25,745 matches
-
în fața oglinzii (1998), ea nu a încetat să scrie cu entuziasm despre agonie și dispariție. Tocmai de aceea e ciudat cum ideea de seducție câștigă în dauna anxietății. Explicațiile țin, cred, de ineditul termenului, dar și pentru că e mai ofertant - analitic vorbind. Primează în tot ce scrie satisfacția descoperirii unor nuanțe emblematice, tactul asamblării ideilor și, mai ales, felul în care cititorul este angajat într-o istorie a ideilor niciodată plictisitoare. „Dragostea de răspântie triumfă pentru că o poate apuca în orice
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
deloc!”. Ceea ce mă face să-mi spun că mă cam bârfesc tot vorbind de mediocritate. E ceva mai mult, ceva aproape mistic. Un soi de handicap. Prea se adună multe: îndemânare tehnică, ținere de minte, învățat limbi, științele exacte, filozofia analitică, orice fel de idee de la un nivel în sus... Și, à propos. Citesc cartea unui autor despre care nu-mi dau seama dacă e de o adâncime care îmi scapă sau de subtilitatea unui impostor. Telefon insolit de la o persoană
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
Creangă trebuie să ținem seama de momentul apariției sale, 1921, și de contextul istoricoliterar. Din această perspectivă, lucrarea ne apare ca una de pionierat, fiind prima cercetare monografică asupra operei lui Creangă, precedând monografiile de mai mare amplitudine și profunzime analitică ale lui Jean Boutiére și G. Călinescu din perioada interbelică. Profesorul gherlean n-a putut beneficia nici de studii importante de stilistică despre opera lui Creangă, majoritatea contribuțiilor de până la acea dată axându-se pe evocări memorialistice sau întregiri documentare
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
secolul al XII-lea, cînd Andreas Capellanus și-a întocmit tratatul Despe iubire, spiritul epocii încuraja meditația, iar actul era precedat de o ceremonie amănunțită a lămuririlor conceptuale. E uimitor să vezi cîtă acribie poate pune un autor în cercetarea analitică a unei teme curtenești, de mondenă semnificație în epocă, pe care clericii o înfierau cu aceeași repeziciune cu care rapsozii o invocau în librete frivole. Sub unghiul informației, de mare ajutor e excelentul studiu al Ancăi Crivăț, care încheie ediția
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
nu a văzut aceste filme, dar că nu a auzit măcar de numele lor sau de numele regizorului în calitate de student la o Facultate de Teatru și film din București, cu atât mai mult cu cât personajul relevă o reală finețe analitică, fapt care-l pune în încurcătură pe partenerul de dialog. Care este explicația acestei ignoranțe care nu se justifică? Singurul care are conștiința istorică a artei cinematografice este regizorul, pentru care această artă se situează într-o mișcare permanentă, într-
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
cărții au fost strînse în 1952 sub convenția unei teme comune: „mituri și simboluri“. Mai mult, pledoaria pe care autorul o face în favoarea miturilor atrage mai mult decît conținutul miturilor, semn că faconda eseistului o ia înaintea cercetătorului cu virtuți analitice. Din acest motiv, că te preocupă sau nu simbolistica „centrului“, a „scării“, a „nodurilor“, a „legăturilor“ sau a „cochiliilor“ - principalele teme atinse în volum -, nu poți rămîne surd la apologia pe care Eliade o aduce miturilor în epoca de azi
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
de a imita (cu talent) contemporani celebri sau anonimi. Cât privește literatura, destul să notez că în ajunul morții (ne-o spune și fiul, Luca Ion, și prietenul acestuia, Ioan D. Gherea), Caragiale a vorbit în termeni superlativi (și totodată analitici) despre Macbeth. Altfel, se arăta sceptic față de poezia lirică (într-un rând, se răfuiește în fața copiilor cu poezia lui Verlaine) și față de sentimentalism în general. Refuză „egomania” în scris și recomandă evitarea persoanei întâi. Trăiește pentru literatură, iar o nuvelă
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
consecințe istorice, lupta cu diversele temeri în nopțile dedicate răspândirii de manifeste pe străzile mărginașe ale Capitalei, entuziasmul cooptării liceenilor în Uniunea Tineretului Comunist, toate aceste amănunte, în esență necunoscute (pentru că multă vreme distorsionate) alcătuiesc împreună excelente capitole de proză analitică. Sunt pagini nu doar sincere, dar și, grație talentului autorului, vădind un cert efect de autenticitate. Paul Cornea scrie acum, probabil, fără să-și propună, ceea ce cu puține excepții prozatorii pursânge n-au reușit să prindă într-o ramă credibilă
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
