2,594 matches
-
acum unei tradiții a modernității, cu filoane ce se prelungesc dinspre manierism și baroc, destule observații și judecăți emise în contemporaneitatea poetului rămân totuși valabile. Și nu e neapărat nevoie să credem, împreună cu Șerban Cioculescu, în efectele terapeutice ale versului alexandrin, cu rigorile sale formale, recomandat odată autorului Brățării nopților, pentru a fi de acord că în scrisul acestuia există multe „virtuți poetice neîndiguite”, explicabile, desigur, și prin „uzul și abuzul unei disoluții principiale” caracteristice „poeziei moderniste” în genere - cum observă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
propriul cerc de prieteni avangardiști. Incantații-le din 1931, cu încercarea de înscriere în Societatea Scriitorilor Români, care îl va și premia, indică o asemenea tendință de disciplinare și echilibrare, reflectată în apelul la structurile oarecum mai tradiționale ale versului alexandrin și nu numai. Așa încât încadrarea poemelor foarte libere ca formulă din Patmos, între două... sonete, nu mai pare chiar atât de șocantă, mai ales că este înscrisă și pe un fundal de reflecții mai "rezonabile" din publicistica sa, unde e
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Cu toate c] P]rinții nu erau gânditori speculativi, ei au introdus în etică lor teist] noțiuni de o important] considerabil] care apar în toat] filosofia medieval] și a Renașterii. Prima dintre aceste noțiuni, care apare în scrierile lui Clement Alexandrinul (150-215) și în cele ale autorilor care i-au succedat, este aceea c], prin utilizarea rațiunii naturale, unii dintre filosofii Antichit]ții au ajuns la concluzii cu privire la modul de viat] potrivit ființelor umane, care coincideau cu p]rți ale înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
, (pseudonim al lui Ioan Al. Vasilescu; 16.XII.1881, Turnu Măgurele - 29.IV.1960, București), dramaturg, memorialist și publicist. Este fiul Elizei Alexandrina (n. Bătășanu) și al lui Alexandru Vasilescu, funcționar vamal. A urmat cursul primar la Giurgiu și Ploiești, cel secundar (absolvit în 1900) la Călărași și la liceele „Traian” din Turnu Severin și „N. Bălcescu” din Brăila (unde în ultima clasă
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Ross, Ion Anestin și Victor Ion Popa - un „minunat meșteșugar al caricaturii”) și Alexandru Colfescu. O colaborare aparte este cea a lui Tache Papahagi, cu „lecturile folclorice” Prevestirile, O scenă din viața poporului turc și Poporul albanez. Un interviu luat Alexandrinei Cantacuzino, militantă feministă, de Ion Vițianu și o cronică elogioasă la piesa Sarmală, amicul poporului de N. Iorga completează partea literară a revistei. Au mai colaborat I. Rădulescu-Pogoneanu, Gala Galaction, M.D. Ioanid, Vasile Băncilă. V. T.
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
Bacovia cu trei poezii. Sadoveanu colaborează și cu povestiri (Dușman, Bine crescută, O frază nemerită), trimise de la Iași, și tot cu o scriere în proză, În flux, e prezent N. D. Cocea (sub pseudonimul Nelly). Nuvele mai dau D. Caselli, Alexandrina Mihăescu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Gh. Becescu-Silvan, G. Russe-Admirescu, D. Nanu. Manuscrisul Varvarei Dobroselov de Dostoievski e tradus de D. Negreanu. Tălmăciri din Goethe, Herder, Lenau, Heine și Byron sunt semnate cu inițiale. D. Nanu transpune Ochii morților de Sully Prudhomme
VIEAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
VLASIE, Mihai (24.XII.1938, Fârțănești, j. Galați), prozator și eseist. Este fiul Alexandrinei Vlasie (n. Cristea) și al lui Atanasie Vlasie, învățători. Urmează școala generală în satul natal și la Târgu Bujor (1945-1952), Școala de Cântăreți Bisericești din Buzău, pe care, transformată în Seminar Teologic, o termină în 1957, și Institutul Teologic Universitar
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
Argument Oare câte cărți despre Transilvania s-au scris până În ziua de azi? Câte istorii, poeme și imnuri, câte volume de studii sau culegeri de documente au abordat acest subiect inepuizabil? Dacă le-am aduna pe toate Într-o bibliotecă alexandrină, rezultatul ar fi o fabuloasă utopie livrescă, de genul celor imaginate de Borges: un imens Leviathan de hârtie care, nu mă Îndoiesc, și-ar devora cititorii prinși În mrejele sale nesățioase, Împletite din vise și din cuvinte. Titlurile care fac
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Normală „Vasile Lupu” din Iași, după care urmează pensionarea. Între 1995 și 1999 a funcționat ca profesor asociat la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În anul 1954 și-a întemeiat cu Alexandrina Buzic propria familie. Cei doi copii, Mihaela și Liviu, s-au născut în Bârlad. Iar acum se bucură de privilegiul de a fi bunic. A scris și a publicat 10 cărți: 1. Preocupări pedagogice - o culegere de studii și cercetări
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
perindat prin ograda școlii, valori ale spiritului cetății culturii românești precum: Octav Băncilă, Corneliu Baba, Ion Cămăruț, mai apoi Ion Neagoe, Iftimie Bârleanu, Ion Buzdugan, Mircea Ispir, Dan Hatmanu, Matyus, V. Condurache, P. Hârtopeanu, I.Căileanu, Margareta și Constantin Ciopraga, Alexandrina Dumitriu, Dimitrie Gavrilean, Liviu Suhar, Jenö Bartoș, Gheorghe Maftei, Felicia Buliga, Liliana Gonceariuc, Dragoș Pătrașcu, Ilie Bostan, Magda Sficlea, Miruna Popescu Hașegan, Petru Ignat, Dan Micu, etc. Înființarea secției de Arhitectură și Design în anul 1999 a necesitat noi cadre
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
