2,797 matches
-
din vechiul Iași, apoi etalarea vulgară, tot aici, ba a unui ceas din metal de mamut industrial socialist, ba a două capace de cratiță... Dar asta, probabil, pînă la încălecarea/ descălecarea vreunui voievod de bronz, că tot se suferă încă aprig, ca-n vremea lui Pingelică, de voievodită. Dar, iarăși, nu-i vorba despre astea toate, ci de havuzul, așa cum e bietul de el acum, salvat totuși un timp de hidoșenii și stînd umil în vipia de 35 de grade de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în cărți și renume. Pictura nefiind un act colectiv, pictorilor chiar le rămîne soluția individuală care, în timp, le conferă valoarea. "Am cădea în jenantă platitudine", vorba dvs., "dacă am reitera" istoria curentelor în artă și literatură care au declanșat aprige controverse, chiar și adevărate bătălii, dar ceea ce citesc eu în articolul dvs. despre tinerii "înfășurați în pixeli" îmi amintește de damnarea, în numele realismului socialist, a influenței nefaste a artei decadente occidentale. Scrieți că, "în ieșenimea tulburată", "un fercheș lider local
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-n dansul morții, înveselindu-se-n măcel. Dure Ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde răsună lîngă goarna cea hăulitoare, Toba cea dublă-îneacă urlete și gemete, si ascuțitul fluier șuiera și țipă, Cornul cel arcuit, aprig, dar armonios, pe șarpele care dogit răcnește în delir îl îmblînzește: Și Bowlahoola e Stomacul în orișicare om."123 Din fragmentul de mai sus se poate observa că Blake încearcă să descrie dramaticele procese "biochimice" și "psihochimice" care au loc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zise: "Revino, O rătăcitoareo, cînd ziua Norilor sfîrși-se-va." Astfel zicînd, căzu în mare, un leș alb palid. În chin căzu și curse prin Pînză ei cea diafana, 75 Spectru-i8 ieșindu-i din picioare în vîlvătăi de foc. Scoase afară-n aprig chin de ale ei iubite degete, ea numărắ fiece nerv, Fiece vină și limfatic vas9, trecîndu-le prin Pînza-i de teroare. Înfricoșata și bînd lacrimi de durere Ea tremurînd țesu nouă zile și nopți, fără somn; hrană-i erau lacrimile. 80
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
La început ei izbucniră-n plîns, și fără de-ajutor precum un val Bătut de-a lungul nevăzutei căi, crescînd enorm în mișcarea-i spre Supremă țintă, pîn' ce putere de la Enion, precum cea mai bogată vară strălucind, Nalta pe aprigul băiat și față cu nimburi strălucindu-le din frunți, Trăgînd nainte milă mamei ce se pleca-n țarina, tristețea mamei ce se pleca-n țarina. 190 [Dar cei din Marea Veșnicie se Întîlniră la Sfatul Domnului, Sub chipul Unui Om
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
viziunile lui Beula în fericire-ntunecată de somn cuprinsă. [Vreme de nouă ani sferele vii ei le privesc, Citînd a' lui Beula Viziuni.] 240 Dar cele două tinere minuni rătăceau în lumea lui Tharmas. "Numele tău e Enitharmon", spuse profeticul aprig băiat. În vreme ce blajinu-ți glas umple toate cavernele acestea cu dulce armonie, O cum mai șed Părinții noștri și jelescu-se în a' lor tainice lăcașuri în tăcere cufundate!" Dar Enitharmon îi răspunse cu o lacrima ce ii căzu și încruntîndu-se 245
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
s-a preschimbat în Îndoială; Mîna lui Urizen e-asupră-mi pentru c-am șters Acea înșelăciune Omenească să-i mîntuiesc pe fiii toți ai Domnului Din înrobirea chipului de Om. O,-ntîi născut Fiu al Luminii, O Urizen, vrăjmașul meu, plîng aprigă ta rîvna, 110 Însă zadarnic plîng. O, cînd vei reveni, Vala, Rătăcitoareo?" Acestea-au fost cuvintele lui Lúvah, răbdînd în suferințe, Din pîntec cugetînd în chipurile ireale din a lui Ulro noapte. Și cînd Luváh, veac după veac, fost-a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înalte, o jalnică grămadă în moartea ce trăiește. Atuncea fură smulse cu lopeți pecețile cuptoarelor, si tîrnăcoape Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă67: metalul cel topit trecu-n canale 68 Tăiate de plugul vremurilor 69 ținut într-a lui Urizen aprigă mîna 120 În multe vai, căci Taurii lui Lúvah trăgeau Plugul. Palizi și tremurînd de groază, înspăimîntați Copiii Omului Statura pe Pămîntul infinit 70 și în văzduh văzură-aceste viziuni, În ape și-n țarina dedesubt; strigară unii către alții, " Cum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce luminează-ntunecoasa zi; Faceți lăcașuri 71 pe acest Pămînt care ne crește și haideți cu un pret să luăm și cu un pret să dăm". 