1,678 matches
-
-a marchează prezența alocutorului sau a locutorilor. Personajul poate fi: 1. a. principal (central); b. secundar; c.episodic; 2. a. simplu (schematizat); b. complex; 3. a. realist; b. alegoric: poate fi ilustrarea unui principiu; deci nu are decât valoare simbolică, alegorică; 4. a. pozitiv; b. negativ; 5. a. feminin; b. masculin; 6. a. copil (adolescent etc.); b. adult (matur, vârstnic etc.); 7. a. individual; b. colectiv; c.exponențial (generic, reprezentativ); 8. a. implicat; b. observator (martor, în expectativă, apectator al evenimentelor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mai izbitoare din punct de vedere social; aceasta poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice), cu intenție simbolică, satirică sau caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ocupă totdeauna locul privilegiat în narațiune; i se acordă cea mai mare atenție; 9. evoluția liniară a narațiunii, se renunță la tot ce, secundar fiind, ar putea deveni balast; 10. multe balade poartă numele personajului principal. FABULA DEFINIȚIA: scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor și lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este o scurtă narațiune alegorică; - definește situații și pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu proverbele); fabula generează proverbul, dar și invers; - are un caracter social, politic, critic, satiric, polemic; dar și rol moralizator, educativ, etic;reduce un principiu etic general la un caz particular
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
indirect; - cultivă invectiva, directă sau dedusă, umorul; satira indirectă, pe tot parcursul, sau indirectă, mai ales în morală; dar și puternice accente lirice; - structural, fabula are în mod obișnuit două părți: partea narativă și cea finală; partea narativă cuprinde povestirea alegorică a faptelor; o acțiune concisă dar dinamică (!! un sensibil fir epic); deci fabula are un caracter de scurtă, concisă narațiune epică; dar și o oarecare orientare de la epic la dramatic; - se remarcă o mare libertate în folosirea măsurii versurilor; nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
văd la fel. Iar alegoria nu era un obicei local italian, ci o metodă general europeană" (T.S.E.). Pentru Dante, citim în Il Convivio (Banchetul), în plăsmuirea poetică, așa cum va aplica mai tîrziu în Divina Commedia, sînt patru sensuri suprapuse: literal, alegoric, moral și anagogic. Ce înțelege poetul prin fiecare dintre aceste sensuri, redă pe larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și anagogic. Ce înțelege poetul prin fiecare dintre aceste sensuri, redă pe larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele. Sensul alegoric, la rîndul său, cuprinde adevărul care se ascunde sub masca anumitor ficțiuni frumoase. Sensul moral privește învățăturile, normele de conduită practică, ce se pot deduce din relatările textului. În sfîrșit, sensul anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
omul drept pe orice cale". "Sensul literal este cel pe care îl arată litera textului, adică rătăcirea poetului într-o pădure sălbatică și întunecoasă, care-l umple de spaimă, pînă cînd, în sfîrșit, reușește să iasă într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde sub învelișul acestei ficțiuni cu motiv silvestru. Pădurea împreună cu întunericul reprezintă mulțimea fără număr a păcatelor în care s-a cufundat poetul către mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma în Summa Theologiae: "Scriptura care este numită Vechiul Testament prezintă patru sensuri, adică: istoric, etiologic, analogic, alegoric". Afirmație augustiniană comentată de Sf. Toma în capitolul 10 din Summa..., Dacă Sfînta Scriptură la o literă mică are mai multe sensuri: "1. La prima obiecție spun că multiplicitatea acelor sensuri nu produce o echivocitate sau altfel de nedumerire. Căci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a acestor fă?ade, castelul ofer? o decoră?ie interioar? savant? ?i fastu-oas?, executat? sub conducerea lui Ch. Le Brun. Urm�nd o compartimentare asem?n?toare cu cea a gr?dinii, picturi, stucuri aurite, covoare ?i tapiserii ilustreaz? teme alegorice, �ntr-un stil mo?tenit de la P. de Cortone � studiat de Le Brun �n Italia � dar f?r? iluzionism. 