1,673 matches
-
Șiruri de călăreți sumbri, împiedicându-se de năvala țâncilor jegoși și iuți, ca niște țipari. Măști macabre și glugi, nimfete spoite și manglitori. Cheflii, paparude, buruieni. Fanți cu șișul între dinții de aur. Codoașe zaharisite, mângâind burțile gloabelor care însoțesc alaiul. Pe undeva, furișându-se, gălbui, unchiul sadic și iepuraș ? Balabuste bocitoare, arlechini, damblagii, seniori ai șatrei, popi paradiți. Veselie, spaimă și râs. Tropotul cailor și vaietul corului, acoperite treptat de melodia și mimica stilizatelor florărese, acompaniate de tremurul epileptic al
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
niciodată n-are să se uite, nici cu coada ochiului, la altă femeie... Joi după-amiază, exact la ora patru, Apostol își întrerupse lucrul la birou și trecu la Ilona, să-i spuie c-a hotărât să facă nunta la Parva, cu alai mare și cu lăutari, iar de cununat să-i cunune preotul Boteanu... Nu apucă să sfârșească. Pe ulița hopuroasă se auzi duduitul unui automobil ce se apropia în goană. Bologa, mirat, se duse la fereastră și văzu că mașina oprește
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
îi făcu semn că Bologa trebuie să vorbească cu generalul. ― E o ființă foarte miloasă nevastă-mea, explică primarul, ca să nu crează locotenentul cine știe ce despre spaima femeii. Mai ales de când a văzut pe bieții oameni cum pleacă la spânzurătoare, cu alai, s-a îmbolnăvit de groază. Noi bărbații suntem mai tari la suflet și răbdăm multe, dar femeile... De altfel, chiar domnul general o respectă foarte mult, adăugă puțin mai mândru. Ea îi gătește, ea îl îngrijește. Atunci groparul, morocănos, ca și cum
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Și Afrodita cea În șolduri lată, Și Joe, cu alaiul lui ceresc, Nu s-au ivit din bolta Înstelată, Ci dintr-o amforă cu vin grecesc. (Păstorel Teodoreanu) Monarhia prezidențială... Dacă-aș mai trăi un ceas, de dragoste nu mă las! Din boxele atârnate În colțurile Încăperii, vocea Romicăi Puceanu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de acolo patru sute cincizeci de talanți de aur, pe care i-au adus împăratului Solomon. $9 1. Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, și a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, și cămile încărcate cu mirodenii, aur mult de tot și pietre scumpe. S-a dus la Solomon, și i-a spus tot ce avea pe inimă. 2. Solomon i-a răspuns la toate întrebările, și n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
dereglam debitul și aveam posibilitatea să-i comand ce doream. Președintele unei țări serioase, așa cum era țara mea, nu putea scăpa ocazia să nu-și tragă tineretul studios de partea sa, așa că s-a început anul școlar cu mare pompă, alai, transmisii televizate și radiodifuzate. S-au închis toate porțile facultății pe care aveam de gând să le rupem cu sârguința noastră vestită, să ne oblige astfel să mergem în Regie la marea sărbătoare. Decanul Kaznetti, cu studenții lui fruntași s-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lung, capcane multe dar ei sunt tineri și speranța într-un viitor fericit, face ca grupul să se bucure cu orice prilej. Poate dintre ei, se va alege viitorul domn al țării, în funcție de afacerile Porții, dar deocamdată ei petrec, în timp ce alaiul se mișcă inexplorabil spre Stambul cu aur, prăzi, diverse biruri, peșcheșuri, dări și altele. Convoiul a plecat din capitala țării, Târgoviște și prin satele, pe unde trece, se adună lumea să-i privească. Sunt tineri, îmbrăcați elegant după portul vremii
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fost dat de creatorul tuturor vietăților și lucrurilor, și ca totul să aibă sens, au trăit acele clipe cu sentimentul iubirii. Tânărul a fost atât de încântat că a doua zi pretextând o subită durere de cap a amânat plecarea alaiului și toți au trebuit să mai rămână o zi, până îi va trece boala tânărului stăpân. Poate el era bine intenționat și chiar vroia să se întoarcă mai târziu însă niciodată nu suntem stăpânii noștri să facem ce dorim. Atâta
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
