2,471 matches
-
proteinei (GAUTHIER L. și colab., 1998; SMITH K. J. și colab., 1998). În 53 plus, pe cele două fețe ale laturilor peptidice ale porțiunii P85-99 M.B.P., care aparține peptidului imunodominant, au fost găsite Val. 89 si Phe 92, ca fiind ancorele principale și aceasta explică marea afinitate de legare a MBP la HLA-DR alfa 0101/DR beta 1501. Analiza structurală relevă și faptul că doar 2 reziduuri de contact primar cu TCR ale MBP p85-99 au fost conservate, pentru a stimula
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
democrații românești a fost în cumpănă. Evoluția sinuoasă a sistemului politic și constituțional românesc, în ultimii 20 de ani, nu a făcut decât să confirme limitele fundamentale ale fragilei democrații care s-a născut în decembrie 1989. Lipsite de o ancoră stabilă în sânul societății civile, partidele politice au fost reprezentate în parlament pe baza unui sistem proporțional ce a incurajat proliferarea numărului lor și fărâmițarea peisajului politic, fără ca reprezentanții cetățenilor în parlament să se simtă direct responsabili față de aceștia din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
chilii pentru ucenici, o biserică, bucătărie și încăperi pentru pelerini. Căutarea lui Dumnezeu nu mai are loc în izolarea deplină a rugăciunii solitare, ci între oameni, între problemele aparent mărunte ale unei lumi deifuge. Cei doi Părinți își iau ca ancoră împotriva înstrăinării de Dumnezeu, Rugăciunea lui Iisus și citirea Sfintelor Scripturi. Puhoiul de voci din jurul lor crește însă, ajungând o mare învolburată, în care celor doi li se cere destulă credință cât să poată păși pe apă. Aici însă cei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
tun. Au urcat la bordul navei-bază „Constanța”. S-a intonat imnul „Trăiască regele”. Ofițerii superiori i-au întâmpinat. S-a spart o sticlă de șampanie. Au rostit cuvântări amiralul Bălănescu și viceamiralul Scodrea. La ora 1020 a fost scufundată o ancoră de flori, omagiu adus marinarilor morți pe mare. Au avut loc regate de bărci cu 8 rame și baleniere, curse de înot, sărituri în apă. S-au distribuit premii oferite de domnița Ileana, Liga Navală, Divizia de Mare, ziarul „Universul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ceilalți invitați. De pe iahtul „Luceafărul”, regele a trecut în revistă navele așezate în careu. Iahtul regal își ocupă locul în dispozitiv. Se ține un serviciu religios, pentru pomenirea marinarilor morți în război. În memoria lor, se aruncă în apă o ancoră de flori și se ține un minut de reculegere. Se trage o lovitură de tun. Ministrul Aerului și Marinei rostește o cuvântare. El menționează bărbăția cu care Mihai a înfruntat furtuna pe mare în zilele de 4, 5 și 6
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au vizitat alte obiective antice de pe insulă: Asklepeionul- cea mai veche Facultate de Medicină din lume, creată de Hippocrate, apoi termele. La 5 august au vizitat câteva bazilici de pe insulă. Duminică, 6 august - joi, 10 august. Duminică dimineața, au ridicat ancora din Insula Kos și au plecat spre Creta. La ora 1830, au intrat în portul Herakleion. Luni, 7 august . Au vizitat un vas de război britanic aflat în port, apoi au vizitat Cnossos (Palatul lui Minos), dar fără Duduia, Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
zid de ciment înalt de opt metri, cu vălătuci de sârmă ghimpată în vârf, făcut să descurajeze încercarea oricărui ipotetic gimnast sau acrobat, rătăcit la dușman, care ar vrea să-l escaladeze cu ajutorul unei scări de frânghie sau aruncând o ancoră cu gheare? Nu poți să nu vezi în această ultimă măreață realizare, o barieră lungă de șapte kilometri, numită de unii "de securitate", iar de către alții "de apartheid", atât iscusința posesorului brevetului de tehnică a construcției, cât și, mai ales
