4,800 matches
-
cu referire la principiul securității raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea, accesibilitatea și previzibilitatea legii. Astfel, invocând cele statuate în acest sens în jurisprudența Curții Constituționale și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, se susține că ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este evidentă, ceea ce determină serioase îndoieli cu privire la efectele pe care aceasta le-ar putea produce. ... 15. În acest sens, se arată că din cuprinsul art. 12 al legii criticate nu
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
statului. De exemplu, Constituția Germaniei, cunoscută sub numele de Grundgesetz, stipulează în mod clar rolul și funcțiile diferitelor organisme ale statului, precum și principiul separației puterilor, care servește drept bază pentru organizarea instituțională a țării. Această claritate ajută la evitarea ambiguităților și la consolidarea statului de drept prin oferirea unui cadru bine definit pentru acțiunea instituțiilor. Analizând articolele revizuite ale Constituției României în contextul comparativ european, observăm că efortul de a detalia și de a consolida principiul separației puterilor este o
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nu este doar o necesitate tehnică, ci un angajament profund față de principiile de bază ale democrației și ale statului de drept. Îmbunătățirea clarității textului constituțional va avea ca rezultat o mai bună înțelegere a rolurilor instituționale și va elimina ambiguitățile care pot duce la conflicte de competență sau interpretări eronate ale legii. Aceasta va contribui la o mai mare stabilitate instituțională și la consolidarea încrederii publice în integritatea și eficiența guvernării. În concluzie, propunerea de revizuire a articolului 1 din
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
fiind și titlul marginal al acestui articol, ulterior revizuirii acesta reglementând și cu privire la organizarea și funcționarea serviciilor de informații, dar și la regimul trupelor străine pe teritoriul țării. În forma sa actuală, prevederile constituționale lasă loc unei anumite ambiguități și nu oferă garanțiile necesare pentru o supervizare democratică eficientă a acestor domenii sensibile. Propunerea de revizuire a alineatului (4) aduce în prim plan necesitatea unei structuri de informații civile, evitând astfel militarizarea serviciilor de informații. Această schimbare este motivată
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
independenței și autonomiei judecătorilor și procurorilor, dar propunerile de revizuire sunt concepute pentru a cristaliza și mai mult aceste prerogative. Prin definirea explicită a competențelor CSM în procesul de numire și carieră a magistraților se urmărește eliminarea oricărui dubiu sau ambiguitate care ar putea permite influențe exterioare asupra acestui proces vital. Claritatea acestor prevederi ar servi drept un zid de protecție împotriva tentativelor de subminare a independenței judiciare, fiind o condiție sine qua non pentru un sistem judiciar imparțial și eficient
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de coerență și predictibilitate în cadrul sistemului justiției din România. În prezent, alineatul (3) al articolului 126 prevede că „Înalta Curte de Casație și Justiție este instanță de recurs în interesul legii“. Această formulare, deși valoroasă, lasă loc unei anumite ambiguități în ceea ce privește extensia și limita competențelor Înaltei Curți. Noua propunere clarifică și extinde aceste competențe, conferind Curții un rol mai activ în unificarea practicii judiciare, prin dezlegarea chestiunilor de drept ce pot avea o importanță majoră în materie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
actual al alineatului (3) al articolului 140 stipulează că: „Curtea de Conturi, exercitând controlul asupra formării, administrării și utilizării resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, raportează Parlamentului și Guvernului conform legii. “ Această formulare, deși funcțională, lasă loc de ambiguități și poate duce la întârzieri în comunicarea rezultatelor controlului, dat fiind că nu specifică un cadru temporal clar pentru raportare. Propunerea de revizuire a articolului 140 alineatul (3) aduce în prim-plan obligativitatea Curții de Conturi de a raporta Parlamentului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
internaționale. Prin contrast, alineatul (4) în forma sa revizuită consolidează statutul deciziilor Curții ca fiind definitive și general obligatorii. Această schimbare reflectă o abordare mai fermă și mai clară în ceea ce privește efectele juridice ale hotărârilor Curții, eliminând orice ambiguitate legată de aplicabilitatea și temporalitatea acestora. Este o măsură care ar putea contribui la stabilitatea juridică și la predictibilitatea deciziilor judiciare, elemente esențiale într-un stat de drept. În contextul european, multe constituții naționale prevăd deja mecanisme similare pentru tratatele
