1,315 matches
-
în 1933. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la catedra profesorului Dimitrie Gusti. Apoi, a fost profesor de economie politică și științe juridice la Școala de Asistență Socială, pînă în 1935. S-a despărțit de soția sa, Anina Rădulescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă de facultate, profesoară de liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice și texte de economie politică; a mers în campaniile
Mircea Vulcănescu () [Corola-website/Science/298600_a_299929]
-
Nistrului. Primarul orașului este Veaceslav Bondari (PCRM), iar președintele raionului Anenii Noi este Alexandru Barbăroșie (PLDM). Anenii Noi a fost atestat pentru prima oară la 27 iunie 1731 cu denumirea Pașcani pe Bîc. La 27 aprilie 1833 se precizează, că Anina este același sat Pașcani, aflat sub stăpînirea contelui Stuart, care depuse jurămînt de credință Rusiei. La 1856 moșia se afla în arendă la negustorul turc Husan-bei, care avea și cîrciumă în sat. Cătunul Aneni rămîne devastat și pustiit în urma evacuării
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
medicilor de familie cu 8 medici, oficii ale medicilor de familie în satele Beriozchi și Ruseni și un punct medical în s. Hârbovățul Nou. Pe teritoriul primăriei funcționează 5 biblioteci publice și 2 biblioteci școlare. Există tradiția editării ziarului local „Anina Info”. Funcționează postul privat de televiziune „Studioul AN-TV”. În localitate activează mai multe cluburi sportive, printre acestea clubul sportiv teritorial ASB al sindicatelor Anenii Noi, care dispune și de stadion, un club sportiv privat „Pamir” și o școală sportivă. Echipa
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
dunărene de îmbarcare au fost: Günzburg, Donauwörth, Neuburg și Regensburg). Unii dintre ai au dat noilor localități în care se stabiliseră nume care să le amintească de zona lor de origine. Astfel se explică de exemplu denumirea "Steierdorf" dată localității Anina, toponimul indicând că majoritatea populației provenea din Stiria (Steiermark). Majoritatea coloniștilor proveneau din mediul rural, erau fii de familii sărace de țărani, care nu avedeau mari șanse de succes în țara lor de baștină. În timpul împărătestei Maria Terezia au primit
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
de dealuri cu înălțimi care variază între și zona de lunca a râului Olteț aflat în vestul localității, rău ce colectează toți afluenții torențiali de pe teritoriul comunei. Râul Olteț care izvorăște din munții Căpățânei intra pe teritoriul comunei în punctul Anini unde se unește cu râul Cerna și străbate comună de la nord la sud. Aprovizionarea cu apă potabilă se face din izvoare naturale prin săpare de fântâni. Pe teritoriul comunei au fost evidențiate următoarele unități de sol: -sol brun moderat podzolit
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică. Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de con. Denumirea mesteacănului vine din latinul mastichinus. Denumirea științifică a genului, "Betula", este
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii. Diferența între mesteacăn și anin (genul Alnus) este că amenții (mâțișorii) femeli nu sunt lemnoși și la maturitate cad și lasă loc semințelor, spre deosebire de mâțișorii de anin, lemnoși și în formă de con. Denumirea mesteacănului vine din latinul mastichinus. Denumirea științifică a genului, "Betula", este tot din limba Latină. ul reprezintă sursa de hrană pentru un număr mare de larve ale genului Lepidoptera. Mesteacănul este considerat copac
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
cea mai mare parte din Câmpia Dunării, era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la regiunea Anina din Banat, însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300,000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman și Ocna de Fier era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
să se diferențieze în funcție de funcționalitatea acestora și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. Faptul că cei mai mulți hominizi au fost descoperiți în Africa de Est, această regiune a fost considerată "leagănul omenirii". Ipoteza a fost
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
funcționalitatea acestora și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. Faptul că cei mai mulți hominizi au fost descoperiți în Africa de Est, această regiune a fost considerată "leagănul omenirii". Ipoteza a fost confirmată de descoperirea în
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
un an. Apoi a început să se întâlnească cu actrița Renée Zellweger, relația sfârșindu-se în decembrie 2000. În timpul anului 2004, Carrey se întâlnea cu Tiffany O. Silver. În mai 2006, revistă Playboy menționa că se vedea și cu modelul Anine Bing. În decembrie 2005, Carrey a început să se întâlnească cu actrița/modelul Jenny McCarthy. Nu și-au făcut relația publică decât în iunie 2006, spunând că nu se vor căsători, ci doar vor conviețui împreună. Este un fan al
Jim Carrey () [Corola-website/Science/304721_a_306050]
-
român care a călătorit cu trenul. Prima cale ferată construită pe teritoriul României: "Linia cărbunarilor" - Oravița - Baziaș La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aprobă planul de construire a unei căi ferate cu tracțiune cabalina, care să transporte cărbunele de la Anina la Oravița, ca și construcția fără întârziere a unei căi ferate normale de la Oravița până în portul Baziaș de la Dunăre. La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oravița-Baziaș, în lungime de 62,5 km, numai pentru transportul cărbunelui, aceasta fiind
TranSport feroviar în România () [Corola-website/Science/303816_a_305145]
-