o ramă credibilă: mica istorie a unei perioade față de care nu are datorii. L-aș apropia, din acest unghi, de Radu Cosașu. Câteva episoade cu desăvărșire inedite (p. 36) obiectivează o dată în plus mărturia aceasta, și-așa obiectivată prin exercițiu analitic. E vorba despre două acțiuni „de forță”, nici eroice, dar nici pasive pe care, totuși, UTCul le-a întreprins înainte de 23 august 1944: detonarea unei bombe artizanale în apropierea comandamentului nazist și spargerea vitrinei unui mare magazin central cu un
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
e vorba la un gînditor sau altul. Volumul, în ciuda voinței pedagogice de a da o clasificare absurdităților, se citește ușor grație limbii cu tentă eseistică de care face uz autorul. Ștefan Afloroaiei are un ochi meticulos mergînd pînă la pedanterie analitică, detaliu ce nu dăunează fluenței paginilor, pe care le străbați cu o plăcere curioasă. E o mirare să constați prin cîte metamorfoze a trecut de-a lungul timpului termenul de „absurd“. Dacă sărim peste unghiul logic de interpretare a absurdului
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
în favoarea colonizării italienilor în Dobrogea realipita României. Profesorul este tot mai solicitat de obligațiile didactice (pe lînga catedră universitară preda italiană la Liceul ăSfîntul Savaă și la Scoala Comercială, face parte din comisii de bacalaureat, de examene anuale, întocmește programe analitice), lucru care se reflectă negativ în evoluția stării sănătății sale. Deja în 1883 este nevoit să se deplaseze în Italia pentru a se trata de o boală de ochi care-i afectase aproape complet vederea ochiului stîng și, în ciuda restricțiilor
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
și de istorie a limbii (cu o bibliografie de specialitate adusă la zi), iar în al doilea pe date mult mai concrete, care demonstrează o foarte bună cunoaștere a structurilor învățămîntului românesc de stat și particular (număr de catedre, programe analitice, număr de ore etc.). Celelalte lucrări ale sale au un mult mai pronunțat caracter științific și demonstrează, pe lîngă acel înnăscut simt al limbii amintit mai sus, o solidă cultură lingvistică, constituită printr-o frecventare atentă a celor mai reprezentative
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
aceleia semnate de alt bănățean, Petru Ilieșu) și altele asemenea configurează o calitate inedită: torenții verbali, Monoran nu-i pune în slujba vreunei viziuni (așa cum fac congenerii săi Cărtărescu și Mureșan), ci îi exploatează strălucit resursele reflexive. Furia lui e analitică și face pereche cu zgomotul de fond al aglomerărilor de cuvinte. Complet nemuzicală (et pour cause!), această poezie își întemeiază legăturile interne pe sintaxă. E de altfel, un termen care apare cu o anume regularitate și pe care Monoran îl
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
sexuale. De altfel, chiar descinderea torționarului în magazinul cu vechituri de preț are aparența unei capcane de o infinită senzualitate. Nu e prima oară când Braia se pretează unor asemenea regii. Lungul său monolog interior (un soi de autobiografie excesiv de analitică) relevă încă din copilărie o tentație teatrală: pentru a obține atenția părinților și dragostea fratelui mai mic, Cezar își inventează spaime și debilități pe care le interpretează cu un cinism înspăimântător. Finețea acestor farse e atât de mare încât nimănui
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
96), de la Mateiu I. Caragiale citire, sunt desigur femeile de moravuri ușoare. Scrie procedimentul (p. 55) pentru procedare. E printre extrem de rarii folositori ai termenului de extracție franceză mutonier cu înțelesul adverbial-proverbial „de turmă”: „urmam, în spirit mutonier, o programă analitică” (p. 239), iată una dintre săgețile otrăvite, antipedagogice. Nu-l zgârie mintal nici adverbe nu tocmai în spiritul și natura limbii, de felul sentimentalicește (Pro libertate, p. 134). Liber, mai cu seamă față de sine, nu fără a întâmpina eternele obstacole
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
geocriticii lui Bertrand Westphal, a publicat Romanița Constantinescu, în 2009: Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc al frontierei). Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției este un eseu literar comparatist, construit muzical, trecând, grație libertății speculative a spiritului analitic, de la simpla temă cu variațiuni la o fermecătoare artă a fugii. Într-un du-te-vino sprințar, autoarea sare de la potențialul fantasmatic al graniței concrete la acela al frontierelor simbolice, de la geopolitică la peratologie, atrăgând pe orbita centrală o întreagă constelație de
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
de interes. Înrudită spiritual cu Edith Wharton sau cu Henry James, Elizabeth Bibesco aparține și ea acelui grup de scriitori care nu are grija zilei de mâine, o elită socială care își permite să traducă viața în termenii complicatei experiențe analitice bazate mai ales pe experiențe psihologice. Bibesco impresionează prin prospețimea și acuitatea observațiilor ei, prin capacitatea de a crea imagini plurisenzoriale. Citadină convinsă, scriitoarea deslușește ceva din ritmurile eterne ale vieții în episoade aparent anodine de pe stradă. Ironia fină la adresa
