24,313 matches
-
Austria, Franța. În 1978 și 1979, a fost invitat de Academia Diplomatică Internaționala din Paris la două astfel de colocvii. La sugestia organizatorilor, expunerile sale au avut ca subiect: "Democratizarea structurilor, negocierilor din domeniul dezarmării" (1978) și "Eliminarea forței și amenințării cu forța necesitate primordială pentru securitatea europeană" (1979). Colocviile s-au bucurat de o participare deosebită, printre invitați aflându-se și un laureat al Premiului Nobel pentru Pace (Sean Macbride), profesori universitari, miniștri și parlamentari, diplomați, ofițeri superiori de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
știut să prezinte bine și competent politica externă a României pentru a fi corect înțeleasă de interlocutori, pe baza principiilor stabilite în Declarația din aprilie 1964 independență, suveranitate, egalitate în drepturi, neamestec în treburile interne, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, avantajul reciproc, precum și pozițiile României în toate problemele internaționale importante ivite în convorbiri. Pentru contribuția ambasadorului român la adâncirea prieteniei româno-bulgare și la dezvoltarea relațiilor bilaterale, el a fost decorat de Consiliul de Stat al R. Bulgaria cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
permis reînarmarea acesteia, această mișcare fiind de trei ori mai puternică decât în 1994, când se semnase acordul de pace de la Lusaka. Au avut loc chiar demonstrații ale populației, incitată de autorități, împotriva forțelor O.N.U., s-au proferat amenințări și s-a aruncat cu pietre. In aceste condiții, în decurs de două luni, șeful misiunii a avut două întâlniri oficiale cu miniștrii apărării angolezi (unul s-a schimbat în decurs de o lună, fiind trimis ambasador), solicitând protejarea militarilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
multe dintre aceste poziții fiind actuale și în prezent: instaurarea unor raporturi democratice între state, întemeiate pe principiile dreptului internațional, ale respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, renunțării la forță și la amenințarea cu forță, ca singura bază trainică a unui climat de pace și securitate internațională; încetarea cursei înarmărilor și trecerea la dezarmare, inclusiv nucleară; instaurarea unei noi ordini economice internaționale; soluționarea divergențelor și conflictelor dintre state pe cale pașnică, prin negocieri; transformarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
recomandat soluția urmată de Cehia și Slovacia " Decât un nou război pe Nistru, mai bine o graniță pe Nistru". Perpetuarea acestui conflict tensionează relațiile României cu Federația Rusă și împiedică apropierea Republicii Moldova de Europa. În privința terorismului, care constituie azi principala amenințare la adresa civilizației, împărtășește convingerea că așa cum omenirea a evitat o ciocnire nimicitoare între Est și Vest, în anii "Războiului Rece", tot așa ea va ști să evite o astfel de ciocnire între lumea islamică și lumea creștină. Activitate publicistică Alături de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României, care, în orice retrospectivă obiectivă a istoriei țării, nu vor putea scăpa atenției cercetătorilor: acțiunile României în dezbaterile privind dezarmarea, în special dezarmarea nucleară, în anii '70 '80, în plin Război Rece, când riscul unei conflagrații nucleare reprezenta o amenințare reală pentru întreaga omenire; inițiativele diplomației românești pentru așezarea unor principii democratice la baza de funcționare a unor structuri și organizații internaționale, rămase valabile până astăzi; acceptarea României ca membru al "Grupului celor 77" al țărilor în curs de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Lisabona au fost apreciate de autoritățile române drept o îndepărtare de ideologia comunistă și o apropiere de politica țărilor vest-europene, ceea ce a dus la înlăturarea sa din M.A.E., în decembrie 1982, după aproape un an de presiuni, amenințări și șantaj. I s-a interzis viza de ieșire din țară, contactele și relațiile cu străinii și angajarea într-o instituție centrală. In decembrie 1982, a fost transferat din M.A.E. la Comisia balneară a U.G.S.R., unde a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
rețele de tratate bilaterale cu țările membre ale N.A.T.O. și cu țările Est-europene; (2) stabilirea de relații de cooperare cu U.E.O. și Adunarea Parlamentară a U.E.O.; (3) coordonarea eforturilor de prevenire și înlăturare a consecințelor negative ale amenințărilor non-militare care vizează securitatea, cum sunt: terorismul, traficul de droguri sau amenințările îndreptate împotriva mediului înconjurător. Discursul a fost integral publicat în "Compte Rendu Officiel", 5 iunie 1991, Paris. La propunerea președintelui de atunci al Comisiei de Politică Externă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țările Est-europene; (2) stabilirea de relații de cooperare cu U.E.O. și Adunarea Parlamentară a U.E.O.; (3) coordonarea eforturilor de prevenire și înlăturare a consecințelor negative ale amenințărilor non-militare care vizează securitatea, cum sunt: terorismul, traficul de droguri sau amenințările îndreptate împotriva mediului înconjurător. Discursul a fost integral publicat în "Compte Rendu Officiel", 5 iunie 1991, Paris. La propunerea președintelui de atunci al Comisiei de Politică Externă a Parlamentului României, Corneliu Mănescu, fost ministru de externe, senatorul Radu Homescu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