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pretext că intinează puritatea unui loc predestiant. Jidovul rătăcitor era rătăcitor printr-o sentință; creștinul, homo viator, e călător prin definiție. Prin valea noastră a plângerii, el nu face decât să treacă, și puțin importă unde anume și-a aruncat ancora. Pentru el, niciun pelerinaj nu este obligatoriu pentru catolicul roman nu e obligatoriu să meargă nici măcar până la Roma. Pretutindeni, creștinii se sinchisesc să ocupe nu atât terenul cât spiritele și, ajuns în deșert, iezuitul va construi mai degrabă un colegiu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării și oaste cătră graniță. Dar Cazimir merge mai încet decât Sultanul până ce află că Caffa a fost luată de Turci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nou aceste lingouri în tezaurele Băncilor Centrale. Un enorm efort absurd, spune Keynes, cu scopul unei stabilități și încrederi monetare ce poate fi obținută de la instituții credibile și solide. Ce se întâmplă, însă, când instituțiile pe care Keynes le dorește ancore monetare în locul aurului, își pierd credibilitatea ? Răspunsul la această întrebare îl poate da comportamentul unui guvernator numit într-o perioadă de criză. Știți ce am făcut în 1990, la două ore după ce am fost numit guvernator al Băncii Naționale ? M-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fulgerele durară fără sfârșit, încât părea că sosise sfârșitul lumii. Timp de 8 de zile dura groaznica furtună și fu atât de puternică încât soarele și stelele rămaseră ascunși ochilor noștri. În corăbii pătrundea apa, velele erau sfâșiate, greementul și ancorele fură pierdute, dispărură bărci, parâme și mult echipament... Niciodată nu mai văzusem un cer atât de amenințător, zi și noapte ardea în flăcări ca o forjă; fulgerele vărsau flăcări cu atâta putere că nu odată mă gândii cum de rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cu escale în Cadiz, Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife,San Juan de Puerto Rico, Santiago de Cuba și Havana. La ultimul voiaj avea 1230 de pasageri și se povestește că la plecarea din Las Palmas nava "ar fi pierdut o ancoră", semn de ghinion! Până la Santiago de Cuba voiajul a decurs fără probleme deosebite, la escală coborând și câțiva pasageri de Havana sfătuiți de un localnic de faptul că dacă iau trenul ajung la Havana înaintea vaporului și așa și-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cc. 12r-13r. Acordurile au fost comemorate în poemul "Giovanni sarto fiorentino" publicat în P. Villari, La storia di Girolamo Savonarola e de' suoi tempi, vol. 2, Le Monnier, Firenze,1930, I, appendice, pp. cxij-cxxxj. 13 ASF, PR, 187, c. 76r: "Ancoră che decta ciptà, contado e distrecto di Pistoia et huomini et persone di quella non s'intendino essere né sieno în alcuno modo compresi în alcuna provisione o leggie che per lo advenire și facessi pel comune di Firenze, la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tocchassi gl'uomini della iurisdictione fiorentina, se particularmente non sarà stată facta spetiale et expressa mentione di decta ciptà, contado o distrecto di Pistoia o huomini et persone di quelli [...]",[text în dialect florentin, n.tr.]. 14 Ibid., c. 75v: "Ancoră che nessuno el quale non sia ciptadino pistolese o familiarmente habitante nella ciptà, contado o distrecto di Pistoia possa per alcuno modo o per alcuna via o titolo per l'advenire aquistare o conperare da alcuno pistolese o del contado
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tra più volte ebbi quasi tutti i cittadini di stima et ogni uficio di priori una volta; et per Sânto Giovanni ebbi tra donne et huomini la seră et mattina, 40; et fecesi bellissima festa, con suoni, balli et cânți. Ancoră, a dì 30 d'agosto da seră ebbi e priori et 22 cittadini de' principali, et molti giovani per servire. E' l proveditore, cioè Giovani Mași, et ser Giuliano Lanfredini, notaio de' danni dați, ebbi moltissime volte în detti conviti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
gogoman, că femeia este sinonimă cu sentimentul pudoarei. Dar faptul că Lilica R., Încă tânără, frumușică, inteligentă și talentată, aleargă mereu și astăzi după un măritiș cu orice preț, la fel [ca] prostituatele de orice mână, mi-a smuls din ancorele ei și această ultimă a mea iluzie despre femei. Rămasă azi În mijlocul sau pe marginea drumului ce și-a ales, cât de puțin i-ar fi trebuit totuși Lilicăi R. ca să ajungă a fi, dacă nu chiar o nevastă, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toți ceilalți erau Îngrozitor de malformați, din cauza formelor nervoase ale bolii“), Încercînd, fără succes, să n-o Întristeze prea tare, comparînd imaginea cu „o scenă dintr-un film de groază“, dar frumusețea sfîșietoare a acelui rămas-bun era limpede: „Pacienții au ridicat ancora și, pe ritmurile unui cîntec popular, cargoul uman s-a Îndepărtat de țărm; lumina palidă a lanternelor pe care le aveau la ei le dădea un aer fantomatic.