4,144 matches
-
Critice, I, 170-173; Martin, Generație, 62-71; Constantin, Despre poeți, 195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
sunt alcătuite dintr-un amestec, adeseori subtil, de ludic și gravitate, de libertate modernistă și de constrângere la tiparul tradițional, exprimând o concepție panteistă, uneori în tonalitate whitmaniană, totdeauna vitalistă și umanitaristă. Începând cu poeme de avangardă cuminți, ca în Alfabet (1939), sau cu poezii foclorizante, ca în Leroi-ler (1941), va trece după 1944, și pentru că avea o mare ușurință a versificației, către poezia epică festivistă, lozincardă: Tuturor (1948), Neobosita laudă (1969) ș.a. Cu un simț critic notabil și cu o
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Vremea, omul, opera (1970). A tradus din Montesquieu (Scrisori persane), Marivaux (Țăranul ajuns), Iannis Ritsos ș. a. O duzină de romane istorice, terminate sau nu, evoluând narativ de la cucerirea Daciei până la Nicolaus Olahus, au rămas în manuscris. SCRIERI: Poeme, Sighișoara, 1939; Alfabet, București, 1939; Leroi-ler, București, 1941; Excursie în munți, București, 1941; Poezia trubadurilor, București, 1942; Nici cu gândul nu gândești, Craiova, 1943; Cu inima în pumni, București, 1944; Cum a fost cu putință, București, 1945; Se ridică ceața, București, 1945; Critice
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
ale cărei avântate sentimente patriotice și naționale i-au asigurat o largă răspândire în Transilvania. SCRIERI: Orele libere, Sibiu, 1867; Mărul, Budapesta, 1883; Reminiscentie din anul 1860, Sibiu, 1897; Strugurii, Sibiu, 1898; Dintre imitațiunile lui Ioan de la Buceci, Brașov, 1900; Alfabetul secuilor și slovele cirilice, București, 1905; Notițe despre întâmplările contemporane, pref. Ilarion Pușcariu, postfață Ioan Lupaș, Sibiu, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, II, 46-47; Curticăpeanu, Mișc. cult., 62-64; Emil Micu, „Stegarul național” de pe Câmpul Libertății: Ioan Pușcariu, AST, 1968, 5
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
GL, 1968, 23; Radu Cârneci, „Dinamica secundă”, ATN, 1968, 6; Ion Maxim, „Dinamica secundă”, O, 1968, 6; Cornel Ungureanu, „Căldura pământului”, O, 1972, 9; Constantin, A doua carte, 231-233; Dana Dumitriu, „Într-un auz de floare”, O, 1974, 42; Cândroveanu, Alfabet, 179-182; Piru, Poezia, II, 213-216; Paul Dugneanu, „Teritoriul unui surâs”, LCF, 1976, 15; Marian Odangiu, Nostalgia spațiului originar, O, 1978, 47; Mircea Mihăieș, „Apropierea planurilor”, O, 1982, 15; Virgil Mazilescu, „Contaminarea de ireal”, RL, 1983, 22; Petre Gheorghe Bârlea, „Târlici
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
ȘI ȘTIINȚĂ LITERARĂ, publicație apărută la Chișinău, trimestrial, din 1958, sub egida Academiei de Științe și sub îngrijirea Institutului de Lingvistică și a Institutului de Literatură și Folclor. Până în 1989 a avut titlul „Limba și literatura moldovenească”, fiind tipărită cu alfabet chirilic, iar din 1990 este editată de șase ori pe an, cu caractere latine. Redactori-șefi au fost Iosif Varticean (1958-1978), Simion Cibotaru (1978-1984), Haralambie Corbu (1984-1988) și Silviu Berejan (din 1989). În cuvântul adresat cititorilor în primul număr se subliniază
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
287-298; Cosma, Romanul, II, 118-123; Dicț. analitic, I, 14-16, 267-270, II, 289-290, III, 297-300, IV, 176-178, 284-286, 308-314, 369-370; Glodeanu, Poetica, 193-217; Procesul „tovarășului Camil”. Teatru documentar în stare naturală, îngr. Ion Vartic, pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1998; Ioana Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., București, 1999, passim; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 345-390; Lovinescu, Sburătorul, IV, 9, 13, passim, V, 54, 62, passim, VI, 12, 21, passim; Dicț. esențial, 638-645; Ghițulescu, Istoria, 65-73; Nae