probleme complexe, îndeosebi a celor legate de noua ordine economică internațională, de dezarmare, de promovare a unei politici democratice, bazate pe deplina egalitate și respect al independenței și suveranității, pe neamestecul în treburile interne, pe renunțarea la forță și la amenințarea cu forța în relațiile dintre state. În egală măsură, reprezentanții României și Mexicului au exprimat hotărârea de a continua colaborarea bună în cadrul O.N.U. Dată fiind hotărârea O.N.U. de a declara anul 1975 ca An Internațional al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economică, industrială și tehnică; s-au semnat un Acord comercial pe anii 1971 1975 și o Convenție consulară. S-a discutat despre stadiul consultărilor dintre guverne privind conferința general-europeană. S-a exprimat convingerea că renunțarea la folosirea forței și la amenințarea cu forța în relațiile internaționale, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne și avantajul reciproc reprezintă premisa esențială pentru făurirea unei atmosfere de încredere între state. Atât în Centrala M.A.E., cât și în calitatea de Consilier la ambasada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fie deschise reprezentanților tuturor statelor participante. Delegația română a susținut, de asemenea, că va fi necesar ca următoarea Conferință europeană să consfințească angajamentul solemn al tuturor statelor participante ca în relațiile internaționale să nu recurgă la folosirea forței și la amenințările cu forța. S-a subliniat, ca deosebit de important, ca la Conferință să fie creat un organism pentru problemele securității și colaborării în Europa, ceea ce s-a realizat în final Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.). La Viena
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
compari această gândire cu observațiile auditului intern. În același timp, este important să-i identifici pe cei care acceptă riscul în organizațiile adverse la risc, deoarece ei pot să fie niște „arme periculoase aflate în libertate”, care expun organizația la amenințări neașteptate. În oricare dintre cele două variante, abordarea auditului intern și recomandările acestora vor trebui să reflecte clar aceste situații. Există multe beneficii ale încorporării managementului riscului în cultura organizației,2 printre care: atenție mai mare acordată aspectelor care chiar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Internal Auditing Handbook, Second Edition, Editura John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006, p. 54; definiție dată de Peter L. Bernstein, autorul primei lucrări privind auditul intern. Guvernanța corporativă 222 Riscul 6 este definit ca fiind amenințarea că o acțiune sau un eveniment va afecta în mod nefavorabil abilitatea unei organizații de a-și atinge obiectivele și de a-și executa cu succes strategiile. Definiția aceasta evidențiază câțiva factori esențiali, respectiv riscul este în mod invariabil o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
că o acțiune sau un eveniment va afecta în mod nefavorabil abilitatea unei organizații de a-și atinge obiectivele și de a-și executa cu succes strategiile. Definiția aceasta evidențiază câțiva factori esențiali, respectiv riscul este în mod invariabil o amenințare, adică ceva ce s-ar putea întâmpla, amenințarea se referă la un eveniment, adică ceva ce trebuie să se petreacă pentru ca riscul să se cristalizeze, iar dacă se produce, evenimentul va avea impact asupra îndeplinirii obiectivelor organizației. La această definiție
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în mod nefavorabil abilitatea unei organizații de a-și atinge obiectivele și de a-și executa cu succes strategiile. Definiția aceasta evidențiază câțiva factori esențiali, respectiv riscul este în mod invariabil o amenințare, adică ceva ce s-ar putea întâmpla, amenințarea se referă la un eveniment, adică ceva ce trebuie să se petreacă pentru ca riscul să se cristalizeze, iar dacă se produce, evenimentul va avea impact asupra îndeplinirii obiectivelor organizației. La această definiție observăm că riscul produce neapărat impact asupra obiectivelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de vedere al unui auditor intern, riscul poate fi considerat ca fiind pulsul organizației. Această analogie ne permite să afirmăm că auditorii interni trebuie să se asigure că organizația adoptă problematica riscului și îl gestionează, mai degrabă decât să tolereze amenințările și, drept urmare, să piardă oportunitățile. Considerăm cu tărie că managementul riscului poate fi și un proces pozitiv, riscul nu este numai ceea ce decurge în mod greșit, ci activități despre care trebuie să te asiguri că sunt corecte sau că le-
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