“ Din Însemnările asupra experienței lor cu bolnavii de lepră, cărora cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ne-am Împrietenit cu o fată care părea cam ușuratică; probabil a crezut că aveam ceva peso, În ciuda lacrimilor de crocodil pe care le vărsam ori de cîte ori cineva menționa ceva de bani. Spre seară, cînd ambarcațiunea a aruncat ancora lîngă mal, țînțarii și-au făcut apariția În hoarde, pentru a dovedi adevărul tangibil despre existența lor, atacîndu-ne În roiuri de-a lungul nopții. Alberto și-a acoperit fața cu o bucată de plasă și, Înfășurat În sacul de dormit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a plecării, și În nici un caz o plecare Înainte de termenul anunțat, am dormit buștean. După ce am făcut o plimbare am mers pînă la bibliotecă, unde a dat buzna asistentul, extrem de agitat, să ne anunțe că El Cisne avea să ridice ancora la 11.30. Era deja 11.05. Ne-am adunat În grabă lucrurile și, pentru că Încă sufeream de astm, am luat un taxi care ne-a taxat jumătate de libra peruană pentru o distanță de opt străzi. Am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
frumusețea emoțională a acestui moment, că fusese adînc impresionat și că nu mai putea spune decît... iar aici și-a Întins brațele, cu un gest și o intonație a la Perón, spunînd: „vreau să vă mulțumesc tuturor“. Pacienții au ridicat ancora și, pe ritmurile unui cîntec popular, cargoul uman s-a Îndepărtat de țărm; lumina palidă a lanternelor pe care le aveau la ei le dădea un aer fantomatic. Am mers acasă la dr. Bresciani să mai bem un păhărel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
zbenguia pe lângă noi. Spre nenorocul nostru, Mircea a dat peste un salcâmaș uscat. Nu aveam nici lopată, nici hârleț. Cu palmele și cu degetele am râcâit zăpada de la rădăcina lui, iar Mircea cu ajutorul toporiștii a reușit să-i îndepărteze puținele ancore ce-l mențineau în poziție verticală. Copăcelul era lunguț, dar nu depășea în diametru mai mult de 12-15 centimetri. L-am luat pe umeri, distribuind, pe cât posibil, în mod echitabil greutatea lui pe fiecare membru component al echipei, și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
drum, dar: Nu regret, nu mă jelesc, nu strig, Toate trec ca floarea spulberată. Veștejit de-al toamnei mele frig Nu voi mai fi tânăr niciodată." (Serghei Esenin) Să revenim. Vaporul nostru era fixat solid în portul vieții de două ancore puternice: mama și tata. Părinții noștri nu trăiau decât pentru noi. Pentru noi trăiau, munceau, se zbuciumau, iar în sat erau deja cunoscuți pentru dăruirea lor totală față de familie, precum și pentru comportamentul civilizat, exemplar în societate. Dar n-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a aventurat pe mare, observă că velele iahtului său „Teignmouth Electron” (numele portului de plecare combinat cu pasiunea lui pentru electronică) nu sunt la locul lor. Ușor rușinat, se întoarce la debarcader și face ultima revizie. Apoi, în sfârșit, ridică ancora. Marmura Acropolei moare încet. Lustrul marmurei de pe Acropole se stinge încet-încet - din cauza fumului industrial, a vaporilor de benzină, din cauza uzurii în timp. Noaptea, umiditatea intră în porii pietrelor, cristalizează acolo, îmbolnăvește piatra; dimineața, când soarele arde orașul, picăturile microscopice de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
destul de confuză despre mări. Și prefer să văd marea de aici, unde o Învinge țărmul. Mă stingherește astfel mai puțin necunoscutul, Însă aceasta mi-l face, poate, străin pe Tezeu. A rămîne e pentru el un supliciu; și a ridica ancora grăbit, nesuportînd suspine și lacrimi, e singurul său cinism. Dar nu se uită În urmă cu dispreț. Pe Ariadna n-o părăsește pentru că s-a plictisit de ea, ci pentru că ea aparține trecutului, iar el are oroare de melancolii. E
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și va fi atunci ca și cum n-ai trecut pe aici și totuși simți că sufletul tău nu poate accepta această idee și vrei să lași un semn și aici intervine speranța...) Modernii i-au dat speranței un atribut nou, o ancoră de corabie; cei vechi credeau oare că speranța nu ancorează nicăieri? Nici Fata Morgana nu se oprește nicăieri decît pentru a muri. Nici Sisif; În vale stînca lui se luminează de speranță; aceasta e recompensa efortului său; ea Îl așteaptă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]