120,922 matches
-
hartă a tradiției literare. Deconstructivismul a pierdut în mod cert din vigoare și prin forță unei conjuncturi politice - scandalurile iscate în jurul lui Paul de Man după dezvăluirile legate de activitatea lui din timpul războiului. Oricît de înverșunat l-ar fi aparat discipolii și prietenii, numele lui Paul de Man a rămas - cel puțin pentru unii - compromis. E păcat să judecăm calibrul intelectual al unei metode după calibrul moral al celor care o propun. Pentru reprezentanții Noii critici (din anii '40 și
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
gândit nu numai nouă, ci și străinătății. Replicile - de o mare vulgaritate, înainte de-a fi de-o extremă prostie - ale celor menționați nu cad tocmai din senin. Ele au fost pregătite de ani lungi de încercări de a reabilita aparatul represiv al comunismului, duse pe diverse tonuri și de diverse voci. Prin '90 - '92 s-a încercat ruperea în două a activității Securității: o activitate represivă, criminală, din primul deceniu și jumătate de la preluarea puterii (când, evident, securiștii-criminali erau unguri
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
aceasta, o știu prea bine, e o adevărată aventură. Publicat ca atare, după descifrarea unor lecțiuni, jurnalul acesta (să-l numesc și eu astfel) nu spune mare lucru. Dar dacă se depistează sensul unor prea lapidare însemnări, lămurite fiind în aparatul de note, deodată totul se limpezește și se clarifică. Și munca aceasta e atît de mare și complicată (trebuie depistate și lămurite la ce cărți, articole, personaje azi uitate face referire autorul) încît editoarea, d-na Gabriela Omăt, și l-
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
scris o carte în două volume) și al epocii s-a hazardat să reediteze tomurile lui C. Bacalbașa, începînd, firește, cu primul ei volum. A procedat sistematic, verificînd, în presa timpului, mai fiecare dintre afirmațiile autorului, dublînd astfel, aproape, în aparatul de note, cartea pe care o edita. De acum încolo, cartea lui Bacalbașa devenea un instrument de lucru perfect creditabil. Tocmai în 1993 a apărut al doilea volum și, acum, în 2000, al treilea. Cu o asemenea distanță între volume
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
muncii începută remarcabil. Ediția lucrării lui Const. Bacalbașa rămîne astfel, ca multe alte ediții critice, la mijlocul drumului, neîncheiată și lăsată de izbeliște. Acest al treilea volum al cărții lui C. Bacalbașa (trebuie precizat că ediția Avramescu nu păstrează, din cauza corpolentului aparat de note, materia așa cum a fost repartizată de autor în ediția princeps) cuprinde trei ani (1885-1888), dominați de lupta opoziției unite (conservatori și liberali, în frunte cu fratele primului ministru, Dimitrie Brătianu, cu N. Fleva și mulți alții) pentru răsturnarea
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
realitate tot mai artificială ca un "ambalaj ambalat/ într-un alt ambalaj" (Emballage en bal(l)ade), tehnologizată și comercializată dincolo de orice limite morale până la o (pre)vizibilă dezumanizare: Cu toții vom fi conectați, din timp, la un ștecher/ ca orice aparat electric din dotare, -/ de asta n-o să scape nici un șmecher/ fiecare având să murim prin deconectare" (Micul ecraniu). Volumul se încheie cu o Bibliografie facultativă autentică, decupaje din ziare și un cuprins care indică ziarele de unde au fost luate știrile
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
eu de asemenea, el le face semn cu mîna celor rămași în mașină. "Vîrsta de aur" ("Vîrsta a treia") față-n față cu vîrsta dintîi. Situația e mai gravă decît pare. Fiindcă e inadmisibil ca niște azi-mîine informaticieni să manipuleze aparate ultrasofisticate, "ultimul răcnet" al științei și tehnicii etc. - dar de vorbit să vorbească precum țiganii din Jilava, meșteri cositori, căldărari, spoitori, topitori. Vorbirea reflectă gîndirea. Sărăcia uneia echivalează cu ruina celeilalte. Dacă trăim într-adevăr în pragul unei lumi noi
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
totul proprie, într-un rar film de coautori care știu că literarul valid în cinema e acela din interstiții, nu din șocuri de acțiune și replici verbioase, ci mai degrabă din revelația subtextului tăcut, din privirea eroilor și a obiectivului aparatului de filmat. Date care se cer totuși construite - n-avem încotro - "literar". Ecuația nu e tocmai de la sine înțeleasă, de vreme ce ea scapă, cum vom vedea, unor cineaști reputați ai momentului, trecînd din eșec în eșec. Prin ea, în schimb, o
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
