1,519 matches
-
o abordare de natură sugestivă, și nu una de tip confruntațional. Campaniile educaționale publice au ca scop reducerea alcoolismului - acest lucru este realizat prin conștientizarea populației cu privire la riscurile alcoolului asupra sănătății - și prin informarea cu privire la acțiuni specifice de prevenire a alcoolismului. Din acest punct de vedere, strategiile educaționale îndreptate asupra prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest scop. Studiile privitoare la etiologia abuzului de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că perioada critică pentru debutul consumului de alcool, tutun și droguri este începutul adolescenței (Pentz, apud Cazares, Beatty, 1994b, pp. 75-94). Din acest motiv, marea majoritate a studiilor din domeniul profilaxiei alcoolismului i-au avut ca subiecți pe elevii din școala primară și din liceu (Donaldson, Graham, Hansen, 1994, pp. 195-216). Astfel, în timp ce există un consens general cu privire la faptul că debutul alcoolismului își are originea în copilărie (și astfel apare necesitatea aplicării
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Din acest motiv, marea majoritate a studiilor din domeniul profilaxiei alcoolismului i-au avut ca subiecți pe elevii din școala primară și din liceu (Donaldson, Graham, Hansen, 1994, pp. 195-216). Astfel, în timp ce există un consens general cu privire la faptul că debutul alcoolismului își are originea în copilărie (și astfel apare necesitatea aplicării metodelor de prevenire la o vârstă fragedă), teoreticienii sunt preocupați de testarea eficienței diferitelor metode profilactice aplicate în perioada dinaintea adolescenței, datorită faptului că rata alcoolismului este foarte redusă la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu privire la faptul că debutul alcoolismului își are originea în copilărie (și astfel apare necesitatea aplicării metodelor de prevenire la o vârstă fragedă), teoreticienii sunt preocupați de testarea eficienței diferitelor metode profilactice aplicate în perioada dinaintea adolescenței, datorită faptului că rata alcoolismului este foarte redusă la această vârstă. Prin urmare, orice metodă profilactică devine ineficientă dacă este aplicată pe un lot de subiecți cu vârsta mai mică de 13 ani (Botvin, Gilbert apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 281). De asemenea, în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
redusă la această vârstă. Prin urmare, orice metodă profilactică devine ineficientă dacă este aplicată pe un lot de subiecți cu vârsta mai mică de 13 ani (Botvin, Gilbert apud Ammerman, Ott, Tarter, 1999, p. 281). De asemenea, în cazul profilaxiei alcoolismului în rândul elevilor, se pune problema eficienței pe termen lung. O serie de studii efectuate asupra programelor școlare de prevenție a abuzului de alcool și droguri indică faptul că efectele pozitive sunt evidente pe o perioadă de până la trei ani
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prevenirii abuzului, datorită faptului că indivizii și, în mod special, adolescenții învață principii de viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și consumului de droguri din rândul tinerilor remarcă o scădere a frecvenței alcoolismului, fumatului și consumului de marijuana chiar și după șase ani de la analizele inițiale (Botvin, Schinke, Epstein, Diaz, Botvin, 1995, pp. 183-194). Acest studiu a fost compus din
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și consumului de droguri din rândul tinerilor remarcă o scădere a frecvenței alcoolismului, fumatului și consumului de marijuana chiar și după șase ani de la analizele inițiale (Botvin, Schinke, Epstein, Diaz, Botvin, 1995, pp. 183-194). Acest studiu a fost compus din apoximativ 6.000 de elevi de clasa a VII-a ce frecventau 56
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
56 de școli publice din statul New York. După ce elevii au fost împărțiți, în mod aleatoriu, fie în grupul de prevenție, fie în grupul de control, cei ce făceau parte din grupul de prevenție au participat la 15 sesiuni pe tematica alcoolismului, tutunului sau a drogurilor, pe perioada clasei a VII-a. În clasa a VIII-a, aceiași studenți au mai participat la 10 sesiuni cu caracter profilactic, iar în clasa a IX-a la alte cinci sesiuni. În clasele X-XII nu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Griffin, Harty, Jacobs, Schmid, Daly, Pallonen, 1992, pp. 449-472). Implicarea legislativă cu scopul reducerii disponibilității băuturilor alcoolice (Greenfield, Graves, Kaskutas, 1992). Din punctul de vedere al abordării sistemice, comunitatea are și rolul de a influența legislația actuală în scopul profilaxiei alcoolismului. În continuare vom prezenta câteva exemple de programe locale îndreptate spre schimbarea sistemelor comunitare în scopul prevenirii alcoolismului: Reducerea disponibilității alcoolului printr-un control sistematic al magazinelor din comunitate (Wittman, Hilton apud Holder, 1987, pp. 337-366). Educarea vânzătorilor de alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Graves, Kaskutas, 1992). Din punctul de vedere al abordării sistemice, comunitatea are și rolul de a influența legislația actuală în scopul profilaxiei alcoolismului. În continuare vom prezenta câteva exemple de programe locale îndreptate spre schimbarea sistemelor comunitare în scopul prevenirii alcoolismului: Reducerea disponibilității alcoolului printr-un control sistematic al magazinelor din comunitate (Wittman, Hilton apud Holder, 1987, pp. 337-366). Educarea vânzătorilor de alcool cu privire la politicile existente în scopul de a reduce abuzul în cadrul barurilor și restaurantelor (Russ, Geller, 1987, pp. 952-954
