5,509 matches
-
EMINESCU ESTE VIU Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 688 din 18 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Eminescu este viu După criminala crimă, Eminescu, precum știu, Nu-i a apei vremii știmă... Eminescu este viu Și ne-mpinge, ne animă, Să salvăm al gliei fiu Contra celor ce-l oprimă... Eminescu este viu Și nu e mai mare stimă Pentru umbra din sicriu Decât dragostea infimă... Eminescu este viu Și cuvântul lui suprimă Viitorul cenușiu Și speranța o exprimă... Eminescu
EMINESCU ESTE VIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351319_a_352648]
-
autorului, a conducerii Filialei și a unui foarte numeros auditoriu (la “Ziua Editurii Eubeea”). Cea dintâi, din unghi cronologic, cea obligatorie (și singura ingenuă) este lectura anecdotică. Citim cartea, pagină de pagină, și reținem evenimentele și personajele ce umplu, ce animă cronotopul Colegiului Mediu Tehnic din Stânișoara, acum, în zilele noastre, în cea mai strictă actualitate. În ce privește evenimentele, vom constata că avem a face cu macro-întâmplări (douăsprezece la număr, indicate de capitole: Se prevestește deschiderea, Primul consiliu profesoral, Simpozioanul cadrelor didactice
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
adunat serile strămoșii noștri, unde au spus nepoților basmele cu Feti Frumoși, Ilene Cosânzene și zmei. Este Plaiul mioritic sacralizat în scrierile sale de poetul Lucian Blaga! Țara mea este aerul pe care-l respir și văzduhul plin de zborul animat de dragostea pentru viața a păsărilor ce ne prind uneori în vibrația lor, înaripându-ne visele! Țară este inima neamului meu care bate cu același puls când aude cântecele populare ori îi joacă dansurile în sărbători. Țara mea este spiritul
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]
-
catastrofală, nepatriotică, bună doar în sensul internaționalismului lor. Puși pe distrus întotdeauna, de când s-au înființat, au distrus economia țării, pentru a ne aduce la standardul pe care îl trăim și pentru a ne paraliza toate speranțele care ne-au animat atunci pe toți, pierzându-ne complet independența economică. Suntem tentați să credem scuzându-i, în nepriceperea noastră generală, că noii politicieni „nu au avut experiența necesară”, chipurile, neavând de unde să știe din moment ce 45 de ani nu au bătut decât din
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
cățel și de păpușă, pentru că mă temeam de ridicol, de posibilitatea ca publicul să râdă de mine. Așa mi-am reprezentat, dramatizat, scenografiat și interpretat, toate poeziile învățate, pentru că nu mă mulțumea doar citirea și însușirea lor, voiam să le anim pe scena mea improvizată. Când am fost la Școala de teatru am văzut ce înseamnă să fii actor, regizor, scenograf, recuziter, într-un cuvânt, om de teatru. Bucuria însă, n-am mai fost aceeași ca atunci când le descopeream singură și
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
noi la mare ți-au zidit; Din liră ți-au cântat în temple albe, În amfiteatre purtai straie dalbe. Romanii și-au trimis al lor poet Să-i cânte Mării Negre un duet, Al Tristelor și Ponticelor rime, Melancolia dorului s-anime. Ai fost și vatră veche de credință, Ai tăi întâi creștini cu biruință Și-au dus cu cinste crucea lor de piatră, Îngenunchiați prin vremuri să răzbată. Ți-a dat apoi un nume Dobrotiță, Ori poate fiica lui cu grea
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
reci: “Dar ce ușor ai șters/ acum regreți și încă speri/ și încă te mai cerți/ cu timpul/ cu decizii fără rost/ uitând că ce-i trecut ... A FOST!” Siajul Destinului Aspirației, deci al Scrisului, cu eul poetic, cuprinzând Locus Animi, pentru Toposul Copilăriei se recunoaște în SINGURĂTATEA LECTURII PAȘILOR DE PHOENIX, cu Lumina Vie, a Gândului Bun ... Goga Gr. Constantin PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor
– „ÎN PAŞI DE PHOENIX” (VERSURI) DE AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351695_a_353024]
-
infinite dintre Dumnezeu și mine, această necesitate a milei lui Dumnezeu pe care o simte omul, se exprimă în rugăciunea lui Iisus. Inima este izvorul sentimentelor, deci și al iubirii. Iar iubirea înseamnă întâlnire cu celălalt. Și fiindcă iubirea este animată de un avânt infinit, ea nu ar putea fi pe deplin satisfăcută decât în întâlnirea cu Dumnezeu, Cel infinit. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în lucrarea deja citată ne spune că „în întâlnirea cu Dumnezeu - Infinitul este perceput ca o bucurie
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
născut și din Cuvânt Iubirii jertfa de cuvânt i-o întrupez Din lemnul crucii ce în trup o-mplânt, Cuvântul răstignit și mort să-l înviez... Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un mic simbol al forței ce ne-animă În lupta contra celor ce subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar În templul sfintei RUGI FĂRĂ SFÂRȘIT