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
măsură pentru realizarea unui astfel de util instrument pe care l-ați pus, pe această cale, la îndemâna cercetătorilor din domeniu. În ce mă privește, eu nu aș putea să mai dau nici un sfat, calitatea lucrării îndeplinind toate condițiile unei bibliografii analitice. Eu încă am încercat unele lucrări de genul acesta, așa cum rezultă din extrasul alăturat, însă conceput mai simplu, mai expeditiv, sub forma unui repertoriu 8 alfabetic al autorilor. Ceva asemănător va mai apare în volumul III al revistei Arhiva Someșană
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
moment dat nevoia de a încerca o «înnoire a mijloacelor de expresie» prin abordarea altor genuri de manifestare literară” (p. 204). Tot astfel, când vorbește despre articleria foarte sprintenă a poetului (prea puțin austeră stilistic pentru a mărturisi un efort analitic îndelungat), Dinu Pillat le remarcă „subiectivismul”, „plasticitatea”, „artisticitatea”, punând în surdină problema dreptății lor ca pe una, în fond, secundară. Portretul e, în totului tot, exact și oferă una din cele mai coerente imagini ale autorului șaizecist. Nu numai în
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
lectură valoarea sau nonvaloarea unor creații aparținând epocii, liricii, dramaturgiei sau criticii și esteticii literare. Cărțile sale, cu titluri semnificative, cuprind, conform unor criterii demne de reținut, o veritabilă radiografie a fenomenului literar contemporan, în care intuițiile critice și disocierile analitice coexistă într-o perfectă concordanță. Perceput, inițial, ca un foiletonist, Mircea Iorgulescu, după lecturi intense și stagii în biblioteci din țară și din unele metropole europene, practică o revizuire parțială sau integrală a unor opere și autori, după alte grile
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
pentru povestire). Pe firul cronologiei apariției în volume, autorul cărții de față discută (aproape) de fiecare dată povestirile lui Fănuș Neagu în relație cu ale altor prozatori ai cîmpiei (și, în particular, ai Bărăganului). Analizele propriu-zise denotă nu doar aplicație analitică, poftă speculativă și vervă contaminantă, ci și o familiaritate „intimă” cu povestirile fănușiene. Viorel Coman realizează, aici, și o „biografie a operei”, urmărind „temele și motivele literare specifice, miturile personale și mai ales devenirile, metamorfozele temelor”, evoluția „organică” a formulei
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului, comparatistului, istoricului literar, prozatorului, traducătorului și memorialistului Alexandru Ciorănescu (1911-1999), elaborată de doamna Lilica Voicu- Brey1, este lacunară, imprecisă în unele descrieri analitice și, adesea, derutantă chiar și pentru specialiști. O cercetare atentă a unei astfel de lucrări, care ar fi trebuit să fie un excelent instrument de lucru, demonstrează, fără echivoc, că autoarea nu a consultat o bună parte din cărțile, studiile
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
reveni mereu la ipostazele impactului dur cu acesta. Imaginația nu e decît un alibi al autenticității unei ființe pasionale. Spre a o justifica, Ioana Dinulescu recurge la un autoportret în tușe apăsat realiste, demachiată, străină de orice afectare, cu accente analitice cvasimasculine. E fără cruțare autocritică precum în fața unei judecăți ultime: „Stau în fața ferestrei sparte/ în mînă cu o ceașcă de cafea/ în care altcineva, o femeie/ mult mai înțeleaptă, mult/ mai frumoasă ca mine// și-ar descîlci cu agere degete
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
un act de justiție reparatorie - și literară. Descoperim în cărțile lui Dinu Pillat, așezate în acea ediție integrală pe care o istorie crudă i-a refuzat-o în timpul vieții, un spirit complex, de remarcabilă anvergură culturală și de mare acuitate analitică. Încă o dată, alegându-l și ținându- l, pe cât a fost posibil, în cercul colaboratorilor săi cei mai apropiați, G. Călinescu a văzut bine! N. Red.: Despre aceeași carte s-a pronunțat Cosmin Ciotloș în România literară, numărul 47.
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
el fiind un împătimit al operei, prezent de peste 50 de ani în sala Operei din București la marea majoritate a spectacolelor care s-au desfășurat în instituția de pe Splai. Pentru a-și dobândi o deschidere mai mare și o privire analitică asupra fenomenului, el participă cu regularitate la marile festivaluri internaționale de operă din lume, precum și la spectacolele importante de pe scenele de prim rang. Este redactor-șef al revistei MELOS și colaborează permanent cu diverse publicații de profil. Cea mai recentă
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]