2,440 matches
-
trăiesc subiecții lui, ceea ce apropie întru câtva demersul lui Thomas Ciulei de cel al antropologului : a petrece un interval de timp îndeajuns de lung, a te familiariza cu viața și obiceiurile subiecților e una dintre condițiile obligatorii ale unei cercetări antropologice credibile. Avem toate motivele să credem că Thomas Ciulei s-a supus unei asemenea imersiuni și că a extras din ea, într un fel de colaborare cu subiecții săi (ale cărei detalii nu mi le pot decât imagina), ceea ce i
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
istoria însăși, cu oamenii care au făcut-o prezenți acolo, în fața ochilor noștri ! Am avea acces, printr-un click, la un tezaur uman inestimabil : felul cum se mișcau, se-mbrăcau, apoi vorbeau etc. moșii și strămoșii noștri. Un întreg univers antropologic ce n-ar mai trebui reconstituit, pentru că el s-ar constitui, din umbre mișcătoare înregistrate pe peliculă, în orice moment al prezentului vizionării lui... Nu este vorba despre nici o utopie ; dacă spectatorul de azi nu mai are răbdare să contemple
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prezentului vizionării lui... Nu este vorba despre nici o utopie ; dacă spectatorul de azi nu mai are răbdare să contemple arta înmagazinată într-un film de-acum 70-80 de ani, poate că ar putea încă să fie interesat de valoarea sa antropologică și istorică. Serge Daney, marele critic francez, spunea odată despre filmele lui Serghei Paradjanov că te fac să te gândești cum ar fi fost dacă ar fi existat cinematograf în Evul Mediu... Noi, din păcate, nu mai avem acces la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
baze raționale, Pannenberg construiește o argumentație solidă care include: delimitarea așteptărilor eschatologice ale evreilor de învierea generală a morților, o analiză istorico-critică a tradițiilor referitoare la Înviere, exegeza textelor despre Înviere, reflecția filozofică asupra posibilității învierii lui Iisus și considerații antropologice privind viața de apoi. Ucenicii lui Hristos n-au inventat conceptul de Înviere atunci când au relatat despre aceasta, deoarece el era deja un loc comun în tradiția eschatologică ebraică. Învierea are atât o denotație factuală, ca fapt istoric susținut de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ale țării se află un tip fizic de țărani, ceva mai aparte - mici de stat, cu ochi negri, vioi, inteligenți, amintind de caracterele fizice și virtuțile războinice ale tătarilor. Urmele, lăsate de tătari în toponimie și onomastică și în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de stăpânire tătărască, cruzimea mongolică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Buicli, Ch., str. Corabia, 9 bis; Butărescu, M., Calea Văcărești, 160; Butate, N., str. Pensionat, 5; Calinderu, N., doctor al Facultății din Paris, fost intern al spitalelor, medic-șef al Spitalului Brâncovenesc, membru al Consiliului Medical Superior, membru al Societății antropologice din Paris, vicepreședinte al Societății medicale din București, str. Scaunele, 34; Chabudianu, C., doctor al Facultății din Paris, str. Colței, 54; Chernbach, G.N., specialist în boli de copii; consultații de la 8 la 11 dimineața și de la 6 la 8 seara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rolul unui anume personaj”21. Comportament de Mimicry care nu face să dispară diviziunile sociale ale vârstei 22 mai mult decât capacitățile de a judeca, a critica și a munci ale actorilor. Să trecem repede peste mica glumă a „mutației antropologice” pe care ar anunța-o carnavalizarea postmodernă, bufoneriile și comicăriile fade ale lumii noastre plate și derizorii. Ca și cum oamenii n-ar fi găsit totdeauna o plăcere în a se juca, a simula, a-și schimba înfățișarea, a se relaxa, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
din ce în ce mai mare, întrucât familiile sunt în măsură să consume și dincolo de baremul nevoilor lor fiziologice 3. Abia odată cu „societatea bunăstării” a intrat consumul în etapa individualizării și a psihologizării de masă. Așa cum arată Robert Castel, s-a produs o „cvasimutație antropologică în raportul salarial”, muncitorul trecând la un „nou registru al existenței”, acela al consumului, al „dorinței”, al unei anumite forme de libertate „a cărei condiție socială de realizare este desprinderea de urgența nevoii”4. Lucrurile de prisos, moda, divertismentul, concediile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dăruiască unei cauze, să creeze? Pentru că individul nu se mulțumește cu o viață confortabilă: el simte nevoia să facă, să construiască, să se depășească, să reușească cel mai bine posibil în ceea ce întreprinde. Obsesia consumeristă n-a ruinat nicidecum exigența antropologică a Activității, a lui a Face, surse de recunoștință socială și de respect de sine. Felul de adaptare pe care-l manifestăm față de „a avea” nu este fără legătură cu esența activistă a dorinței. Pentru că a acționa - a lupta - a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