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
Un cântec sfânt, Doamne, și-un Colind îl aud de fiecare dată Linda-Llind... e cântecul ce a ieșit din legi, ce curge de Crăciun cu doriri întregi. e-așa de frumos cerul prin rostiri cânărețul sfintelor sfințiri; Un cântec ne anima pe pamant când la copii aud cântec sfânt aud brazii păstrător de cântec când Iisus se plămădește-n pântec simt în Colinde cuvinte cu mister când le aud Lerul-Ler... coboară pădurile pe poteci neoprite și bradul se-npodobește cu fructe-mplinite; când
COLINDUL LINDA-LIND de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351039_a_352368]
-
în cascade, uimind de cele mai multe ori interesul nostru emoțional . Citind și recitind poezia Elisabetei Iosif, versurile-i te uimește prin autenticitate fiindcă nu sunt standard. Sunt aranjate cu har și măiestrie, producându-ți emoție. Aceasta, denotă puterea autoarei de-a anima întregul său univers emoțional și spiritual într-un spațiu; nici la început, nici rotund, nici pătrat, nici la sfârșit...ci, într-un spațiu bine gândit, bine stabilit : spațiul fluent liric. Lirismul din spațiul ei peisagistic, al cuvintelor gândite, al elementelor
SEMNELE TIMPULUI DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351210_a_352539]
-
devenit un fel de înger păzitor. Iar domnul Nicolae Purcărea i-a spus, în schimb, povestea generației sale, continuatoarea eroicei generații de la 1922. O poveste în ramă, o poveste în poveste despre Mișcare și Căpitan, despre idealul care l-a animat, despre Don Quijoții acestui veac, cum îi numește domnul Nicolae Purcărea pe camarazii săi. O poveste începută de la icoană și cântec, cu înălțări și căderi, încheiată la picioarele lui Hristos. Aflat în mlaștina deznădejdii, Nicolae Purcărea l-a purtat pe
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
marca totodată un decalaj între el și conflictul său care se sfârșește tăios și fără ieșire”; 6. „de formație occidentală ca Blaga sau Barbu, Bacovia este produsul unei duble eredități, a unei coabitări în care animus european se reunește cu anima ancestrală, moldovenească”; 7. „este produsul unei duble eredități - a unui dublu rău - unde criza care conduce la epidemia defetistă postbelică (Celine) se asimilează cu decăderea Moldovei. Beția, dezolarea pun stăpânire pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici, retrograzi
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
muzee ocupă cladiri de prestigiu în centrul orașului, fiind puse în valoare de obiceiurile și tradițiile locale: - „Spațiul galo-roman” - un muzeu unic, care ne oferă o călătorie în timp alături de barcagiul Rufus din Pommeroeul. El reînvie cizmari, olari, metalurgi, pescari, animând obiecte, vă invită să petreceți o zi în compania contemporanilor săi galo-romani. Tehnologia de ultimă oră vă permite să participați la o peveste imperioasă din secolul al II-lea. Vizita acestui muzeu este o experiență fascinantă și distractivă. - Muzeul de
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
cu filozoful. Ori Petre Țuțea care atrăgea și el ca un magnet valuri de curioși care veneau să stea de vorbă cu el, deși bolnav și bătrân, să-i afle părerea în legătură cu mersul societății. Oameni diferiți structural, dar care erau animați de aceeași dragoste pentru Dumnezeu, pentru cultura românească, pentru neam, pentru Istorie, pentru limba română. Cine a avut șansa să-i vadă, fie și pentru câteva clipe, se poate considera privilegiat. Și Nicolae Băciuț chiar este un asemenea om. Sunt
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
vizavi de Evanghelie. Textele prezentate până aici ar lăsa cu ușurință impresia că Sfântul Ioan „ face morală”, dar o morală a vieții în Iisus Hristos. De aceea ar fi o greșeală gravă să izolăm această morală de spiritul care o animă. Pentru a nu efectua această sciziune străină operei și gândirii hrisostomice să ne amintim că „este o obișnuință a lui Ioan Hrisostom să nu trateze un subiect în ansamblul lui” . Remarca este bine gândită și ne invită să ne lărgim
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
de buturugă pentru tuse și infuzie amară de pelin pentru contra bătăturilor, mai avem un stadion internațional de fotbal și, dacă am primi și un ziar național, am putea înființa un centru cultural, pentru că am descoperit sublimul înțeles al cuvîntului ANIMA: ascensiunea, neantul, inima, mintea și ardoarea. Conflictele dintre aborigenii văgăuneni ar putea reduce la ridicol marile încordări de coloratură globală, și asta nu numai prin turnura caragialiană pe care o capătă ampla desfășurare a conflictului, dar și prin rezolvările sui
