2,328 matches
-
1985, 43-106; Mircea Iorgulescu, Meandrele confesiunii, RL, 1989, 20; Ioan Holban, La stânga, unde-i inima, CRC, 1989, 28; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 214-223; Ierunca, Dimpotrivă, 254-257; Gheorghe Grigurcu, Dificultatea desprinderii de „Idee”, RL, 1996, 11; Daniel Cristea-Enache, Utopia unui cărturar, ALA, 1997, 370; Daniel Cristea-Enache, Un sâmbure tare, ALA, 1998, 422; Estetică și moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, îngr. și introd. Marin Diaconu, București, 1998; Ion Ianoși. O viață de cărturar, îngr. Vasile Morar, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
20; Ioan Holban, La stânga, unde-i inima, CRC, 1989, 28; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 214-223; Ierunca, Dimpotrivă, 254-257; Gheorghe Grigurcu, Dificultatea desprinderii de „Idee”, RL, 1996, 11; Daniel Cristea-Enache, Utopia unui cărturar, ALA, 1997, 370; Daniel Cristea-Enache, Un sâmbure tare, ALA, 1998, 422; Estetică și moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, îngr. și introd. Marin Diaconu, București, 1998; Ion Ianoși. O viață de cărturar, îngr. Vasile Morar, București, 1998; Dicț. scriit. rom., II, 555-559; Dimisianu, Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Bucur, Pentru Paul Zarifopol, RVS, 1934, 6-7; C. D. Fortunescu, „Poeme pentru adormit durerea”, AO, 1937, 92-94; I. Schintee, „Poeme pentru adormit durerea”, R, 1937, 9-10; Aida Vrioni, „Poeme pentru adormit durerea”, RVS, 1938, 1-2; G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Aida Vrioni, Doina Bucur, RVS, 1940, 7-12; M. D. Havriș, Doina Bucur (Florica Eug. Ionescu), „Înmuguriri”, 1940, 9-10; C. D. Fortunescu, Două harfe sfărâmate, R, 1940, 9-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 881; Straje, Dicț. pseud., 104, 351, 578
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
pe loturi de case din re?eaua urban? existent?. Karl Marx Hof (1927-1930), construit? cu emfaz? de E. Ehn (1884-1957), este cea mai vast? (5�000 de locuitori) ?i cea mai bine dotat? dintre aceste �fort?re?e muncitore?ți� ale �Vienei ro?îi�, constituite dup? tipologii mai degrab? tradi?ionale. �n timpul Primului R?zboi Mondial, Fran?a a pierdut 350�000 de locuin?e. Totu?i, nici un program de locuin?e sociale nu are amploarea celor angajate �n Germania
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
operelor celor mai spectaculoase; imaginea oră?ului sau a �ntreprinderii �n cauz? se g?se?te reevaluat?, de facto. �n Fran?a, politica prestigioas? a �marilor lucr?ri�, la Paris, dorit? de pre?edintele Mitterrand, inspir? progra-mele electorale ale multor ale?i comunali sau regionali, care �?i afirm? astfel, folosindu-se la nevoie de numele unui mare arhitect, puterile provenite din descentralizare (noul cartier Euralille de la Lille; concep?ia de ansamblu de R.�Koolhaas). Aceast? pasiune �pentru construc?ie�, �ncurajat? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1980, 35; Cioculescu, Itinerar, IV, 188-192; Gh. Bulgăr, Din poemele Elenei Văcărescu, ST, 1987, 6; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, București 1987, 473-476; Românii, 369-372; Manuela Cernat, Elena Văcărescu și filmul, LCF, 1995, 15; Alexandru Ciorănescu, Domnișoara Văcărescu, ALA, 1995, 299; Popa, Convergențe, 18-30; Maria Platon, Elena Văcărescu - ambasadoare a sufletului românesc, CRC, 1997, 1-2; Ion Buzași, „Patria în suflet mi-e singura comoară”, ST, 1997, 4-6; Tudor Vianu, La mormântul Elenei Văcărescu, MS, 1997, 2-4; Robert Scheffer, Orient
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
îngr. și pref. Ion Dodu Bălan, București, 1984. Repere bibliografice: Constantin Noica, Al. Sahia, [Interviuri cu Eugen Goga], RRI, II, partea I, 74-83; Perpessicius, Opere, IV, 341-344, V, 61-66, XII, 378-388; Constantinescu, Scrieri, III, 73-76; Al.A. Philippide, „Cartea facerii”, ALA, 1931, 543; N. Constantinescu, Cu d. Eugen Goga despre el și despre alții, RP, 1931, 3995; Șerban Cioculescu, „Cartea facerii”, ADV, 1931, 14570; Const. D. Ionescu, „Cartea facerii”, G, 1931, 9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 833, Ist. lit. (1982), 917
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