fenomene ca nomenclatura literară sau "șefiile" de generație, căci structurii de vizibilitate îi corespunde o structură a privilegiilor materiale și simbolice, adică a puterii. Dintre condițiile conceptuale, potrivit acelorași P. Berger și T. Luckman, cea mai importantă este disponibilitatea unui aparat legitimator, care legitimează nu numai noua realitate, ci și etapele însușirii și conservării ei, precum și abandonarea/ repudierea tuturor realităților alternative. Fiindcă re-socializarea nu se produce ex nihilo (prin aceasta diferențiindu-se de socializarea primară), mai întîi trebuie să aibă loc
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
tuturor realităților alternative. Fiindcă re-socializarea nu se produce ex nihilo (prin aceasta diferențiindu-se de socializarea primară), mai întîi trebuie să aibă loc o demontare a vechii realități ("dezghețarea", cum ar numi-o Kurt Lewin), urmînd a fi reinterpretată în cadrul aparatului legitimator al noii realități (respectiv "schimbarea" și "reînghețarea"). În cîmpul literar, un astfel de operator al aparatului de legitimare este "valorificarea critică a moștenirii literare", care constă într-o lectură ideologică a patrimoniului literar și a comportamentului socio-politic al autorilor
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
mai întîi trebuie să aibă loc o demontare a vechii realități ("dezghețarea", cum ar numi-o Kurt Lewin), urmînd a fi reinterpretată în cadrul aparatului legitimator al noii realități (respectiv "schimbarea" și "reînghețarea"). În cîmpul literar, un astfel de operator al aparatului de legitimare este "valorificarea critică a moștenirii literare", care constă într-o lectură ideologică a patrimoniului literar și a comportamentului socio-politic al autorilor cu intenția de a-i repudia sau a le deturna sensul creației/ vieții lor și a-i
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
teribilă în rezultate. De pildă, e necesar să amintesc volumul din ediția Gib Mihăescu conținînd Rusoaica, rămas în suferință totală, fiind interzis chiar după ce a fost tipărit, fiind, imediat, topit. Edițiile critice de pînă spre 1955-1965 erau impecabile filologic, dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
să accepte alteritatea, repetînd la nesfîrșit aceleași formule goale de conținut, aceleași stereotipii rupte de complexitatea gîndirii și vieții adevărate. Este ca și cum, aflați sub magia unei voințe mai puternice decît a lor, (cum a fost în timpul furiei comuniste, aceea a aparatului de partid care modelase un tip uman de posedat și halucinat în același timp, strunit să dea ascultare aceleiași voințe), ei ar sucomba pe rînd sub apăsarea automatismelor, obliterînd tot ce nu se înscrie în perimetrul unor construcții mentale schematice
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
iluministă și a deșteptării conștiinței naționale. În ce privește latura doctrinară a cărții, în unele probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei), mai ales Petru Maior în Procanonul va aduce esențiale amendamente. Ediția, întocmită cu rigoare științifică și cu un bun aparat critic apare sub egida Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia și face parte dintr-un proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea belgrădeană un simpozion
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
atunci, mă întreb și acum, dacă ceea ce ne propune d-na Cornelia Pillat este o ediție critică. E adevărat, ne-am prea obișnuit cu o fizionomie anume a unei astfel de ediții: textul transcris cu impecabilă acuratețe filologică, un cuprinzător aparat critic, cu secțiuni de comentarii la fiecare volum și poezie care să noteze și geneza bucății, apoi variantele descoperite în arhivă, după care să se reconstituie receptarea operei (al fiecărui volum) în epocă și, uneori, după aceea. E un tip
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Români. Un exemplu al unei astfel de ediții critice model a operei unui poet este cea de Opere a lui Lucian Blaga realizată de istoricul literar dl. George Gană din 1982 pînă în 1997 în șase corpolente volume, în care aparatul critic e, uneori, egal în dimensiune cu opera. Aflăm, aici, totul, pînă la infinitul mic, despre opera poetului, de la geneză, la variante pînă la receptare adusă, la fiecare ciclu (volum) pînă la data apariției volumului. Dar, firește, se pot închipui
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
cu două strofe în ediția din 1944, capătă acum forma unei compacte poezii sau Centaurul, cu două strofe în ediția definitivă, e dispusă acum în trei strofe. Și n-am colaționat textul decît selectiv. Apoi cu elemente ale unui posibil aparat critic: cronologie, bibliografie (reluînd-o pe cea a d-nei Georgeta Oniseu de la Biblioteca Universitară din Iași), opt tabele sinoptice, note și variante pagini), referințe critice (în loc, de fapt, de receptare critică) prea sumar pentru a fi și revelatoare, o genealogie a