29. Și asta nu e totul. Pentru că societatea performanței înseamnă, în sensul ei cel mai profund, așa cum o concep filosofii de factură heideggeriană, societatea în care noile tehnologii și rațiunea instrumentală au reușit să creeze un fel de nouă specie antropologică. În faimoasele sale analize, Heidegger a caracterizat modernitatea prin dispariția domniei finalităților în beneficiul intensificării mijloacelor tehnice sau prin principiul eficacității și productivității aplicat oricărui lucru 30. Pe scurt, imperiul performanței generalizate. Radicalizând această lectură, unii autori contemporani consideră că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
o distincție categorică între educație și instrucție, prima dimensiune viza formarea exhaustivă a personalității, în vreme ce a doua urmărea doar ,,educația intelectuală”; V. Petri preciza că la baza pedagogiei se plasează ,,antropologia pedagogică” în timp ce psihologia rămâne doar o știință ajutătoare ,,pedagogiei antropologice”; în acest spirit al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat În 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules În mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, Înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul Înlătură aserțiunile care identifică pe Karavlahi cu țiganii și descrie profilul moral al acestora
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
el ; dacă asta nu se întîmplă, experiența nu face decît să te amețească de cap și să te încarce negativ de-aici acuzațiile de instigare la ură. și de-aici vestea bună legată de Apocalypto : cu toată intensitatea și acuratețea antropologică și cadența lentă, natural gravă, el este, în esență, un simplu film de acțiune. Un tînăr vînător e capturat (laolaltă cu mulți alții din satul lui) de niște războinici aflați în căutare de tinere talente care să se evidențieze în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
prozeliți ai metodelor bestiale. Reeducatorul dorea să-l determine pe „încarcerat” să inițieze un act de anihilare, de distrugere interioară a „genului de viață” de care fusese atașat până atunci (Ilie Bădescu și Dan Dunganciu), adică se urmărea o „autodesfigurare antropologică”, o „transformare a eului” [...] Oricum Piteștiul a atins o culme în această privință, care îl face unic în lumea Europei, o agresivitate de junglă. Omul era pus într-o situație de îndobitocire. Se arăta că omul poate fi redus la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lea, așadar, este integral caracterizată de aceste patru mari fenomene deculturative : ghetoul social, mulțimea solitară, producția faraonică și masificată, ateismul marxist. Toate au lovit cu o mare forță distructivă supraeul tradițional și creștin(în care se fixase prima mare sinteză antropologică a omului european).”; Lenin, cu ideea «revoluționarului de profesie», a desăvârșit teza omului cu un singur gând.Deci un om posedat de o forță suprapersonală întoarsă asupra lumii cu rostul de a o distruge spre a o reclădi după un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și diferiți stimuli înconjurători. Totuși, nu se pune problema erijării acesteia într-o formulă explicativă universală, "care să nu rivalizeze nici cu abordarea organizațiilor, nici cu cea a alegătorilor, nici chiar cu noile forme de studiu al partidelor prin intermediul demersului antropologic"6. Arheologia socioistorică ne furnizează doar o fațetă a diferitelor înlănțuiri caracteristice lumii partidelor românești. Nu e vorba deci de o frescă exhaustivă, ci de o analiză parțială a unui fenomen complex. 1. Provocarea metodologică a abordării socioistorice a Europei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Marcate nu de puține ori de stângăcii literare, dar având întotdeauna un anumit farmec al expresiei „neaoșe”, evocările lui B. reușesc, atât prin generozitatea viziunii - cartea include aspectele cele mai diverse, de la cele geografice și economice la cele sociologice sau antropologice -, cât, mai ales, prin sentimentalismul molcom, „bănățean”, să facă trecerea de la jurnalism la literatură. Capacitatea sa de a surprinde culoarea locală, ca și aceea de „a citi” în sufletele oamenilor, ale căror portrete, uneori memorabile, trimit la literatura unui Calistrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
