășiri situațiilor de victimizare / revictimizare. 2. construirea unei relații de suport cu A.M.C; Atingerea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
apărare a unei persoane plasată într-o situație-limită sau „situație închisă”; 2) Procesul punitiv: consideră suicidul ca pe o formă de conduită expiatorie a individului față de un sentiment de culpabilitate. 3) Procesul agresiv: suicidul este reportat la autoagresivitatea în care agresorul are ca obiect al agresivității propria sa persoană. Este un act de returnare a agresivității asupra propriului său corp pe care „distrugându-l” își suprimă propria sa viață. 4) Procesul oblativ: în cazul acesta suicidul este interpretat ca un act
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o tensiune orgasmică și sentimente ca satisfacția împlinirii, frustrație sau frigiditate). Orice coadă dezvoltă calitățile umane ale indivizilor (o psihologie de învingător, un gust al parvenirii, replierea fără speranță, agresiunea directă și cea diplomatică, solidarizarea unor grupuri ca „bande de agresori”). Sicoe identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o „mică societate” ce reproduce trăsăturile contextului social larg, un forum, o aulă, un parlament și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iubit, emigrat cu mai mulți ani în urmă la Paris. Romanul angajează aceeași problemă: cine este omul de lângă tine („omul torturat de demonii săi se răzbună inconștient pe aproapele lui”) și posibilitatea transformării omului într-un animal straniu, într-un agresor inocent (este vinovat un animal că atacă sau că se apără?) - soluție de a se salva sau de a uita agresiunile la care a fost el însuși supus. În fond, este tot un roman despre puterea malefică a trecutului și
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Partid Populist din Statele Unite (în anii ’1890) cu partidele numite la fel din Europa de Nord de azi, deoarece acestea au programe politice foarte diferite. În funcție de scopurile urmărite, cercetătorul ar putea dori să pună în aceeași categorie, ca exemple de pedepsire a agresorilor, canibalismul din Noua Guinee tribală și procesele privind crimele de război din Bosnia, cu toate că participanții ar ezita să vadă vreo legătură. În mod similar, în ceea ce privește trăsăturile variabilei, un fenomen are mai multe trăsături esențiale și poate astfel să fie studiat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
crimelor violente și victimele lor. Puține proiecte de cercetare Încearcă să explice cauzele și motivele crimei, precum și rolul victimei În producerea crimei. Studiul de față Încearcă să se centreze asupra tendințelor fundamentale În evoluția crimelor violente, asupra tipologiei victimelor și agresorilor În mediul intrași extrafamilial, pentru a identifica soluții În vederea prevenirii victimizării persoanelor. Introducere Amploarea și intensitatea criminalității violente constituie, În prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societatea românească În perioada de tranziție, Întrucât acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spontane sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii, provocatoare sau incitante, care prin gesturi, atitudine, limbaj și comportament precipită declanșarea violenței asupra lor, sau victime slabe sub raport fizic, biologic sau psihic, având un grad sporit de vulnerabilitate victimală (copii, minori și tineri, bătrâni, persoane cu dizabilități fizice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de victime lezate În urma diverselor acțiuni violente, ca și Între violență și victimele din afara și interiorul familiei, și că, În spatele unei dinamici globale a delictelor violente, pot fi identificate ,,ritmuri individuale” privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2003), În urma diverselor delicte comise și descoperite de organele de poliție, a rezultat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În urban față de numai 26,0% victime În rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor cu violență Îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta Împreună cu agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a delictului, În sensul precipitării declanșării acesteia. Dacă În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență consumul de alcool era prezent Într-o proporție de aproximativ 10,0%, În cazul delictelor de omor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativ 35,0% dintre victimele omorurilor sau ale tentativelor de omor au consumat alcool atestă că În privința acestui tip de delict, deosebit de grav, victima are și ea un rol În declanșarea agresiunii În urma consumului de alcool, fie singură, fie Împreună cu agresorul. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
umane, decât cele care se produc În cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor cu violență În mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente, singură sau Împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă În producerea violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig. 14. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie, În urma unor acte de violență și jaf comise asupra lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
curriculum formal. Caracterul neatractiv, adesea Încărcat al Învățării formale nu răspunde cerințelor copiilor și tinerilor de astăzi. În al treilea rând, problema receptivității individuale: Întrebarea care persistă, se referă la următorul aspect: ,,De ce nu toți copiii de aceeași vârstă devin agresori?”. Conform unor cercetări actuale (M. Quille et al., 2001), indivizii cu dispoziții pentru violență sunt singuratici, neglijați social, fragili emoțional, tratați rău În relațiile de proximitate. În fine, În al patrulea rând, a fost analizată problema responsabilității: În multe țări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
granița dintre violența legitimă și cea ilegitimă. Totuși, unele studii privind efectele media, examinează comportamente care nu implică această intenție. Cei doi autori mai sus menționați, sunt de părere că acest concept poate fi Înțeles ca fiind comportamentul prin care agresorul așteaptă și agresează victima și, ca urmare, prin intermediul violenței produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acest concept poate fi Înțeles ca fiind comportamentul prin care agresorul așteaptă și agresează victima și, ca urmare, prin intermediul violenței produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini violente (știri, emisiuni sau filme). De asemenea, există evidențe cauzale privind modul În care violența difuzată prin intermediul media are un efect cauzal asupra comportamentului celor care privesc. Importantă este distincția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Preventing violence. A guide to implementing the recommendations of the World report on violence and health (2004, 1) conceptul de violență Îmbracă mai multe forme. Ne referim, În primul rând, la violența Îndreptată către propria persoană, În care victima și agresorul sunt una și aceeași persoană. Ca subtipuri Întâlnim sinuciderea și abuzarea de propriul trup (de exemplu, injectarea de droguri). În al doilea rând, avem violența interpersonală. Este violența exercitată Între indivizi; ca subtipuri Întâlnim violența familială și violența dintre partenerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]