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1979, pp. 1030-1038). O organizație ce funcționează în paralel cu Al-Anon, este Al-Ateen. Aceasta aplică aceeleași prinicipii persoanelor sub 20 de ani care au unul sau ambii părinți alcoolici. O altă formă de sprijin din partea comunității o constituie consiliile pentru alcoolism. Acestea constau în organizații de voluntariat care coordonează serviciile disponibile într-o anumită zonă. Aceste consilii au scopul de a îndruma alcoolicii și familiile acestora spre organizațiile existente, și de a realiza activități sociale pentru cei aflați în remisiune. De
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
AV este „înnoirea credinciosului în Hristos” (Haarer, 1984, p. 86), fapt ce semnifică trecerea de sub robia alcoolului la slujirea lui Dumnezeu. Progresul alcoolicului este recunoscut prin atingerea diferitelor stadii: novice, explorator, victorios și cruciat. Din punct de vedere creștin, problema alcoolismului este privită atât din punct de vedere deontologic, cât și ca etică a virtuții. Evengheliile și epistolele nu au conceput niciodată viața morală ca o simplă executare a lucrurilor bune, ci ca un proces de dezvoltare a caracterului și virtuții
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1983), Inpatient Group Psychotherapy, Basic Books, New York. Zamfir, E. (1997), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. *** (1976) Alcoholics Anonimous, Alcoholics Anonimous World Services, New York. *** (2000), DSM IV, Editura Asociației Psihiatrilor Liberi din România, București. Date preliminare cu privire la incidența alcoolismului în familiile copiilor de vârstă școlară medie din municipiul Iași OCTAVIAN DRIGA, Centrul ,,Alcoolicii Anonimi”, Iași VIOREL ROBU, Universitatea ,,Petre Andrei”, Iași Considerații preliminare Alcoolul este un drog din clasa inhibitoarelor difuze ale sistemului nervos central, folosit de foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Universitatea ,,Petre Andrei”, Iași Considerații preliminare Alcoolul este un drog din clasa inhibitoarelor difuze ale sistemului nervos central, folosit de foarte mulți dintre noi. Utilizarea netemperată și/sau îndelungată a lui (abuzul) ajunge să inducă boala denumită în mod obișnuit alcoolism. Alcoolismul este o boală cu numeroase consecințe biologice, psihice și sociale atât pentru băutor, cât și pentru familia (codependenți) sau grupul său social. Dintr-o perspectivă care abordează alcoolismul ca pe o maladie fără cauze neapărat genetice, acesta poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Petre Andrei”, Iași Considerații preliminare Alcoolul este un drog din clasa inhibitoarelor difuze ale sistemului nervos central, folosit de foarte mulți dintre noi. Utilizarea netemperată și/sau îndelungată a lui (abuzul) ajunge să inducă boala denumită în mod obișnuit alcoolism. Alcoolismul este o boală cu numeroase consecințe biologice, psihice și sociale atât pentru băutor, cât și pentru familia (codependenți) sau grupul său social. Dintr-o perspectivă care abordează alcoolismul ca pe o maladie fără cauze neapărat genetice, acesta poate fi definit
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a lui (abuzul) ajunge să inducă boala denumită în mod obișnuit alcoolism. Alcoolismul este o boală cu numeroase consecințe biologice, psihice și sociale atât pentru băutor, cât și pentru familia (codependenți) sau grupul său social. Dintr-o perspectivă care abordează alcoolismul ca pe o maladie fără cauze neapărat genetice, acesta poate fi definit ca o boală primară cronică generată de consumul de băuturi alcoolice, care se dezvoltă în mod insidios în timpul și în continuarea consumului social obișnuit de alcool și se