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
și pref. Mircea Iorgulescu, București, 2002. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 123-129; Sorianu, Contrapunct, 103-106; Caraion, Duelul, 97-100; Stănescu, Poeți și critici, 68-70; Poantă, Modalități, 229-230; Iorgulescu, Rondul, 56-63; Cristea, Un an, 139-142; Petroveanu, Traiectorii, 267-276; Dimisianu, Valori, 27-29; Cândroveanu, Alfabet, 143-152; Piru, Poezia, II, 48-52; Zalis, Tensiuni, 233-238; Culcer, Citind, 75-78; Laurențiu, Eseuri, 156-162; Iorgulescu, Al doilea rond, 268-274; Raicu, Critica, 287-293; Tudor-Anton, Ipostaze, 131-137; Vlad, Lectura, 198-203; Georgescu, Volume, 55-58; Poantă, Radiografii, I, 147-152, II, 79-81; Stănescu, Jurnal, I
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
ne ducem / pe-o rână când ne întoarcem plângând pe canale / între versuri sclipesc cranii dacă-i lumină” (Cimitir de cuvinte). Există în lirica lui o fascinație a literei, a cuvântului, un întreg ciclu din primul său volum fiind dedicat alfabetului. În culegerile recente, Lumina absentă (2000) și Ceremonia ruinelor (2003), tema morții devine dominantă. Eseurile publicate de M. în reviste vizează mai ales poeți din familia manieriștilor fanteziști, iar micromonografia Leonid Dimov (2000), scrisă în colaborare cu Traian Ștef, oferă
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
în timpul studiilor a publicat o lucrare polemică în limba germană (1830), în care discuta pe larg, ca și prietenul său Damaschin T. Bojincă și împotriva aceluiași adversar, sârbul Sava Tököli, originea și caracterul romanic al limbii române și necesitatea înlocuirii alfabetului slav cu cel latin. Ca argument în sprijinul romanității limbii, el transcrie cântece populare românești (probabil prelucrate), împreună cu traducerea lor latină. Cu jumătate de veac înaintea lui B.P. Hasdeu vorbește despre circulația cuvintelor, despre cuvintele de „necesitate” care alcătuiesc „esența
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
produce curând, căci strămoșul trăind în urmaș, și „legământul” său („vis străbun”, „danie străveche”) sunt simțite mai puțin ca o comoară și un izvor de energie și dârzenie, cât ca o piedică în calea durării „visului nou”, o enigmă („un alfabet vechi, neînțeles”) ce „farmecă”, dar și obligă la veghe îndelungată, „cu ochiul crunt”, ca o consumare anticipată a puterilor ori a bucuriei de a trăi („Cine putu prin veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
și critici, 7-17; Constantin, Prozatori-critici, 109-114; Raicu, Structuri, 339-342; Andriescu, Disocieri, 73-77; Pop, Poezia, 223-244; Poantă, Modalități, 179-187; Tomuș, Istorie, 227-230; Cristea, Un an, 154-159; Iorgulescu, Rondul, 64-74; Martin, Pro Patria, 132-135; Dimisianu, Valori, 87-89; Felea, Secțiuni, 64-68, 101-107; Cândroveanu, Alfabet, 162-173; Zalis, Tensiuni, 172-184; Negoițescu, Engrame, 104-107; Barbu, O ist., 120-135; Ardeleanu, Opinii, 214-218; Piru, Poezia, II, 382-394; Ungheanu, Arhipelag, 107-116; Cristea, Domeniul, 118-123; Raicu, Critica, 306-312; Alexiu, Ideografii, 29-33; Felea, Aspecte, I, 16-21, II, 94-100, III, 107-112; Ștefănescu, Preludiu
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
O poveste cu primăvară, cu desene de Nicolae Sârbu, Timișoara, 1981; Livada, Timișoara, 1986; Cântecul biruinței, București, 1988; Miresmele câmpului, Sibiu, 1993; Vacanța la bunici, Deva, 1995; Castelul de smarald, Deva, 1996; Moș Crăciun, Deva, 1996; Vine iepurașul, Deva, 1997; Alfabetul. Să-l învețe toate mințile istețe, Deva, 1997; Grădina, Deva, 2000. Repere bibliografice: Radu Ciobanu, „Livada”, „Drumul socialismului” (Deva), 1986, 13 decembrie; Radu Ciobanu, O vocație, „Drumul socialismului” (Deva), 1989, 11 martie; I. Nichita, „Miresmele câmpului”, „Graiul Sălajului”, 1993, 10