130 Alții se ridicară și înălțară școli și întocmiră Instrumente De măsurat calea cerească. Aprigul Urizen privi Îndurerat pe frații și pe fiii săi, jelindu-se îndurerat întunecîndu-se Pe vînturi învăluit în nouri, în tunete Vorbind, Si poruncind lucrarea toată cu grijă și putere și asprime. 135 Apoi Leii lui Urizen lucrarea lor o apucară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lor mînîndu-le, sau desfătîndu-se în însorite raze, În timp ce Zeii Elementelor în jurul capetelor lor păstrat-au armonie. Și Los grăi: "Iată, palidul Crin și trandafiru-mpurpurîndu-se cumplit Te ceartă, si radioasele grădini sînt tulburate de splendoarea-ți; Zadarnic dau s-apuc în aprigă mea mîna straiul tău, precum izvoarele de apă 305 Din luminoasele nisipuri a' lui Los, de-mbrățișarea-mi se desprinde; apoi eu singur Rătăcesc printre-ale verii vergure. Iată, strigă ele, Sărmanul Los cel părăsit, batjocorit de vierme, de melcul cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ai aruncat în jurul Chipului Ahaniei? Te-am amăgit și te mai amăgi-voi încă. Urizen văzu păcatul tău și razele și le-a ascuns în nori întunecați. 330 Și încă mai veghez măcar că tremur și pește ceruri mă usuc În aprige vibrații de-ngrozitoare gelozie; căci ești al meu, Creat pentru a mea voința, sclavu-mi, desi puternic, iar eu slabă. Cu bine, mă strígă Dumnezeu. În dulcea-mi fericire plec". Ea fugi, pe vînturi dispărînd, Și-n brațele lui Los 335
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
foc se nalta. Bucuria femeii e moartea celui mai drag iubit al ei 350 Care din Dragoste pentru ea moare În suferinți de cruntă gelozie și dureroasă adorație. Noaptea Îndrăgostiților purtată e de cîntul meu Și cele nouă sfere-nveselescu-se sub apriga-mi domnie. Fără-ncetare cîntă ele în armoniile nemuritoarei mele mîini. 355 Solemnă și tăcută luna Răsfrînge via armonie pe ale mele mădulare, Sălbăticiunile și păsările se joacă și se veselesc, Si fiecare-și caută perechea să își arate tainițele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ridică-ți mîinile supuse 110, Si mîngîieri vor coborî din cer în norii tăi întunecoși.] 30 Lasă tot viitoru-n seama lui. Primește-ți iar ale Luminii cîmpuri. De ce ai ascultat de glasul lui Luváh în dimineața-aceea groaznică Și ai luminii aprigi căi nemuritori i-ai dat amăgitoarelor lui mîini? Acum nu mai asculta de voință ta, și ești silit Să făurești frîiele de fier și de arama, să clădești ieslele de fier, 35 Să îi îmbeți 111 cu vin din teascurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cărui dragoste pentru Los și Enitharmon În grab' ai răsturnat-o mînios, nesuferite Demon!" "Ce Arhitect Suprem" zise Tharmas, "se-ncúmetă să-mi stăpînească voia? Fiindcă dacă vreau, tulbur aceste ape. De vreau, în pace ele dorm 55 Sub încruntarea-mi aprigă; voia îmi va fi Pravila". Așa zicînd, pe luminoasă Enitharmon răpit-o-a-ntr-un Val De lîngă Los departe luînd-o, însă o copleși cu cea mai dulce tristă grijă Pe-un mare val în caldu-apus, îmbălsămîndu-i sîngerînda rană. O, Los cum mai urlắ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dar Urizen dormea într-o încremenita amorțire în Hăul cel de jos, O-ngrozitoare stare de visare, zbătîndu-se pe patul sau de gheață Și-nghețînd bocna totul dedesubt; chipul sau sur și de uitare-aducător, Întins peste nemărginire, se nalță-n fiori aprigi, tăcut îi este glasul, În tristă contemplare întinzîndu-se din Miazănoapte-n Miazăzi 175 În mare putere. În juru-i, Los roțile-i bubuitoare Și le rostogoli-nfuriat dintr-un cuptor în altul, veghind cu sîrg Contemplativa grozăvie înfricoșată-n disprețuitoarea-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
el rîse Sec pe vîntul gol, întunecosu-i chip supus fiind Vocii lui Los; silit trudea-n jurul Cuptoarelor. Și astfel începu înlănțuirea lui Urizen 126; zi și noapte cu frica 200 Învîrtindu-se în jurul Demonului beznei, cu mugete și groază și aprige izbiri Profetul Veșniciei bătea verigile-i de fier și cele de arama; Și pe cînd el bătea-n jur Demonul care se prăbușea, înspăimîntat de Chipurile Luate de înrobita omenire, in ce privea se prefăcu 127. Și mîniindu-se pe Tharmas