îngr. Elena Savu, pref. Zina Molcuț, București, 1963, 74-80; A.I. Odobescu, Petre Ispirescu, București, 1887; Virginia Râmniceanu, Basmele culese de Petre Ispirescu din punctul de vedere al fondului și al formei, „Revista nouă”, 1893-1894, 11-12; Al. A. Philippide, Petre Ispirescu, ALA, 1937, 847; Paul I. Papadopol, O pildă vie: Petre Ispirescu, București, 1939; George Baiculescu, Din amintirile inedite ale lui P. Ispirescu, RFR, 1947, 1; Dora Littman, Viața lui Petre Ispirescu, RITL, 1955; Vasile Netea, Petre Ispirescu, REF, 1958, 7; Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Bălănescu, „Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, 1983, 52; Titel, Cehov, 80-86; Liviu Leonte, Studii, eseuri, ediții,CRC, 1984, 1; Al. Dobrescu, Bursa cărților, „Timpul”, 1994, 8; Constantin Coroiu, Salonul nr. 6 e pretutindeni, ALA, 1999, 482; Grete Tartler, Povestiri de o sută de rânduri și o sută de luni, RL, 2002, 3; Constantin Coroiu, O viață în sute de roluri, un rol cât o viață, ALA, 2002, 644; Bogdan Ulmu, Margareta Baciu și Naționalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
8; Constantin Coroiu, Salonul nr. 6 e pretutindeni, ALA, 1999, 482; Grete Tartler, Povestiri de o sută de rânduri și o sută de luni, RL, 2002, 3; Constantin Coroiu, O viață în sute de roluri, un rol cât o viață, ALA, 2002, 644; Bogdan Ulmu, Margareta Baciu și Naționalul ieșean, CL, 2002, 12; Ștefan Oprea, O carte despre Margareta Baciu, TTR, 2003, 1-2. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
Christian Crăciun, Bacovia și ceilalți, „Pagini literare”, 2001, 9; Florin Mihăilescu, Bacovia cel mare și sfânt, VR, 2002, 8-9; Dan Mănucă, Caragialiene, CL, 2003, 3; Nicolae Dumitrescu, „Grigore Hagiu și generația sa”, „Axioma”, 2003, 11; Teodor Vârgolici, Fețele lui Caragiale, ALA, 2003, 664. T. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
prozator, RL, 2001, 13; Manolescu, Lista, I, 54-69; Popa, Ist. lit., II, 378-381, passim; Alex. Ștefănescu, Ștefan Aug. Doinaș, RL, 2002, 16; Cassian Maria Spiridon, Ștefan Aug. Doinaș și lectura poeziei, CL, 2002, 8; Virgil Nemoianu, Doinaș intrând în istorie, ALA, 2003, 687; Dan C. Mihăilescu, Ștefan Aug. Doinaș, LAI, 2003, 13; Ștefan Aug. Doinaș, SXX, 2003, 1-6 (număr omagial). R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București, 1999; Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, „Lenevind într-un ochi”, LAI, 1991, 8; Alex. Ștefănescu, Studiu savant, joc literar și poem critic, RL, 1999, 12; Costache Olăreanu, „Alfabetul doamnelor”, ALA, 1999, 456; Paul Cernat, Meniu de cărți-desert, „Vineri”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Din istoricul femeii la români, „22”, 1999, 31; Victoria Luță, Eleganță și rigoare, OC, 2000, 1; Vlad Alexandrescu, Angelus Silesius, „Călătorul heruvimic”, OC, 2000, 5; Svetlana Cârstean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
convenționale A.S. (limba) anglo-saxonă (i.e. engleza veche) c. circa , "aproximativ, circa" d. decedat(ă) (în Tabele genealogice) d.Hr. după Hristos div. divorțat(ă) (în Tabele genealogice) e.g. exempli gratia , "de exemplu" e.n. era noastră, era creștină et al. et alii / alia, "și alții /altele (la Bibliografie) ex. executat(ă) (în Tabele genealogice) i.e. id est , "adică" î.Hr. înainte de Hristos infra "mai jos" passim "în diferite / mai multe locuri" q.v. quod vide, "de văzut" supra "mai sus" ș. șiling (shilling
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
V, 289-293, XII, 572-573; Camil Petrescu, „Vadul hoților”, „Cetatea literară”, 1926, 7-8; Călinescu, Cronici, I, 73-74; Pompiliu Constantinescu, „Seara a 13”, VL, 1927, 45; Constantin Străinu [Constantin Pelmuș], „Seara a 13”, DEP, 1928, 299; D. V. Barnoschi, „Seara a 13”, ALA, 1928, 405; D. V. Barnoschi, „Lucrătorul viei”, ALA, 1929, 461; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 195, 203, 274; Artur Gorovei, Fălticeni, Fălticeni, 1938, 239; Predescu, Encicl., 762; N. Dunăreanu, Amintiri de Vasile Savel, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
Cetatea literară”, 1926, 7-8; Călinescu, Cronici, I, 73-74; Pompiliu Constantinescu, „Seara a 13”, VL, 1927, 45; Constantin Străinu [Constantin Pelmuș], „Seara a 13”, DEP, 1928, 299; D. V. Barnoschi, „Seara a 13”, ALA, 1928, 405; D. V. Barnoschi, „Lucrătorul viei”, ALA, 1929, 461; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 195, 203, 274; Artur Gorovei, Fălticeni, Fălticeni, 1938, 239; Predescu, Encicl., 762; N. Dunăreanu, Amintiri de Vasile Savel, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 834, 923, Ist. lit. (1982), 919, 1026