concurente vestitelor universități păgâne, care au avut mai întâi rolul de a pregăti pe cei ce se botezau, iar mai târziu au devenit centre de înaltă cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
târziu au devenit centre de înaltă cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura ca fiind indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea, el a ajuns să considere că aceasta de pe urmă este necesară pentru atingerea idealului perfecțiunii umane în lumea pământeană
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pacticarea consecventă a virtuții. Această concepție a stat la baza viziunii pe care Sf. Clement Aleandrinul a avut-o asupra educației. În scrierea Pedagogul, prima lucrare sistematică de pedagogie creștină, din care s-a alimentat o întreagă tradiție, Sfântul Clement Alexandrinul consideră că idealul educativ rezidă în punerea de acord a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de Hristos, mântuirea sufletului prin credință și educație. Realizarea lui nu poate fi posibilă decât prin parcurgerea a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru dobândirea cunoștinței și să-l facă în stare să primescă revelația Cuvântului”<footnote id="22">Clement Alexandrinul, “Pedagogul”, în Scrieri, partea întâi, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 167<footnote>. Cuvântul lui Dumnezeu este sinonim cu „Pedagogul”, deoarece se îngrijește de educațuia oamenilor în adevăratul înțeles al cuvântului și nu de simpla lor instruire profană: „...scopul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înțeles al cuvântului și nu de simpla lor instruire profană: „...scopul Lui este de a face sufletul mai bun, nu de a-l învăța; de a da sfat pentru o viață înțeleaptă, nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
omului; prima se dobândește prin eliberarea de patimi, cea de-a doua prin învățătură. Scopul ultim al fiecărui om este tămăduirea sufleteacă, căci ea vine în întâmpinarea dorinței de mântuire într-o lume viitoare. Educația creștină, în concepția Sfântului Clement Alexandrinul, pornește de la ideea că omul a căzut în păcatul originar, motiv pentru care este necesară o puternică disciplină, nu impusă din exterior, ci bazată pe înțelegerea și voința copilului, disciplină care se manifestă în respectarea poruncilor divine și detașarea de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de predat, cum ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
idei se întâlnesc în forma cea mai desăvârșită este Sfânta Liturghie - încununare a pedagoiei creștine, ca doctrină și lucrare în lume. 2.1.4. Importanța educației în opera Fericitului Augustin În plan pedagogic, Augustin a continuat tradiția Sfinților Părinți: Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, punând în evidență importanța filosofei grecești pentru înțelegerea credinței creștine.El afirmă că toate eforturile depuse de gânditorii păgâni nu își găsesc împlinirea decât în ideea creștină de grație divină și că educația păgână trebuie considerată ca
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
e mai mult decât o jucărie. Dar, lăsând la o parte orice alte considerente, dacă un horoscop nu se îndeplinește, cauza nu este falsitatea doctrinei ci -se zicea- insuficiența metodei și inabilitatea operatorului. Fig.21 - Vestitul astronom Ptolemeu, din școala alexandrină - 14 îen, cel mai mare astrolog al antichității, autorul vestitului "Almagest" - Megalis Sintaxis, care a fost privită ca o Biblie astronomică și astrologică timp de 1200 ani. Divinația cerească forma însă un subiect mult prea vast și prea arzător ca să
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a lui Ptolemeu - evanghelia astrologică a evului mediu, cunoscută până astăzi mai ales sub numele ei arab - Almagesta. Califul a ordonat ridicarea observatoarelor de la Bagdad și de la Kasium, precum și măsurarea mărimii Pământului (prima a fost făcută de Eratostene, din școala alexandrină; iar cea de-a doua este cunoscută din Istorie). Meritele lui Al-Mamun ne apar mult mai mari, dacă ne gândim că în Europa, în secolele 8-10, științele erau aproape sugrumate de prigonirea cre"tină. De asemenea, lui trebuie să-i
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
precizează: 1. aspectul fizic: Savista Oloaga 2. clasa socială: intelectualii au nume sonore: Zaharia Herdeleaînvățător, Gogu Ionescu deputat, Filipoiu-doctor, Victor Grofșoru, Paul Damian, Victor Grozea-avocați. copiii intelectualilor au nume latinizate sau grecești specifice epocii: Laura, Aurel, Virginia, Lucreția, Silvia, Elena, Alexandrina, Atena. țăranii: Zenobia, Paraschiva, Firoana, Vica, Ion, George 3. naționalitatea: maghiari: inspectorul Cernatony, silvicultorul Madarasy, subinspectorul Horvat, șvabul maghiarizat Bela Beck, avocatul Lendvay evrei: Rifca, văduva lui Avrum, Aizec, fiul lor, Zimăla, Hornstien-ajutor de notar în Jidovița, Neumanncârciumar în Jidovița
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
1. GENERALITĂȚI Prin hemoragie se înțelege revărsarea de sânge în afara sistemului vascular, care, în funcție de cauză, sediu și cantitate determină modificări calitative și cantitative sanguine ce implică tulburări fiziopatologice cu răsunet general. Primul care a descris hemoragia a fost Herophilos (școala Alexandrină). După un mileniu, Ambroise Parș descrie și practică pentru prima oară ligaturi vasculare. William Harvey descoperă anatomia circulației sanguine un secol mai târziu. La începutul secolului nostru, Landsteiner descrie grupele de sânge (OI, AII, BIII, ABIV) și transfuzia, deschizând o
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]