Deutschzerne" (Srpska Crnja). Aici a cunoscut-o pe "Katharina Maria Weber". După trei ani au început o cale comună în "Gertjanosch" (Cărpiniș), ce a durat până la sfârșitul vieții ei. A mai fost preot în "Deutschbokschan" (Vasiova), Großkikinda (Chichinda Mare), Elek, Anina, devenind 1894 preot paroh în "Homolitz an der Donau" (Omolița), unde a slujit timp de 16 ani. În 1910 și-a văzut visul împlinit - s-a întors ca preot în localitatea sa natală. În 1928 s-a pensionat. După pensionare
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
sud vest de Câmpia Brühl. Lacul este de o mărime mijlocie ( ca. 26 ha cu adâncimea maximă de 7,5 m), cu o apă bogată în calcar, înconjurat de o pădure mixtă, alcătuită din plopi, conifere, stejari, fagi, mesteceni, zade, anini etc. în apă fiind răspândite plante acvatice sau cele care preferă regiunile umede ca "Myriophyllum heterophyllum, Sparganium minimum, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine". Fauna lacului este alcătuită din păsări ca "Alcedo atthis, Gallinula chloropus, Podiceps cristatus, Bufo viridis, Ceriagrion tenellum, Pandionidae
Lacul Heider Berg () [Corola-website/Science/311785_a_313114]
-
ca o frescă murală în care, „...bogăția temelor iconografice, compunerea acestora, dezvăluie fără greutate, mâna unui harnic artist țăran, înzestrat cu fantezie, cu darul povestirii, cu dragoste pentru flori, pe care le adună în glastre, le presară pe veșminte, le anină de arcade și în părul fetelor înțelepte”. Acest artist țăran este Stențel Condrat, care, potrivit pisaniei de pe peretele de vest al naosului, în anul 1816, a pictat biserica. Alături de pisanie pictorul și-a făcut portretul, la acea dată fiind ,...în
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
altă dovadă care atestă faptul că teritoriul actual al României era locuit încă din preistorie este în „Peștera cu Oase”. Această peșteră este un sistem de 12 galerii carstice, situat în sistemul carstic al Văii Minișului, în apropiere de orașul Anina. Aici s-au descoperit, în 2002, cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numiți de cercetători "„Oase 1”", "„Oase 2”" și "„Oase 3”"), au fost datate la o vechime de 35.000 de
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
și romano-catolici (7,22%). Pentru 1,82% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului în această zonă aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit "Între Anini" s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului. În altă zonă a comunei, numită " După Anini" s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane. Cu ocazia construirii podului de peste
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
făcute de-a lungul timpului în această zonă aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit "Între Anini" s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului. În altă zonă a comunei, numită " După Anini" s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane. Cu ocazia construirii podului de peste Olt, pe malul drept al râului la o adâncime de 4 m. a fost găsit un
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
stil baroc vienez în anii 1816-1817. Calea ferată Oravița - Baziaș a fost prima cale ferată construită pe cuprinsul României, dată în funcțiune la 20 august 1854. În prezent linia mai este funcțională doar pe sectorul Oravița - Iam. Calea ferată Oravița - Anina este una din cele mai frumoase linii de cale ferată din Europa, doar ca nu este pusă deloc în valoare. A fost dată în folosință în anul 1863 și este cea mai veche linie ferată montană din România. O caracteristică
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
se constituie în două grupuri mari. Grupul majoritar, cel românesc, a fost prezent în zonă continuu din perioada cuceririlor romane. În susținerea acestei afirmații vine lexicul locuitorilor satului în care s-au păstrat forme arhaice derivate direct din latină (ex.: "anină", de la "arenae"; "fanină" de la "farenae"). La acestea se adaugă împrumuturile și arhaismele din perioada dominației turco-tătărești (ex.: "harman", "hindichi", "hogeag", "șalvari"), precum și celelalte arhaisme întâlnite în documentele și operele literare care se referă la prima jum. a sec. XIX sau
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
putut fi consemnate în text și figura pe hartă în timp util. Menționăm însă că nu în toate cazurile traseele, recent marcate, urmează pe cele descrise în lucrarea de față, remarcându-se mici diferențe. Dintre marcajele efectuate recent amintim: între Anina și Lacul Mărghitaș este marcat cu triuinghi albastru din drumul forestier până la Grota Buhui, apoi cu bandă roșie, în aval, prin Cheile Buhuiului până la Lacul Mărghitaș; Lăpușnicu Mare-cabana Cerbu a fost marcat cu bandă roșie; Lăpușnicu Mare - Podul Călugăra a
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse între 500 și 1050 m, iar pe văi urcă pană la 1500 m, îndeosebi în bazinul Grădiștei. În "lungul râurilor" se dezvoltă pâlcuri de anin și specii ierboase, ca: morcovul sălbatic(Daucus carota), floare de nu-ma-uita(Myosotis palustris), ciucuraș(Adenostyles alliariae), stirigoaie(Veratrum album), mușchi(Minium punctatum), pufulița(Epilobium mutans), sovar de munte(Poa trivialis). "Apele curgatoare" constituie mediu prielnic pentru mana de apă(Glyceria
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
și pajiști subalpine. Acestea apar insular în Masivul Omu (inclusiv Pietrele Roșii) și în Masivul Fărăoane. Jnepenișurile au o mare dezvoltare, în special în Masivul Omu, fiind greu accesibile. Tufărișurile sînt formate din jneapăn (Pinus mugru), ienupăr pitic (Juniperus sibirlca), anin de munte (Alnus viridis) și smirdar (Rhododendron kotsckyi), la care se adaugă alinul (Vaccinium myrtillua, V. uliginosum) și merișorul de munte (Vaciniurn vitisidaea). Jneapănul formează desișuri impenetrabile; tulpinile se încolăcesc, se întortocheată în așa fel, încît formează o țesătură deasă
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]