POP-MARCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288897_a_290226]
-
V. Alexandri 16, str. V. Lascăr 114. 7074. Schor Moritz și Simona, 8 apartamente, București, str. Mașină de Pâine 28, Într. Libertății 5 7075. Schiopescu Ion, 17 apartamente, București, str. Lămâiței 42, str. Cotroceni 33, str. Carol Davila 11 Într. Alfabetului 6 7076. Supția Afrodita, 3 apartamente, București, str. Sf. Maria 22 7077. Schuler Ana, 5 apartamente, București, str. G-ral Anghelescu 87, str. Berzei 83, Calea Griviței 107 7078. Sighin Osias, 9 apartamente, București, calea Griviței 190 7079. Savescu Emilia, 6 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
l. se adresează în primul rând intelectualității transilvănene. Timotei Cipariu dezbate chestiuni de filologie, accesibile unui mic număr de cititori. Apar articole despre cele mai vechi cărți tipărite în limba română, glosare cu denumirile plantelor din Transilvania, discuții în jurul folosirii alfabetului latin și fragmente din ciclul de studii intitulat Principia de limbă și de scriptură. Redactorii și alți colaboratori (Th. Aaron, G. Pop, Al. Gavra) publică articole, documente și informații istorice, diverse încercări de prezentare, la un nivel accesibil, a unor
ORGANUL LUMINAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288571_a_289900]
-
trad., București, 1980; Lirică universală, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174; Baltag, Polemos, 200-205; Dorcescu, Embleme, 134-138; Manu, Eseu, 163-165; Poantă, Radiografii, I
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
învățătorilor aromâni înaintași, P. a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), Lexiconul în patru limbi al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și Noua pedagogie a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat, cu un bogat comentariu, Gramatica română sau macedoromână (Viena, 1813) a lui Mihail G. Boiagi. SCRIERI: Meglenoromânii, I-II, București, 1902; Cestiunea aromână, Brașov, 1906; Parallele Ausdrücke und Redensarten in Rumänischen, Albanesischen, Neugriechischen und Bulgarischen
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
Jocul delicat al sentimentului oscilează între euforie și îndoială, între exuberanță și melancolie, având ca punct de referință armonia și dizarmonia cuplului. Dintre simboluri o mare frecvență o are acela al ochilor, ca în tablourile lui Ion Țuculescu. Cu volumul Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T. (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor), P. se dovedește o talentată eseistă, nedesprinsă totuși de aptitudinea ei bine marcată de cronicar literar. Autoarea reconstituie aici tipologia personajului feminin în literatura română de-a lungul unui
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
în pas cu timpul, se modernizează, depășind tabuurile. Ideea cardinală a cărții rămâne aceea că în Bucureștiul interbelic normalitatea a fost posibilă prin existența a două coordonate esențiale ale democrației: libertatea și proprietatea. SCRIERI: Lenevind într-un ochi, București, 1990; Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., București, 1999; Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999; Întoarcere în Bucureștiul interbelic, București, 2003. Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București, 1999; Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Silesius, Cherubinicher Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București, 1999; Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, „Lenevind într-un ochi”, LAI, 1991, 8; Alex. Ștefănescu, Studiu savant, joc literar și poem critic, RL, 1999, 12; Costache Olăreanu, „Alfabetul doamnelor”, ALA, 1999, 456; Paul Cernat, Meniu de cărți-desert, „Vineri”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Din istoricul femeii la români, „22”, 1999, 31; Victoria Luță, Eleganță și rigoare, OC, 2000, 1; Vlad Alexandrescu, Angelus Silesius, „Călătorul heruvimic”, OC, 2000, 5
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Cârstean, „Dacă n-ar exista critica, literatura și-ar pierde umbra” (interviu cu Ioana Pârvulescu), OC, 2001, 74-75; Vitalie Ciobanu, Valsul pe eșafod, Chișinău, 2001, 182-190; Bucur, Poeți optzeciști, 164-166; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 32-34; Dan C. Mihăilescu, Alfabetul Bucureștilor, „Ziarul de duminică”, 2003, 3; Tudorel Urian, O carte în imagini critice reale..., RL, 2003, 23; Pavel Șușară, O carte în imagini critice virtuale, RL, 2003, 23; Mircea Iorgulescu, Romanță pentru vechiul București, „22”, 2003, 29; Paul Cernat, Acasă
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Vaida, Sub semnul mitului, TR, 1969, 29; Nicolae Manolescu, „Tărâmul izvoarelor”, CNT, 1969, 37; Mincu, Critice, I, 161-164; Camil Baltazar, Teohar Mihadaș, IL, 1970, 4; Vasile Igna, „Trecerea pragurilor”, TR, 1972, 41; Mircea Iorgulescu, „Trecerea pragurilor”, LCF, 1972, 47; Cândroveanu, Alfabet, 130-136; Aureliu Goci, „Elegii”, CRC, 1975, 22; Lucian Raicu, Elevație și gravitate, RL, 1975, 24; Adrian Popescu, Cântec de corn, ST, 1975, 8; Piru, Poezia, I, 263-264; Dana Dumitriu, Focul lăuntric, RL, 1977, 43; Eugen Simion, Doi poeți: Teohar Mihadaș
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
amărăciunii], Stockholm, 1989, Historia och utopi [Istorie și utopie], Stockholm, 1992; Mihai Eminescu, Över höjderna [Peste vîrfuri], Stockholm, 1989; Nio rumänska poeter [Nouă poeți români], Stockholm, 1989; Geo Bogza, Det symfoniska trådet [Copacul simfonic], Stockholm, 1990; Marin Sorescu, Ödet och alfabet [Destinul și alfabetul], Stockholm, 1990, Tre böker [Trei cărți], Stockholm, 1995; Ana Blandiana, En Kyrka ful av fjärilar [O biserică plină de fluturi], Stockholm, 1990, Ofullboardad helhet [Întregul neisprăvit], Stehag, 1997; Mircea Dinescu, Hur infödingarna i reservatet förlorade rätten att
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
Historia och utopi [Istorie și utopie], Stockholm, 1992; Mihai Eminescu, Över höjderna [Peste vîrfuri], Stockholm, 1989; Nio rumänska poeter [Nouă poeți români], Stockholm, 1989; Geo Bogza, Det symfoniska trådet [Copacul simfonic], Stockholm, 1990; Marin Sorescu, Ödet och alfabet [Destinul și alfabetul], Stockholm, 1990, Tre böker [Trei cărți], Stockholm, 1995; Ana Blandiana, En Kyrka ful av fjärilar [O biserică plină de fluturi], Stockholm, 1990, Ofullboardad helhet [Întregul neisprăvit], Stehag, 1997; Mircea Dinescu, Hur infödingarna i reservatet förlorade rätten att resa [Cum și-
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
M. schimba numele personajului principal în Snax, se plătesc niște daune reclamantului și procesul se stinge. Revista „unu” va promova textele lui M., semnate și M. Ț., Moldovanu, Sempronius Mac Tobacco: câteva fragmente cu titlul Oglinzi, precum și începutul unui român, Alfabet, în care autorul își propunea să aloce un numar de pagini fiecărei litere, iar cuvintele să înceapă toate cu acea litera. Ocupat cu treburile legate de apariția revistei, el nu are timp să-și trieze sau să-și adune textele
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]