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
făcut, n.n ), neascultând de Dumnezeu, el însuși avea să fie pricina morții sale, că Dumnezeu l-a făcut pe om liber, cu voință liberă”[10]. Cel căruia Biserica primară îi datorează cea dintâi operă enciclopedică de Psihologie creștină, „De anima”, Tertulian, fiind împotriva celor ce văd cauza morții în natura omului și implicit în Dumnezeu creatorul, scrie în acest sens următoarele: „Aceasta este lucrarea morții: separarea trupului și a sufletului. Cei care cunoaștem însă primele începuturi ale omului, afirmăm cu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
mai trecut pe aici... ...Răstignit pe fotoliu, cu mapele pe birou nedesfăcute, scârbit de toate gândurile ce-i treceau prin minte, Fănel mustea de furie și neputință. Începea o nouă săptămână de muncă, fără vlagă, lipsit de entuziasmul ce-l anima de obicei. Aștepta să vină timpul pentru a merge la plictisitoarea ședință operativă de luni. Sunetul strident al telefonului în liniștea mormântală din birou l-a trezit din meditație și chiar l-a speriat puțin. - Am onoarea să vă salut
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
învățăm să mergem acum nu mai pot uita trecutul este o reptilă în mațele lui se amestecă totul până într-o zi când regurgitează intrăm la loc în ceasul ruginit orbul ridică pleoapele în fiecare orbită o inimă. omul vitruvian anima ceva mă îndeamnă să întind mâinile să țin ziua asta în loc fac slalom printre oameni umbrele lor mă ard și asta mă încetinește lumini se zbat într-o anacondă de plastic care se dezintegrează în 333 de ani a fost
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
a atras la autorii din care am tradus? La Baudelaire, m-am cufundat în acel decor de calm, lux și voluptate, unde poetul își cheamăiubita, sora de suflet; Jacques Prévert m-a incitat săurmăresc cu privirea zborul portretului de pasăre, animat cu acel „șic” franțuzesc de neegalat; cu Apollinaire m-am plimbat de atâtea ori „sous le pont Mirabeau”, iar Neruda m-a susținut în efortul de a limpezi bâlciul amintirilor care m-a prins în caruselul cu călușei al sorții
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POEMUL CU SLOVELE-NTOARSE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 865 din 14 mai 2013 Toate Articolele Autorului știi că luna se-animă doar prin falduri de creste, luna noastră - vestala pictată-n parfum de poveste?! mai aprinde-i un ram, mai șoptește-i o vrajă să mai ardă și astăzi un gram dintr-a dorului strajă. într-o zi voi răsări din
POEMUL CU SLOVELE-NTOARSE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354868_a_356197]
-
că există o strânsă interacțiune între știință, tehnică și puterea politică (cu un rol considerabil în finanțarea programelor de cercetare) în societatea contemporană, poziția savantului față de implicațiile de natură etică este importantă. Bineînțeles că demersul de cercetare al savantului este animat de dorința de cunoaștere a sensurilor adânci ale lucrurilor. Însă în condițiile în care în prezent nu se poate face o disociere clară între cercetarea științifică și utilizarea rezultatelor științei, este imperativă relaționarea dintre știință și conștiință. Se poate pretinde
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
vieții, se dovedește anevoioasă, dacă nu imposibilă. După chipul și asemănarea Vieții înseși’’. Prof. Univ.dr. Constantin FROSIN, laureat al Parlamentului European ‘’Față de Înger răstignit (poeme șoptite), o antologie de autor care reunea primele cărți - Philemon și Baucis, Concert melancolic, De Anima -, în Rendez-vous sideral (Editura Apollonia, 2012), Vasile Burlui, chiar dacă rămâne în elegie, scrie o poezie elaborată în orizontul unei constelații simbolice; dincolo de majuscule (Timpul, Spațiul, Rege, Nemurirea, Sihastru) care, în poezie, pot da imaginea unei discursivități de eseu filosofic, Vasile
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
axă și să evolueze economic după modelul european); aceste modele se întrepătrund, deoarece nu există o adevărată comunitate cultural-religioasă care să nu militeze pentru evoluția naturală în știința viului, cum nu există militari adevărați sub arme care să nu fie animați de sentimentul cultural-religios. Cu aceste două sentimente se poate ajunge la restaurarea valorilor sau la instituirea valorilor spirituale și materiale. Fără aceste două modele, devenim toți niște mercenari care se devorează între ei până la ultimul om, sub comanda sionismului internațional
SCRISOARE DE INTENŢIE, LA ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (31) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1177 din 22 martie [Corola-blog/BlogPost/354976_a_356305]