2,485 matches
-
acestora. Datele găsite par să indice faptul că pacienții de sex masculin, cu vârste sub 25 de ani (de regulă) par să prezinte o incidență mai crescută a unor caracteristici prodromale printre care tendințele de izolare și contactele dificile cu anturajul, precum și un nivel scăzut de adaptare premorbidă socială, familială, profesională compatibile cu riscul de a dezvolta un debut acut sau subacut a unei tulburări din spectrul schizofreniei. Referința la un model teoretic de personalitate poate constitui o cale fecundă sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
traducând starea de adaptare, cealată simptomatologia în caz de decompensare patologică. Dincolo de aceste considerații teoretice, tipul de personalitate premorbidă a putut fi reconstituit în acest studiu, acolo unde au existat înregistrări medicale sau psihologice, cât și din relatările aparținătorilor și anturajului apropiat al probanzilor. Configurația personalității s-a dovedit aparent normală în 270 (57.69%) din cazuri. Pentru restul de 198 (42.30%) din cazuri se înregistrează o structură de personalitate schizoidă în 53 (11.32%) cazuri, obsesiv-compulsivă în 5.34
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care vor anunța ambivalența din perioada de stare. Acestor tendințe între pulsiuni și interdicții, Ey le raportează anomaliile sexuale de mai târziu rezolvate cel mai adesea prin inhibiție (apragmatism sexual). Modificările de caracter sunt cele care apar mai pregnant pentru anturaj comportând fie accentuarea progresivă a tendințelor spre izolare și onirism steril, poziție care, în fond, traduce pe plan fizic agresivitatea și opoziția din planul ideativ, fie adoptarea unor posturi de originalitate caricaturală. în sfârșit printre tulburările de caracter preschizofrenice, Ey
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
motiv iar sindromul automatismului mental se instalează cu fenomenele sale halucinatorii caracteristice. Acestea sunt axate în jurul tematicilor hipocondriace, de influiență, de otravire, de posesiune diabolică sau erotică, senzații de inefabil, iluzia de sarcina, zoopsii, cu apariție bruscă și care surprind anturajul. Ideile delirante pot fi exprimate cu dificultate surde, cu contrarii dogmatice și absolute. Câteodată se derulează un veritabil sistem ideologic în care preschizofrnul se angajează în spectaculosul abstract cu interpretările și intuiția sa delirantă. Bolnavul cutreieră cercurile ezoterice, se consacră
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
motivație aparentă. Adesea se regăsește o subită vocație tulbure, pentru vreo sectă pseudo-mistică, dorința de a se călugări pe care o încearcă unii subiecți pentru a evada din lumea reală și a intra în cea a schizofreniei.Treptat opoziția cu anturajul se accentuează tânărul ajungând la acte impulsive în cursul cărora își jignește sau loveste colegii, părinții, profesorii. Comportamentul aberant apragmatic poate fi manifestarea constituțională a unei viitoare personalitați deviante, dar și o manifestare a perioadei de debut în schizofrenie. Această
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și stimă de sine. O fată cochetă și îngrijită până atunci nu se mai spală, nu-și schimbă lenjeria, se plimbă într-o ținută neglijentă și urât mirositoare. Familial află cu surprindere că ea se culcă cu orice bărbat din anturajul său, sau se prostituează cu primul venit, fără nici o umbră de emoție sau jenă. Asemănător, un băiat, până atunci de o pudoare excesivă în ce privește problemele sexuale, se masturbează aproape fără să se ascundă sau fără să pară tulburat, sau începe
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fetală o perioadă lungă de timp, aparent fără a obosi și având mimică stersă. Formele catatonice după Ey sunt următoarele : - marea catatonie: în care bolnavul intră intr-o imobilitate totală, rămânând inexpresiv la orice stimul și rupând orice comunicare cu anturajul; - stupoarul catatonic: se caracterizează printr-un "fond de inerție" și de "opoziție", dar pe care fundal pot să apară acte bizare și impulsiuni paradoxale; - agitația catatonică: caracterizată prin violență clastică însoțiță de violență verbală, verbigerație - habitus catatonic sau "comportamentul catatonic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atitudine psihologic izolată. în schimb, evaluarea istoricului personal, a antecedentelor și a ansamblului conduitelor subiectului și a semnificației lor în funcționarea psihică vor permite precizarea riscului unei evoluții psihotice. La aceasta ar trebui adăugat argumentul prognostic considerabil constituit de capacitatea anturajului de a suporta, acompania sau transforma dificultățile mai mult sau mai puțin profunde ale adolescentului. 