administrare a riscurilor, chiar dacă în practică există diferențe mari, de la o entitate la alta, privind modul de organizare a entităților. Riscul 8 mai este definit ca fiind incertitudinea unui rezultat îmbrăcând forma unei probabilități de natură pozitivă sau a unei amenințări, a unor 6 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, 1998, definiție dată de Economist Intelligence Unit, departament al guvernului britanic, p. 17. 7 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, 1998, definiție dată de Standardul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acțiuni sau evenimente și trebuie administrat din perspectiva unei combinații între posibilitatea de a se întâmpla ceva și impactul pe care l-ar produce materializarea acestei posibilități. Riscul, privit în contextul îndeplinirii obiectivelor, prezintă avantaje sau oportunități și dezavantaje sau amenințări. Astfel, dacă riscul are un impact negativ asupra atingerii obiectivelor, atunci acesta rămâne o amenințare, iar dacă riscul are conotații pozitive, acestea se vor constitui în oportunități, care pot fi ignorate sau exploatate. Percepția asupra riscului, datorită unui control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
întâmpla ceva și impactul pe care l-ar produce materializarea acestei posibilități. Riscul, privit în contextul îndeplinirii obiectivelor, prezintă avantaje sau oportunități și dezavantaje sau amenințări. Astfel, dacă riscul are un impact negativ asupra atingerii obiectivelor, atunci acesta rămâne o amenințare, iar dacă riscul are conotații pozitive, acestea se vor constitui în oportunități, care pot fi ignorate sau exploatate. Percepția asupra riscului, datorită unui control intern îmbunătățit, se poate transforma din șansa de pierdere într-o oportunitate de câștig. În concluzie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ȘI PARTENERI Puterea relațiilor Abilitatea de a influența Interes pentru competiție Conflict de interese Planuri ascunse sau în schimbare Percepții diferite Ignoranță Sfaturi păguboase Fuziuni Principii de afaceri Eșec al parteneriatului 22. STRATEGIE ȘI LUAREA DECIZIILOR Oportunități Puncte tari Achiziții Amenințări Intrarea sau ieșirea de pe piață Managementul portofoliului Evaluare Presupuneri esențiale Modele de business Cesiuni de active; transferuri de active Evaluarea investițiilor Planificare A nu face nimic Inovație Lipsă de viziune 23. SISTEME Compatibiliatate Integrare Interfețe Selecție Accidente/întâmplări neprevăzute Design
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
dar și a proceselor și structurilor decizionale din cadrul acesteia. Riscul care aduce incertitudini privind realizarea unor activități, printr-o gestionare adecvată, permite organizației să aibă mai multă încredere că va Capitolul 3. Managementul riscului 241 obține rezultatele dorite, să mențină amenințările în limitele acceptabile și chiar să ia decizii bazate pe informații care ajută organizația să exploateze oportunitățile care pot să apară. În același timp, o bună gestionare a riscurilor crește încrederea pe care factorii interesați o au în guvernanța corporativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor pe obiecte auditabile Motto: Controlul intern nu elimină riscuri, ci mai adaugă și el altele. Marcel Ghiță 3.6.3. Controlul riscurilor Controlul riscurilor se realizează cu scopul de a transforma incertitudinile într-un avantaj pentru organizație, limitând nivelul amenințărilor. Orice măsură luată de organizație pentru controlul riscurilor se încadrează în cunoscutul „sistem de control intern”. Controlul riscurilor presupune realizarea următoarelor activități: tolerarea; tratarea; transferarea; încetarea; oportunități. Capitolul 3. Managementul riscului 257 a. Tolerarea riscurilor Riscurile pot fi acceptate fără
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
entitatea, pentru a administra riscurile astfel încât să se încadreze în apetitul de risc, pentru a furniza o asigurare rezonabilă în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor entității. Declarația de control intern SIC ERM CRSA Identificare Evaluare Management Verificări IMPACT Timp cost Integrare Valoare RM Amenințări Oportunități P R O B A B I L I T A T E Ridicat Scăzut Mediu Ridicat Administrarea riscurilor Scăzut Mediu MANDATARI Obiective Politica de risc Capitolul 3. Managementul riscului 273 În prezent, nu există un standard internațional pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ani, a fost descris de IIA75: „Puterea piețelor financiare depinde de încrederea investitorilor. Evenimente ce au implicat acuzații de fraude efectuate de executivii corporativi, auditorii independenți sau alți asemenea participanți la piață au slăbit această încredere. Ca răspuns la această amenințare, Congresul SUA și un număr în creștere de organisme legislative și agenții de reglementare din alte țări au inițiat o legislație și o reglementare care afectează dezvăluirea informațiilor corporative și raportarea financiară. Un caz specific, pentru SUA, îl reprezintă Legea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]