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se numără tulburările funcționale ale tractului gastrointestinal, ale sistemului cardiovascular, precum și ale sistemului nervos central și periferic, cu efecte asupra funcționării fiziologice normale la diferite niveluri și pe diferite paliere. Problemele comportamentale dezadaptative cel mai des asociate abuzului de alcool (alcoolismului) sunt comportamentele sexuale sau agresive inadecvate, labilitatea afectivă, deteriorarea funcțiilor judecății, mnezice, atenționale sau perceptive, deteriorarea semnificativă a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea, se poate vorbi de o dimensiune economică a fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt comportamentele sexuale sau agresive inadecvate, labilitatea afectivă, deteriorarea funcțiilor judecății, mnezice, atenționale sau perceptive, deteriorarea semnificativă a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea, se poate vorbi de o dimensiune economică a fenomenului alcoolismului reflectată în dificultățile financiare cu care se confruntă adesea familiile în care există cel puțin un băutor, în cheltuielile pe care o anumită țară trebuie să le facă pentru asistența medicală și psihosocială a alcoolicilor, pentru monitorizarea, prevenirea și reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de alcool. De exemplu, după datele indicate de D.P. Rice (1996), la nivelul anului 1990, costurile economice totale legate de abuzul alcoolic și de dependență în SUA au fost estimate la aproximativ 98,6 miliarde de dolari. Deși societatea consideră alcoolismul drept o boală rușinoasă și îl condamnă pe alcoolic, acesta nu trebuie să fie judecat. El nu este un om ,,rău”, ,,irecuperabil”, ,,ratat” sau ,,păcătos” așa cum este etichetat de foarte multe ori, ci un om cu certitudine bolnav. Desigur, ,,lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu certitudine bolnav. Desigur, ,,lipsa de voință” imputată adesea alcoolicului este oarecum justificabilă. Voința este primul lucru de care îl lipsește boala pe alcoolic. Un individ devine alcoolic cu mult înainte de a-și seama de acest lucru. În același timp, alcoolismul este o boală rușinoasă și, virtual, nimănui nu-i place să se vadă într-o lumină nefavorabilă. Din această cauză, după ce alcoolicul începe să perceapă faptul că depinde de băutură, el tinde să refuze această realitate (așa-numitul fenomen de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reduce tensiunea dată de conștientizarea unei potențiale pierderi a controlului și distrugerii propriei vieți și a-și salva stima de sine) decât pe cei din jurul său. Driga, Postelnicu și Cosmovici (1999) arată că negarea oferă un caracter particular bolii numite alcoolism. Este vorba despre un set complex de procedee și mecanisme psihice defensive (desigur, în cea mai mare parte inconștiente) prin care alcoolicul autentic distorsionează realitatea (bea fără a se controla, fapt care îi afectează nu numai propria existență, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la codependenți. Partenerul de viață al unui alcoolic tinde să nege suferința din familie față de persoanele din afara acesteia și induce acest consemn al secretului și copiilor. Prin urmare, aceștia suferă, dar nu se confesează. De cele mai multe ori, deoarece partenerul consideră alcoolismul o boală rușinoasă sau dorește să evite eventualele oprobrii/atitudini critice din partea comunității de vecini sau religioase din care face parte. Uneori, negarea la membrii familiei este atât de încăpățânată, încât chiar și atunci când apare evident necesitatea unui ajutor extern
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
face parte. Uneori, negarea la membrii familiei este atât de încăpățânată, încât chiar și atunci când apare evident necesitatea unui ajutor extern aceștia îl refuză. Suferința codependenților maturi este grea, dar efectele produse asupra codependenților copii sunt de multe ori devastatoare. Alcoolismul părintelui le afectează unora dintre copii condițiile fundamentale pentru creștere și maturare, educația, sistemele de valori (prin lipsa unui model patern sau matern consistent, a cărui importanță în dezvoltarea psihosexuală și socială a unui copil a fost în repetate rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Suferința poate conduce la redutabile complicații, cum sunt dezvoltările patologice reactive ale personalității sau dezvoltările comportamentale dezadaptative (conduite agresive sau infracționalitate sancționabilă penal). Mai mult, modelul părintelui băutor este frecvent însușit de copil, astfel că șansa de dezvoltare ulterioară a alcoolismului este mai mare la copiii proveniți din familiile în care se bea în mod deschis decât la cei proveniți din familiile în care nu se bea, fără ca acest lucru să trimită neapărat către un genetism explicativ al fenomenului de alcoolism
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcoolismului este mai mare la copiii proveniți din familiile în care se bea în mod deschis decât la cei proveniți din familiile în care nu se bea, fără ca acest lucru să trimită neapărat către un genetism explicativ al fenomenului de alcoolism (deși o anumită vulnerabilitate transmisă genetic este posibilă). Alcoolismul este o boală ascunsă. În general, atât alcoolicul, cât și familia sa ascund ceea ce li se întâmplă. Virtual, nimeni nu știe cu adevărat amploarea dramelor care se consumă în căminele în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]