stăpân. Poate el era bine intenționat și chiar vroia să se întoarcă mai târziu însă niciodată nu suntem stăpânii noștri să facem ce dorim. Atâta știu, de un inel pe care l-a lăsat gazdei ca zălog pentru revenire, când alaiul s-a pus în mișcare... și s-a topit precum untul în tigaie, pe plită, la căldura sobei. Inelul s-a plimbat în acest neam până s-a rătăcit ca orice lucru și nu s-a mai știut ce semnifică
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
boieri au petrecut cu gazdele lor poate, în același mod plăcut sau neplăcut pentru alții, însă timpul... dușmanul și motorul universului, îi mâna din urmă. Iscoadele își făceau datoria anunțând la curtea domneasca și la Înalta poartă, cauza întârzierii, iar alaiul plecă să-și îndeplinească menirea și toate s-au împrăștiat, fiindcă se apropia vremea culesului grânelor, legumelor... apoi a fructelor și viilor până se așternea zăpada, când se depănau la gura sobei povești frumoase cu zmei, feciori de împărați, feți
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lui Faraon, bătrînii casei lui, toți bătrînii țării Egiptului, 8. toată casa lui Iosif, frații săi, și casa tatălui său; n-au lăsat în ținutul Gosen decît pruncii, oile și boii. 9. Împreună cu Iosif mai erau care și călăreți, așa că alaiul era foarte mare. 10. Cînd au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plîngere mare și jalnică; și Iosif a ținut în cinstea tatălui său un bocet de șapte zile. 11. Locuitorii țării, Cananiții, au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
se întorcea din senin de la fermă. Se întunecase de-a binelea. într-o după amiază frumoasă de mai, când soarele cobora spre asfințit așternând umbre mari cu binefăcătoarea răcoare, o adiere ușoară împrăștia mireasma dulce a florilor de liliac peste alaiul nunții care se îndrepta spre frumoasa biserică din comuna B. , poate chiar cea mai frumoasă biserică din împrejurimi cu o frumoasă troiță meșteșugită de o mână dibace. Ionuț, în costumul sobru de mire părea mai palid și mult mai copil
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
schimbând câteva cuvinte cu socrul mic. Atunci durerea ei deveni și mai sfâșietoare, văzând câteva lacrimi schipind pe fața lui. în drum spre căminul cultural al comunei B., satul natal al miresei, unde urma să aibă loc petrecerea după datină, alaiul fu însoțit de câțiva muzicanți care ziceau o învârtită din partea locului. Iar vornicul, un tânăr vesel care avea în mână o sticlă cu vin, conducea întreg alaiul nunții, chiuind și strigând după obicei. Nași erau chiar fratele și cumnata
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
satul natal al miresei, unde urma să aibă loc petrecerea după datină, alaiul fu însoțit de câțiva muzicanți care ziceau o învârtită din partea locului. Iar vornicul, un tânăr vesel care avea în mână o sticlă cu vin, conducea întreg alaiul nunții, chiuind și strigând după obicei. Nași erau chiar fratele și cumnata doamnei Ramona Brădescu, care s-au oferit să-l cunune pe Ionuț pentru a putea relua din nou relația dintre ei, care în timp se mai răcise. Eugen
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
încep a umbla pe la case, rostind urături și primind în schimb colaci, fructe sau bani după posibilitățile gazdelor. Urătura cea mai des rostită este plugușorul, fiind strâns legat de mitul fertilității. Către seară copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugușorului fiind amplificat de cetele de mascați formate din căiuți, urși, capre, banda jianului, căldărari etc. Deși nu se mai cunoaște în totalitate sensul acestor semnificații și simboluri, întreg procesul ritualic al acestor datini se desfășoară respectând tradiția transmisă din
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
sacrificată. Piatra, stînca este decretată astfel cea mai puternică meritînd să fie venerată și temută. Povestea pe care mi-o aminteam eu era Însă circulară. Un biet tăietor de piatră asistă la trecerea unui mare demnitar Însoțit de un Întreg alai și un impresionant fast. Cuprins de admirație (și invidie) la vederea puterii etalate, tăietorul de piatră găsește prilejul de a intra În alaiul celui puternic. Cu vremea, reușește să urce Încet În ierarhie și, În final, cred că ajunge Împărat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Însă circulară. Un biet tăietor de piatră asistă la trecerea unui mare demnitar Însoțit de un Întreg alai și un impresionant fast. Cuprins de admirație (și invidie) la vederea puterii etalate, tăietorul de piatră găsește prilejul de a intra În alaiul celui puternic. Cu vremea, reușește să urce Încet În ierarhie și, În final, cred că ajunge Împărat. În această postură abia sesizează că sînt lucruri mai puternice decît puterea supremă asupra oamenilor, aceea pe care o vizase și o și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