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
stringent asupra aplicării legilor și a deciziilor Curții, pentru a evita orice tentativă de subminare a autorității acesteia. Sancționarea nerespectării deciziilor Curții prin lege organică sugerează o procedură mai clară și mai directă, care va contribui la evitarea întârzierilor și ambiguităților în aplicarea justiției. Totodată, acesta ar putea servi ca un avertisment pentru judecători și procurori să trateze cu maximă seriozitate hotărârile Curții Constituționale. Această abordare ar putea avea implicații în ceea ce privește independența sistemului judiciar, întrucât ar putea să
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46). ... ... 61. Din considerentele prezentate în cadrul paragrafelor anterioare rezultă că sesizarea
DECIZIA nr. 72 din 30 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277456]
-
aplicabilă utilizată pentru a determina rezultatul evaluării caracterului corespunzător. În cazul în care o firmă utilizează un sistem de notare definit pentru a clasifica și a evalua caracterul corespunzător, metodologia, indicatorii și formula utilizate trebuie să fie clare, lipsite de ambiguitate și documentate. ... 65. Atunci când evaluează - în cursul efectuării unei evaluări a caracterului corespunzător - înțelegerea de către un client a principalelor caracteristici și riscuri ale tipurilor specifice de produse de investiții oferite sau solicitate, o firmă trebuie să ia în
REGULAMENT nr. 12 din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275971]
-
care le-a colectat cu privire la cunoștințele și experiența clientului pentru evaluarea generală a înțelegerii produselor de investiții și a riscurilor implicate de tranzacțiile avute în vedere. ... 66. Personalul relevant trebuie să dispună de orientări suficiente și lipsite de ambiguitate cu privire la modul de efectuare a evaluării caracterului corespunzător, pentru a se asigura că nu dispune de puteri discreționare nejustificate când efectuează această evaluare și pentru a fi în măsură să își justifice decizia ex post. Firmele trebuie să
REGULAMENT nr. 12 din 20 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275971]
-
de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cerințe care se circumscriu principiului legalității, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Apreciază că ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este evidentă, ceea ce generează serioase îndoieli cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce (a se vedea Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
legiuitorul a optat pentru o reglementare suplă, dar în niciun caz sumară, în privința atribuțiilor asistentului judecătorului, nu afectează calitatea legii criticate. Prin individualizarea atribuțiilor asistentului judecătorului în cuprinsul art. 40 din lege, legiuitorul clarifică responsabilitățile și previne confuziile sau ambiguitățile legate de rolul asistentului judecătorului în sistemul judiciar. ... 41. Referitor la pretinsa contrarietate a legii supuse controlului de constituționalitate cu dispozițiile art. 21, 124 și 126 din Legea fundamentală, Curtea reține că aceasta se raportează la modalitatea în care sunt
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
precum s-a arătat anterior, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori a lacunelor textelor legale a căror lămurire se solicită, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare (Decizia nr. 77 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 70 din 23 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277161]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat că „instanța supremă este chemată să dea o rezolvare de principiu unei chestiuni de drept cu care a fost sesizată, în interpretarea unei norme care ar fi afectată de o asemenea ambiguitate, încât nu ar permite instanței de trimitere ca, prin intermediul unor metode de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern, să stabilească cu suficientă certitudine conținutul și sensul textelor legale ce fac obiectul întrebării prealabile“ (Decizia nr. 6 din
DECIZIA nr. 47 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274770]
-
interesată, ceea ce presupune existența permisiunii și a posibilității ca datele să fie accesibile, "citibile" și procesabile spre a fi reutilizate; ● Standard de date (Data Standard) - prin care este definită structura și semnificația datelor în scopul de a elimina orice ambiguitate și de a permite interpretarea datelor de către persoane sau sisteme de prelucrare a datelor. O altă măsură care a contribuit substanțial la creșterea gradului de transparență în achizițiile publice din România a fost lansarea de către Agenția Națională de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271488]