4. Versailles: art? ?i absolutism �n deceniul �60, Colbert se str?duie?te s? duc? la bun sf�r?it proiectul Luvrului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n?irate unul dup? altul �n aripa de nord (1671-1681). �n majoritatea acestor �nc?peri de ceremonie domin? marmurile policrome pe pere?i, �n timp ce plafoanele cu bolț? s�nt pictate cu structuri simulate ?i cu tablouri cu teme alegorice �ncadrate �n stucuri aurite. Acest program somptuos atinge apogeul cu Galeria Oglinzilor � a c?rei bolț? este pictat? de Le Brun � ?i cu saloanele vecine, cel al R?zboiului ?i cel al P?cii (1679-1686), precum ?i cu Scară Ambasadorilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al R?zboiului ?i cel al P?cii (1679-1686), precum ?i cu Scară Ambasadorilor (distrus?) ?i cea a reginei, unde domnesc marmurele, aurul ?i trompe-l�oeil. Aceast? abunden?? exagerat? de materiale nobile ?i de materii pre?ioase, acest sistem alegoric redundant �ntru gloria monarhului, ar genera cu siguran?? un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles, Le N�tre este cel care conjug? programul alegoric cu semnele unei bog??îi regale: �ntinderea domeniului � exaltat? de perspective � incomparabila diversitate a plantelor ?i mai ales apă (bazinul lui Apollo, �ntre altele) care, �n varietatea de jocuri realizate plec�nd de la figuri sculptate dup? desene de Le Brun
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi ?i angaja?ilor domeniului. Toate aceste edificii prezint? o remarcabil? stereotomie. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului �n acela?i timp, Hardouin-Mansart conduce ?antiere regale �n afară Versailles-ului, precum re?edin?a de la Marly (1679-1688), compozi?ie perspectiv? alegoric? axat? pe pavilionul regelui (Soarele) ?i m?rginit? de dou? r�nduri simetrice de c�te ?ase pavilioane mai mici (semnele zodiacului) pentru curteni, de o parte ?i de alta a unor �ntinse bazine de ap?. La Paris, el va
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
povestirea lui Edgar Poe, există chiar și un echivalent al cărții pierdute asociate motivului Graal-ului, evocând distrugerea oricărei coeziuni, alterarea memoriei și, odată cu ea, a stării primordiale, dar și moartea, declinul din natură - adica a vietii spirituale, în general: poemul alegoric "Palatul bântuit" are tocmai aceste semnificații majore. Prin legenda lui Joseph of Arimathea, contribuția cea mai semnificativă la ciclul Graal-ului a lui Robert de Boron, cum că în el aceasta ar fi strâns sângele Mântuitorului răstignit, Graal-ul, la care se
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
desfăcea", "obosea", "se preamărea", "comprima" etc. Însă, pentru a obtine, din aceste străfulgerări, o "lumină" durabilă, un efort de consolidare este necesar: trăirile trebuie ordonate în concepte. În Phaedrus, prin mitul căilor înaripați și surugiului, Platon configurează, într-o formă alegorica, un model tripartit al sufletului (care este și punctul liminar al teoriilor de mai târziu - Kant, Coleridge, Bergson): surugiul reprezintă rațiunea intelectul, calul negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în the qualities of a body, and invisible because it participates în the nature of an invisible spirit. These are physical and not theological definitions". 38 J. E. Cirlot, A Dictionary of Symbols, 2000, pp. 61-62, passim. Vezi și viziunea alegorica a lui Christian Rosenkreutz, din The Chymical Wedding of Christian Rosenkreutz, 1991. 39 Edgar Allan Poe, "Joseph Rodman Drake&Fitz-Greene Halleck", în Essays and Reviews, 1984, p. 511. 40 Ion Barbu, "Opera de artă concepută că un efort de integrare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ale zilei se moleșesc și-adorm. 269 În exemplul din urmă Shakespeare ne prezintă "un cadru metaforic al crimei" exprimat printr-o metaforă expansivă oare pune alături noaptea și răul demonic, lumina și bunătatea, dar nu într-un mod simplu, alegoric, ci prin mijlocirea particularului sugestiv și al concretului senzorial : light thickens (lumina se îngroașă) ; lucrurile droop and drowse (se moleșesc și-adorm). Elementul poetic vag și elementul poetic concret se krtünesc în versul Good things of day begin to droop