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
note și variante pagini), referințe critice (în loc, de fapt, de receptare critică) prea sumar pentru a fi și revelatoare, o genealogie a familiei Pillat, două tipuri de indici alfabetici al poemelor și al poemelor în proză. Această aglomerare pedantă a aparatului critic vrea să asigure caracterul științific al ediției. Dar de vreme ce aflăm aici de toate, de ce lipsește efectiv secțiunea de receptare critică a operei, care ar fi evidențiat imaginea istoricității impunerii acestei opere în conștiința publică. Este bine că în această
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
cu înfrigurare începerea ceremoniei. Ochii tuturor sunt ațintiți asupra MAJESTĂȚII SALE care pătrunde triumfal în Sală și se oprește în fața tronului, întâmpinat fiind de GENERAL și MARELE PREOT. Lângă tron se mai află SFETNICUL, MĂSCĂRICIUL, CURTEZANA și, bineînțeles, FOTOGRAFUL și aparatul său minunat. GENERALUL: Primul rege a fost un soldat norocos. Regele poate fi un războinic, un cuceritor, dar nici războaiele și nici cuceririle nu îl fac rege. MARELE PREOT (arătând către MAJESTATEA SA): Iată voievodul lui Dumnezeu! GENERALUL: Prin nouă
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
unde, conferă pregnanță sporită peliculelor aflate în colecția ANF. Nu întîmplător am ales pentru deschiderea retrospectivei un film-antologie realizat de maestru în 1963: Lanterna cu amintiri. Intitulat astfel în conformitate cu propria-i memorie afectivă: în copilărie, tatăl i-a dăruit un aparat de proiecție cu sfatul de a deveni... inginer! Acest film e astăzi cea mai rapidă cale de acces în inima creației sale, trecută în revistă cu parcimonie însă. La ceas aniversar, bonjurismul din Țigăncușa de la iatac (1923) își etalează neștirbită
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
gravă; *Pentru că tensiunile, situațiile dramatice și primejdiile potențiale ies acum vijelios la suprafață, ba chiar se înăspresc. Ce știam "înainte" despre bătrânii înfometați sau muritori de frig, despre copiii abandonați, despre escroci, hoți și criminali, despre injustiția justiției și abuzurile aparatului de stat? Acum, când se lăfăie cu majuscule pe pagina întâi, tragediile individuale, cazurile de corupție, jafurile, violurile și crimele ne sar în ochi și ne induc spaime metafizice; * Pentru că șomajul nu e o jucărie, și ca să-l depășim nu
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Băsescu a construcțiilor ilegale, și împotriva scumpirii electricității ori a căldurii. Nu-mi trece prin minte să neg existența protestatarilor reali și a păgubiților reali. Problema e că aceștia sunt mult mai puțin numeroși decât ni s-a indus prin aparatul de propagandă rămas intact al PDSR-ului. Faptul că unul din mahării SRI-ului, pus în funcție de către Emil Constantinescu, e recuperat cu surle și trâmbițe de noua putere, ca și constatarea d-lui Ioan Talpeș că sub Constantinescu s-au
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
de ore, Angela Gheorghiu (tot pe Arte) încheia programul "Soprane verdiene": el debutase cu Maria Callas. Față cu acestea "Traviata", film italian, mai recent, frumos și modest... pe TVR 1. Toate au fost la îndemâna publicului din România: contrapunct cu un aparat de radio, un televizor binecuvântat cu cablul necesar... un magnetoscop. Cine ne spune cum s-a petrecut centenarul reginei Victoria? La Cardiff se cânta... tot Recviemul de Verdi. Pentru EL!
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
nu rezultă direct din vreo "invazie" de pus sub acuzație. În cauză nu sînt casele de distribuție, în genere private, care importă filmele. În culpă e baza etatista a rețelei de exploatare a filmelor, patronată de mentalitățile și interesele vechiului aparat, care blochează inițiativele, apetentele și competențele altora, cu corolarul mizeriei respingătoare a majorității sălilor dezertate de public și reduse numeric în Capitala (în afara celor înainte citate și a complexului privat Hollywood Multiplex) la o duzină și ceva (de trei ori
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
astfel încît am înregistrat înfrîngerile amare de la Turtucaia, Flămânda și altele, încît repede s-a pus acut problema retragerii armatei române (atacată din două fronturi, de la vest sub conducerea mareșalului Mackensen, și la sud de bulgari) și cu ea întreg aparatul de stat, inclusiv Curtea, guvernul și parlamentul. În 1917 s-au înregistrat, pe liniamentele din Moldova, victorii memorabile (Mărăști, Mărășești, Oituz) ale armatei care a oprit înaintarea inamicului german. Dar și aceste victorii erau numai fapte de arme ale rezistenței
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]