două armate au făcut joncțiunea la Tălmaciu, lângă Sibiu. Bătălia cu Andrei Bathory s-a dat la Șelimbăr, ( 28 oct. 1599). Lupta s-a sfârșit cu o strălucită victorie a lui Mihai. La 1 noiembrie domnul este primit cu mare alai În Alba Iulia, capitala Transilvaniei. După ce Dieta l-a recunoscut ca principe, Mihai a luat măsuri menite să consolideze unirea celor două țări. Pentru crearea frontului comun antiotoman al celor trei țări române trebuia Înlăturat Ieremia Movilă, supus polonilor, tributar
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și hipogeele din Egiptul Superior, cu sarcofagele lor cu mari ochi pictați, cu bărcile lumii de dincolo și ofrandele de hrană, 2000. Mormintele regale de la Micene, cu măști funerare din aur, 1500. Frescele debordând de viață din necropolele etrusce, 800. Alaiurile bocitoarelor din prima ceramică grecească, în aceeași perioadă. Frescele cu Pluto și Persefona din mormântul regelui Filip al Macedoniei, 350. Basoreliefurile din mormintele romane. Catacombele creștine. Necropolele merovingiene din secolul al VI-lea, cu fibule de aur în formă de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
comple t ro tund» sau «ce rc pl in» [s.n.]. Din acest motiv, se numește kyilkhor («centru și ce rc») [s.n.] în tibetană, făcând referire la o persoană importantă înconjurată [s.n.] de adepți sau la Regele Dharmei, Cuceritorul Transcendent, alături de alaiul și palatul său. De aceea, în acest context, mandala [s.n.] este temeiul [sau temelia] care susține calitățile supreme și se înfățișează ca întrupare a spr ijinului întru totul pur și a celui [ce este] sprijinit.“ 4. Practica circumambulării, constând în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
unii au văzut, nu fără temei, o reprezentare trifuncțională. Pe el sunt reprezentate următoarele lucruri: pământul și cerul și marea, soarele neostenit, luna plină, stelele și constelațiile: Orion, Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
am spus, au fost, toți, duhuri, și-n văzduh / S-au destrămat cu toții. Și întocmai / Ca funigeii viziunii, turnuri / Cu turlele în nori, palate mândre, / Solemne temple, chiar întreg pământul / Cu tot ce-a moștenit, se vor topi / Ca și alaiul umbrelor acestea / Și-n urma lor nu vor lăsa o dâră. / Plămadă suntem precum cea din care / Făcute-s visele; și scurta viață / Înconjurată ni-e de somn.“ Și poate e chiar așa. Doar că în insulă se află cineva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
gata sunt“; „Îi aduc îndată“; „Ca gândul am venit“; „Sorb aerul din față-mi și mă-ntorc / Cât ai clipi din ochi“. Pe această temă intonează chiar un cântecel: „«Pleacă» până să rostești, / Să vezi cum te pomenești / C-un alai grăbit de măști“ (Before you can say „come“ and „go“ / And breathe twice and cry So, so, / Each one, tripping on his toe, / Will be here). Iar Prospero nu-și precupețește laudele și alinturile, văzând bine cât de așteptate sunt
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
unii au văzut, nu fără temei, o reprezentare trifuncțională. Pe el sunt reprezentate următoarele lucruri: pământul și cerul și marea, soarele neostenit, luna plină, stelele și constelațiile: Orion, Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei vii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
am spus, au fost, toți, duhuri, și-n văzduh / S-au destrămat cu toții. Și întocmai / Ca funigeii viziunii, turnuri / Cu turlele în nori, palate mândre, / Solemne temple, chiar întreg pământul / Cu tot ce-a moștenit, se vor topi / Ca și alaiul umbrelor acestea / Și-n urma lor nu vor lăsa o dâră. / Plămadă suntem precum cea din care / Făcute-s visele; și scurta viață / Înconjurată ni-e de somn.“ Și poate e chiar așa. Doar că în insulă se află cineva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]