5. Debutul tardiv al schizofreniei. Situată la "polul opus", entitatea de "schizofrenie tardivă" nu este codificată în ICD 10 și nici nu este admisă de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ca să regăsim printre infractori și un contingent de persoane cu tulburări psihice. Nu este mai puțin adevărat, de asemeni, că adevăratul omucid patologic este rar și nu pare să difere de cel "normal" decât prin alegerea preferențială a victimilor din anturajul imediat al agresorului și prin punerea în evidență a tulburărilor psihice la acesta din urmă (Boscredon, 1976; 1977). Trebuie subliniat că datele de stare civilă, antecedentele alienaților criminali precum și condițiile de realizare a infracțiunilor lor nu prezintă nimic particular în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sugestibilitatea, imaturitatea, sărăcia afectivă sau etică, absența sentimentului de culpabilitate trăit. - reticența, confabulația și alte modalități de disimulare pot ascunde, în special la psihotici, intenții omucidare sau suicidare. Existența unor relații de proastă calitate și a tulburărilor de comunicare cu anturajul sau echipa de îngrijire, reprezintă un element prognostic defavorabil. - anumite elemente caracteriale, cum ar fi hiperactivitatea procesivă, temperamentul activ, bătăios și pasional, orgoliul sau neîncrederea, susceptibilitatea, iritabilitatea coleroasă, impulsivitatea, hiperemotivitatea, sentimentele de frustrare și de inferioritate, tendințele perverse sadice, cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simbolică. Dacă periculozitatea paranoiacului este centrată exclusiv asupra celor pe care-i consideră ca fiind inamicii săi, cea a schizofrenului paranoid este mult mai puțin previzibilă. Cu toate că acești pacienți agresionează, de regulă, membrii familiei lor sau persoane bine cunoscute din anturajul lor apropiat, ei sunt capabili, în egală măsură, să acționeze asupra oricui și oriunde. Acest aspect aleatoriu, al previzibilitații victimei, este una din caracteristicile criminalității psihiatrice. Anumiți psihotici, prezentând semne cardinale de periculozitate, pot să nu treacă niciodata la acte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Acest aspect aleatoriu, al previzibilitații victimei, este una din caracteristicile criminalității psihiatrice. Anumiți psihotici, prezentând semne cardinale de periculozitate, pot să nu treacă niciodata la acte, în timp ce, persoane de aparența insignifiantă la care acest scor este redus, pot să surprindă anturajul comițând omucideri, un viol sau o incendiere voluntară. Rezultă din toate acestea că starea de periculozitate în psihiatrie poate să fie variabilă în raport de evolutivitatea tabloului clinic, eficacitatea chimioterapiei, calitatea adaptării socio-profesionale, sociofamiliale, menținerea unor relații interpersonale cu terapeutul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
agresiunile fizice aparțin în special schizofrenilor paranoizi (79.4%), care par mult mai periculoși și mai predispuși spre violență omucidară. Paranoizii, apar, pe de departe, ca fiind încărcați cu un grad mare de periculozitate, victimele cele mai expuse fiind din anturajul lor, persoanele cunoscute bolnavilor, părinții și cunoștințele lor. Dimpotrivă, delincvența heboidofrenilor se apropie de cea a populației generale cu un procentaj crescut de delicte îndreptate împotriva bunurilor celorlalți și cu o motivație mai frecvent utilitară. Frecvența premeditării de aproximativ 10
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
puțin grave. Benzech et al, 1977, subliniază faptul că în aproape 5o% din cazurile de omucid comise de bolnavi schizofreni, pasajul la act ar fi fost previzibil fiind anticipat de manifestările de agresivitate care ar fi trebuit să atragă atenția anturajului și să antreneze un consult medical. Debutul maladiei (debut medico-legal al schizofreniei), a putut fi reținut în 21 de cazuri, respectiv o tentativa de omor, 4 tentative de viol, 2 răniri, l4 furturi. Pasajul la act agresiv dirijat împotriva persoanelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
frecvent un comportament agresiv sau amenințător în 84 (87.50%) din cazuri, în special în condițiile în care astfel de experiențe psihotice au avut o evoluție îndelungată în timp, fie datorită capacităților de disimulare ale pacientului, ignorarea lor din partea anturajului neavizat sau din varii alte motivații. Deși nu există în literatura de specialitate date foarte abundente referitoare la acest subiect (cele mai documentate par să se regăsească în literatura de limbă germană), datele găsite de noi par să fie în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tineri care anterior nu prezentaseră astfel de tendințe. Ceea ce pare mai interesant de subliniat este faptul că incriminarea unui consum abuziv, bizar sau nemotivat de alcool sau alte droguri licite sau ilicite este mai frecvent sezizată și sancționată de către anturajul imediat al bolnavului, decât experiențele psihotice și comportamentul eventual agresiv sau amenințător pe care ele îl pot eventual genera. Asemenea date