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
luptător de caracter: D. Tomescu, „Răsăritul”, 1913, 36; Aderca, Contribuții, I, 309-310, II, 9-15; Pamfil Șeicaru, Independența criticii literare, „Steagul”, 1915, 64; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 55-58; Perpessicius, Opere, V, 245-249; Al. A. Philippide, „Atitudini politice și literare”, ALA, 1932, 599; Șerban Cioculescu, „Atitudini politice și literare”, ADV, 1932, 14 935; Constantinescu, Scrieri, V, 114-119; Al. Dima, „Atitudini politice și literare”, D, 1932, 7-12; I. Peltz, Moartea sfiosului, „Drapelul”, 1945, 141; C. Ș.Făgețel, Pe urmele prietenului meu, R
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
1987, 19-21; Lovinescu, Unde scurte, III, 52-65, VI, 269-274; Ara Alexandru Șișmanian, Pe marginea unei cărți despre George Călinescu, F, 1997, 10, 11; Micu, Scurtă ist., IV, 105-106; Dorin Tudoran, Primatul adevărului, RL, 1998, 15; Constantin Coroiu, Ceasul beznelor încălecate, ALA, 2001, 555; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, II, 2001, 74-77; Petraș, Panorama, 648-649; Dicț. scriit. rom., IV, 814-815; Monica Lovinescu, Diagonale, București, 2002, 64-67; Manolescu, Enciclopedia, 719. F. M., M. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi din palme: „Paparuda ruda/ ogoarele udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Silviu Boerescu, Postmodernismul sau Soluția finală, „Cuvântul”, 1999, 12; Alex. Ștefănescu, Debut șocant, RL, 2000, 40; Mircea Cărtărescu, O poezie adevărată, RL, 2000, 50; Geo Vasile, În dulcele stil scandalos, CNT, 2002, 8; Mihai Iovănel, Marius Ianuș lovește din nou, ALA, 2003, 653. A.Ml.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
nu mai acceptă sensul literal, pentru că interpretarea literală a mitului ar duce la impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a cel puțin două sensuri - un sens obișnuit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Cosma, Romanul, I, 249-250; Cristea, A scrie, 215-218; Țeposu, Istoria, 117-119; Cristina Ionică, Carte cu tinere personaje, OC, 2001, 61; C. Rogozanu, Viața la mare, OC, 2001, 68; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 204-205; Daniel Cristea-Enache, File de dicționar, ALA, 2002, 626; Iulia Alexa, Literatura ca viață, RL, 2002, 43; Dicț.scriit.rom., IV, 328-330. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
1936]; Gol, vol. I: Început de viață, București, 1937; Menuetul. Moartea fratelui meu, București, 1988. Traduceri: Mark Twain, Prinț și cerșetor, București, 1937; M. P. Arțâbașev, Extrema limită, București, 1939; F.M. Dostoievski, Crocodilul, București, [f.a.]. Repere bibliografice: G.B. [George Baiculescu], „Tăcere...”, ALA, 1923, 155; I. Gr. Oprișan, „Tăcere...”, „Răsăritul”, 1925, 2; Al. Robot, „Menuetul”, RP, 1932, 4 487; Nicolae Țimiraș, O satiră socială, „Cetatea”, 1933, 2; Constantinescu, Scrieri, V, 212-214; Octav Șuluțiu, „Menuetul”, „Axa”, 1933, 14; Perpessicius, Opere, VI, 96-98, VII, 90-92
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
4 487; Nicolae Țimiraș, O satiră socială, „Cetatea”, 1933, 2; Constantinescu, Scrieri, V, 212-214; Octav Șuluțiu, „Menuetul”, „Axa”, 1933, 14; Perpessicius, Opere, VI, 96-98, VII, 90-92; Octav Șuluțiu, „Moartea fratelui meu”, F, 1935, 1; Izabela Sadoveanu, Premiul Femina în România, ALA, 1935, 746; Teodor Scarlat, Un mare artist: G.M. Vlădescu, „Naționalul nou”, 1935, 365; Traian Stoica, G.M. Vlădescu, „Pământul”, 1935, 108; Alexandrescu, Confesiuni, 60-63; Sebastian, Eseuri, 340-344; Papadima, Creatorii, 323-326; Pericle Martinescu, „Republica disperaților”, „Reporter”, 1935, 75-77; a.n. [Alexandru Negură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
În temniță, Craiova, 1897; Basarabia în secolul XIX, București, 1898; În temnițele rusești, București, [1923]; În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924; Opere alese, îngr. și pref. A. Kidel, Chișinău, 1957. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 361, 372-373; Paul Zarifopol, Zamfir Arbore, ALA, 1933, 644; Haneș, Scriitorii, 268-285; Dicț. lit. 1900, 46-47. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]