pentru teritoriul țării noastre, deoarece cele mai vechi urme despre existența unor ființe umane nu depășesc vârsta de 1 milion de ani, preistoria, urmată la noi de protoistorie, se încheie în mileniul al II-lea î.Hr. Din punct de vedere antropologic și arheologic, spațiul locuit de români a cunoscut procesele similare cu alte regiuni ale lumii determinate de subdiviziunile timpului preistoric: paleoliticul, epipaleoliticul-mezoliticul, neoliticul, calcaliticul-eneolitic și perioada trecerii de la eneolitic la epoca bronzului, când apar premizele „tracizării spațiului carpatic și balcanic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
straniu jurnal, prin care comunică, într-o limbă veche și poetică, tainele conviețuirii armonioase între om și natură, Zamfir Amărășteanu dispare asemenea unui șaman. Cele două romane sunt scrise într-un stil alert, cu nerv gazetăresc, adesea cu plăcerea detaliului antropologic sau folcloric, dar și cu propensiuni spre poetic. Modelul vine din proza scurtă, de care mulți scriitori ai anilor ’80 s-au simțit atrași. Împărțite în capitole, fiecare cu regimul semiautonom al unei povestiri închegate, romanele păstrează structura de puzzle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
fapt, axele în care se înscrie diagrama gândirii și personalitții omului. Deci, atât Th. Ribot cu metoda psihopatologic, cât și P. Janet cu teoria actelor suspensive și teoria actelor psihice ca acțiuni, i-au fost model în constituirea concepției sale antropologice. Pe linia izvoarelor operei lui Ralea, mai trebuie amintit bergsonismul care l-a atras în tinerețe, dar pe care l-a respins mai târziu precum și influențele existențialismului și fenomenologiei. În același timp, trebuie amintite afinitțile sale cu cercettorii din psihologie
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
acordat limbajului, considerat ca frontier între conduitele elementare și cele superioare, metoda observației și experienței clinice. Cei mai prestigioși comentatori ai operei filosofice a lui Ralea, în primul loc al lucrrii Explicarea omului, au remarcat c marea originalitate a concepției antropologice a acestuia, const în ideea de a fi dat comportamentului uman o explicație unitar, sistematic, bazat pe fenomenul amânrii, fenomen pentru care el folosește și o serie întreag de alți termeni ca așteptare, oprire, întârziere, suspendare, ezitare, inhibiție, refulare, obstacol
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
folosit de Ribot și Janet, cunoscut înc din perioada studiilor sale parisiene, intr în preocuprile gânditorului român abia în perioada 1938-1942, când scrie studiul Amânarea, condiție specific a psihologiei umane. Acest studiu conținea nu doar ideea cardinal a întregii concepții antropologice a autorului dar, sub semnul ei a stat și ideea Cursului su de antropologie filosofic ținut în 1941-1942 la Universitatea din București, curs în cadrul cruia cel mai important capitol era intitulat Amânarea, caracter specific al psihologiei umane. Atât cursul de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a ființei umane, prin prisma raportului dintre necesitate și creativitate, ca și din perspectiva totalitții sale, reprezint, incontestabil, elementul cel mai important și mai solid al antropologiei psihologice și filosofice pe care o conține opera lui Ralea. Examinând principalele concepții antropologice din istoria filosofiei, Ralea și-o contureaz pe a sa, prezentându-si argumentele, privind consacrarea principiului de forța al concepției sale și anume: amânarea ca forma specific uman de rspuns la stimul. Dup el, specificul omului, const tocmai în amânarea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cu cele condiționate, instinctele, inteligența etc., Ralea atrgând atenția c, în toate împrejurrile, mecanismele așteptrii contribuie la corijarea și suspendarea unor mecanisme perimate funcțional, sau pe cale de a se perima. Cele dou concepte principale care i-au marcat radical concepția antropologic sunt, pe de o parte, conceptul de amânare, pe de alt parte, conceptul de tensiune, înțelegând prin aceasta gradul de încordare, de mobilizare, de realizare a tendințelor, cum explic însuși Ralea. Nu este lipsit de importanț s amintim c Pierre
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
nici un act nu e pe deplin simplu sau complet direct. Aproape totdeauna, afar de reziduurile psihice inferioare, rmase înc în structura sufleteasc a omului ca moștenire a originii sale, un obstacol se așeaz între provocarea extern și rspunsul su. Concepția antropologic a lui Ralea prezint în substanța ei, alturi de aplicarea conceptului de amânare în explicarea specificitții umane meditații profunde privind dialectica datului și construitului. Este, într-adevr, o împrejurare indiscutabil c gândirea lui Ralea a pornit de la o pereche conceptual care
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]