-
într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni de asigurări sociale cu privire la recalcularea pensiei. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii, și nu ambiguitatea acesteia, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin interpretările date unor texte de lege, sintagme, chestiuni de drept sau întrebări prejudiciale. Prin obligativitatea aplicării deciziilor
DECIZIA nr. 351 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274240]
-
vedere economic, că pot fi competitivi pe piața muncii și că pot dobândi mijloace de trai durabile din punct de vedere financiar. În plus, este nevoie de armonizarea legislației în domeniu, de completarea acesteia cu norme de aplicare, de eliminarea ambiguităților sau inconsecvențelor și de suprapunerea diferitelor acte normative. Referitor la investițiile publice în C&D&I, este esențială evaluarea "eficienței economice" a noilor tehnologii. Astfel, unitățile de cercetare trebuie să găsească soluții eficiente și din punct de vedere economic pentru a crește
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
Europeană, 2018 Componenta Scurtă descriere Identificarea, separarea la sursă și colectarea deșeurilor Îmbunătățirea identificării, separării și colectării la sursă a deșeurilor reprezintă începutul procesului de gestionare a DCD. O mai bună identificare a deșeurilor necesită definiții clare și lipsite de ambiguitate; de asemenea, este nevoie de audituri de bună calitate înainte de demolare și de planuri de gestionare a deșeurilor care să fie pregătite și executate. O parte crucială a separării la sursă este eliminarea deșeurilor periculoase, precum și separarea materialelor
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
a teatrului, editura Enciclopedică română, București, 1971 ... 27. Popescu, Marian, Scenele teatrului românesc, 1945-2004. De la cenzură la libertate, Editura Unitext 2004 ... 28. Saiu, Octavian, Beckett. Pur și simplu, Editura Paideia, București, 2009 ... 29. Saiu, Octavian, Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate, Editura Paideia, București, 2011 ... 30. Toboșaru, Ion, Contururi spectacologice, Editura Attis, 1998 ... 31. Tonitza-Iordache, Michaela și Banu, George, Arta teatrului, Ed. Nemira, București, 2005 ... 32. Toniza-Iordache, Mihaela, Despre joc, Editura Junimea, Iași, 1980 ... 33. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
scene și în școlile de balet internaționale. ... II.5. Evoluția dansului contemporan în România. ... ... NOTĂ: Temele pentru istoria baletului sunt comune pentru toate specializările din aria curriculară coregrafie ... BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE Istoria artei coregrafice; Istoria baletului românesc 1. Badea, Denisa, Anatomia ambiguității, Editura Eikon, București, 2017 ... 2. Banes, Sally, Terpsichore in Sneakers, Post /Modern Dance, Wesleyan University Press, 1987 ... 3. Banu George, Teatrul de artă o tradiție modernă, o tradiție modernă, Editura Nemira, București, 2014 ... 4. Banu George, Scena modernă. Mitologii și
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
nr. 688 din 21 octombrie 2021, precum și hotărârile din 26 aprilie 1979 și 9 decembrie 2008, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit și în Cauza Viașu împotriva României. ... 27. În speță, ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este evidentă, de necontestat, ceea ce determină serioase îndoieli cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce, așa încât, prin modul deficitar de redactare, legea contestată încalcă exigențele art. 1
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
24/2000, fiind neclară și impredictibilă. ... 28. Nu se poate deduce intenția legiuitorului în redactarea sintagmei „compuse parțial dintr-o suprafață majoritară aflată în intravilan“. Sintagma lasă loc unor interpretări multiple, ceea ce face dificilă deducerea intenției exacte a legiuitorului. Această ambiguitate se datorează faptului că termenii „compuse parțial“ și „suprafață majoritară“ nu sunt definiți cu precizie, lăsând loc de interpretări, de la înțelegerea exactă a proporției dintre intravilan și extravilan, până la natura utilizării terenurilor respective. De asemenea, nu se precizează
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
sesizării susțin, în esență, cu privire la art. I pct. 1 din legea criticată, că nu se poate deduce intenția legiuitorului în redactarea sintagmei „compuse parțial dintr-o suprafață majoritară aflată în intravilan“, întrucât lasă loc de interpretări, iar această ambiguitate este determinată și de faptul că termenii „compuse parțial“ și „suprafață majoritară“ nu sunt definiți cu precizie și nici nu se prevede cine stabilește care este suprafața majoritară sau cine decide din ce este compus respectivul teren. ... 102. Cu privire
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]