necesită, desigur, explicitarea inițială a unor limite arbitrarea impuse de studiu: consumul adictiv este un termen utilizat pentru a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofreni (Altamura, 1993) și pare să reprezinte principale cauză ce determină rata crescută a recăderilor ulterioare (Hogarty, 1993). {i noi am încercat identificarea unor factor care au contribuit, sau au condus la un comportament refractar din partea pacienților fată de medic/anturaj și au contribuit la sporirea non-complianței lor față de tratament. Principalii factori identificați par a fi: Pe primul loc sunt incriminate, pe de departe, efectele secundare neplăcute ale neurolepticelor: 268 adică 57.26%. Urmează în ordine și la diferențe mici, o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care măsură non-complianța poate fi imputată unor simptome psihoproductive: halucinații și deliruri paranoide. Singura explicație pe care o putem avansa este aceea că astfel de simptome antrenează reacții de rejet a medicației în măsura în care se asociază cu disturbanțe de comunicare cu anturajul sau eventual cu medicul curant. Se pare că discutarea programului terapeutic, a tuturor efectelor posibile ale medicamentelor recomandate cu pacientul, chiar dacă este psihotic, poate determina o complianță satisfăcătoare: există aparent , întotdeauna franje neatinse ale minții sale, iar psihiatrul curant ar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
regularitatea recăderilor generate de întreruperile spontane a tratamentului. Este adevărat că psihiatrul nu revede cu regularitate decât tocmai acești pacienți care prezintă recăderi mai rar având ocazia să consulte acei pacienți care se prezintă din proprie inițiativă sau la presiunea anturajului. Asemenea probleme sunt sensibil asemănătoare, indiferent dacă se are în vedere tratamentul după un prim episod, cât și pe termen lung al schizofreniei. După externarea pacientului, chimioterapia devine doar un element dintr-o variabilă terapeutică compozită; interdependența sau dependența sa
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămîni observat de regulă la schizofreni, între sistarea chimioterapiei antipsihotice eficace și reapariția simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. - în plan biologic, momentul în care se poate considera că acțiunea medicamentului a devenit neglijabilă după suspendarea prizelor, este discutabil. Studiile efectuate de Syrota, 1991 cu camera cu pozitroni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de sevraj făcută cu prudența necesară. Orientativ ar putea fi reținute pentru selectarea acestora criteriile propuse de Carpenter (1987): - pacienți al căror tratament continuu apare ca decurgând satisfăcător; - pacienți ale căror recăderi sunt benigne, progresive, puțin frecvente; - pacienți al căror anturaj este suficient de sensibilizat și atent. Sunt dimpotrivă excluși de la această tentativă: - pacienții ale căror tulburări sunt severe, pentru care tratamentul apare constant curativ mai curând decât preventiv. apare deci, că indicația de sevraj se bazează pe o evaluare globală
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de calitate și surabilă între pacient și medicul său curant. Se poate defini în felul acesta o strategie de prevenție a recăderilor (Hertz, 1991) bazată pe reperajul și tratamentul precoce al prodroamelor și putând fi recunoscute de către pacient sau de către anturajul său. 7.1.2. Condițiile de întrerupere a tratamentului neuroleptic. Eficacitatea neurolepticelor prescrise pe termen lung pare a fi bine demonstrată în ceea ce privește prevenirea fazelor de exacerbare psihotică sau (în anumite limite) recăderile. O serie de chestiuni rămân
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cele făcute anterior de Kane et al, 1982. Cu toate acestea se știe că rata recăderilor tinde să fie mai scăzut la pacienții care nu au avut decât 1-2 episoade comparativ cu cei care au prezentat mai multe. în plus, anturajul familial cât și pacientul însuși pot avea dificultăți în a înțelege binefacerile unei terapii prelungite după un singur episod psihotic. O serie de parametri clinici pot fi considerați ca având valoare predictivă pentru o probabilitate mai mare sau mai mică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămâni observat de regulă la schizofreni, între sistarea chimioterapiei antipsihotice eficace și reapariția simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. Astfel a apărut logică ideea considerării curelor antipsihotice discontinui, care ar putea oferi același beneficiu terapeutic ca și cele continui, dar la un risc de apariție al complicațiilor și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată (Hogarty et al 1974). - Noțiunea de "recădere" se referă la necesitatea respitalizării; noțiunea de agravare clinică este luată în calcul de o manieră nespecifică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]