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dedica două lungi capitole prezentării unui bal sau unui ceai. *16 Cea mai simplă metodă de caracterizare a personajelor este caracterizarea prin numele lor. Fiecare "nume" este un mijloc de a da viață, de a însufleți, de a individualiza. Numele alegorice sau <cvasi-alegorioe - apar în comediile secolului al XVII-lea : personajele lui Fielding, All worthy si Thwa-ckum, Witwould, Mrs. Malaprop, Sir Benjamin Backbite, care ne amintesc de Ben Jonson, de Bunyan, de Spenser si de Everyman. Dar există o metodă mai
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Faerie Queene (Crăiasa zânelor) a lui Spenser este o epopee, deși lucrarea a fost scrisă într-o epocă în care epopeea și romanul cavaleresc nu erau încă separate si în oare se considera că în epopee trebuie să predomine caracterul alegoric ; cu toate acestea nu încape îndoială că Spenser credea că sicrie un poem de tip homeric. 301 Într-adevăr, o realizare de 'Un tip deosebit a criticii este descoperirea și propagarea unor noi grupări, a unor genuri cu noi trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
calomniator... Sigur, Florian Becescu nu și-a încheiat studiile începute la Bruxelles. Se va fi întors în țară unde a continuat să scrie. A mai publicat în volum versuri, Spre ziua (Constantă, 1902-1904, 1906), În valuri (Constantă, 1911); un poem alegoric, Poveste grozavă (Constantă, 1909), inspirat din evenimentele de la 1907; eseuri, reunite sub titlul Domnișoara Secession (Constantă, 1908)79. Desigur, a continuat să scrie în presa timpului (în afara celor deja menționate, a mai publicat și în "Arhiva")80. S-a stins
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu spune că le-a că-pătat cînd a fost inițiat în tainele cele mari ale esenilor/terapeuților din Egipt! Pre limba acestor lifte, hoția se cheamă înțelepciune. Filon este apologetul care a apărat cu fanatism miturile și profețiile ivrite, interpretate alegoric nu prin conținutul filozofiei elenistice ci mai mult el a încercat o iudaizare a elenismului alexandrin. Edersheim, într-un remarcabil studiu cu privire la acțiunea lui Filon scrie: ,,Abia dacă se poate spune că în această privință, esența și spiritul proveneau din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Viața lui Peregrinus, unde spune despre acest personaj, prezentat ca un șarlatan, că era un iudeu ce se convertește la iudeo-creștinism în Palestina. Intrat în frăție, ajunge foarte repede șeful adunării - episcop - devenind un pretins profet și interpret al scrierilor alegorice. Aruncat în temniță pentru tulburarea ordinii publice, el primește de la iudeo-creștini mulțimi de daruri, adunînd o adevărată avere. Ieșit din temniță, el se înfruptă din darurile oferite idolilor și este exclus din frăție. Textele bisericii creștine primare nu numai că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
potop, aceasta a fost preluată de popoarele venite din munți. Filon din Alexandria ca rabin a fost principalul autor al acestor acțiuni de falsificare a istoriei și culturii Neamurilor și fiind reprezentantul tradițiilor mozaice, a scris în greacă o interpretare alegorică și filozofică a Torei pe care creștinii Neamurilor au preluat-o și moștenit-o ca pe o scriere sacră fără a recunoaște adevărul pen-tru că le-ar crăpa capul de atîta tîmpenie. Coreligionarii lui din Ierusalim și Iudeea îl considerau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
180-381 dar și du-pă, și a geților în totalitate, prin făcătura plină de monstruozități, iudeo-sataniștii au vrut să eternizeze genocidul și măcelul făcut împotriva ariminismului și a adepților acestei religii care era majoritară în imperiul roman. Plăsmuirea prezintă în formă alegorică lupta dintre creștinismul arimin și satanismul mozaic prin varianta iudeo-cretinismului care urmărea să pună mîna pe putere în imperiul roman, condus în acele vremuri de împărați geți, unde religia și limba lor erau prima-întăi! Să ne dezmeticim puțin și să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]