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ne mistui-vom". Astfel erau cuvintele lui Beula, ale Femeieștii Emanații. Gemu-n tot locul Empireul. Tot Raiul se întunecase. 265 Ne-nsuflețitul Trup al Albionului zăcea pe Stîncă; și marea Timpului și-a Spațiului Izbea în Stîncă împrejur cu aprige talazuri, si precum un Políp128 Care sub Mare-nmugurește, mădularele Omului În monstruoase chipuri ale Morții-nmugureau, un Omenesc políp al Morții. Mîntuitorul blînd și gíngaș peste cadavrul Morții se-aplecă, 270 Zicînd, "Dacă veți Crede, Fratele vostru va-nvia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-n juru-mi, 205 Însă acum s-a-ntunecat tărîmul meu și înțelepții mei m-au părăsit. Cîntecele-mi s-au preschimbat în Plîngeri Ce se aud pe Munții mei și în adînci suspinuri sub bolțile palatului, Căci ai lui Urizen Căi Aprigi 148, cîndva mai iuți decît lumină, N-au fost lăsați la Domnul meu și nici la caru-i de-ndurări. 210 O, de-aș fi păstrat ai zilei căi pe pajiști de argint! O, refuzat-am domnului zilei caii prințului sau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
foc bătut-au, încoronați cu-al cerurilor aur. 230 Și sfintele-ți picioare pe treptele divine au pășit, prea sfinte pentru picioare alte, Si buclele-ți bălaie ochii ți-au umbrit în fața strălucirii cei divine, Căci pe atunci păzeai cu Aprigul Urthona viile porți a' cerului, Însă cu el acuma te-ai plecat, cu-adevărat pînă la porțile infernului. Fiindcă vinu-Atotputernicului lui Urizen l-ai dat 235 Pentru-ai Luminii Aprigi Cai154, să poată alerga în carul tău de aur al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
umbrit în fața strălucirii cei divine, Căci pe atunci păzeai cu Aprigul Urthona viile porți a' cerului, Însă cu el acuma te-ai plecat, cu-adevărat pînă la porțile infernului. Fiindcă vinu-Atotputernicului lui Urizen l-ai dat 235 Pentru-ai Luminii Aprigi Cai154, să poată alerga în carul tău de aur al mîndriei, Ți-am dat Aprigii Căi, turnat-am vinul cel furat Și beat dintr-o nemuritoare-nghițitură de pe mărețu-mi tron căzut-am. Mă înălța-voi și Cerceta-voi aste hrube
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cerului, Însă cu el acuma te-ai plecat, cu-adevărat pînă la porțile infernului. Fiindcă vinu-Atotputernicului lui Urizen l-ai dat 235 Pentru-ai Luminii Aprigi Cai154, să poată alerga în carul tău de aur al mîndriei, Ți-am dat Aprigii Căi, turnat-am vinul cel furat Și beat dintr-o nemuritoare-nghițitură de pe mărețu-mi tron căzut-am. Mă înălța-voi și Cerceta-voi aste hrube, și voi găsi acea pulsare-adîncă155 Ce peșteră cu țări fiori mi-o zguduie; poate aceasta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i cincizeci și două Pe cele patru Stînci a' lui Urthona se nalta scînteind în jurul Spectrului. Patru fii ai lui Urizen conduceau Escadroanele 185 lui Urthona, cu arme 315 De-aur și argint, de-aramă și de fier186: își recunoscu aprigii fii. Apoi Urizen se ridicắ pe vînt și merse multe mile Înapoi în groaznică să Pînză, zapezi că lină prefirînd: În vreme ce urcắ, răcnind, puternic vibră Pînză, De la un cer la altul, de la un glob la altul. În vaste căi excentrice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînt învățați. 130 Iată! cum inima și creierul se nasc în pîntecul fecund Al lui Enitharmon; cum el cu viață-nmugurește și oaselor da naștere, Si inimioarei, ficatului, sîngelui roșu în ale sale labirinturi; Prin împlinire a dorinței, prin pofta aprigă devoratoare, pe Los ea-l umple Cu furie jinduitoare, care progeniturile-i va înghiți 199". 135 Apoi strigat-a Orc: "Fie blestemata fățărnicia-ți Rece! deja în jurul Arborelui tău Cu șolzi care sclipesc de aur și rubinuri, începi fărîmițatu-mi Spirit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trase de cete ale Sorții". Astfel în noapte Los se vaită, neauzit de Enitharmon. 210 Căci Umbră lui Enitharmón pe arborele Tainei coborî. Spectrul văzu cum Umbră tremura peste-ale sale stînci întunecoase Sub arborele Tainei, care în groaznicul Abis În aprigă durere să înflorească începu, dînd muguri care se zbăteau În chinurile facerii; și-acuma, florile căzînd, ivitu-s-au 215 Strălucitoare fructe de culori multe și-avînd otrăvuri felurite, Urgii ascunse-n globuri sclipitoare ce lăstărit-au peste arborele viu. Năluca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tremura, prin Lumile ce se aflau deasupra plînse Los, cumplitu-i suflet fost-a-nfricoșat De-ale lui Enitharmon țipete, de zvîrcolirea ei, dar ochii lui să vadă nu puteau 320 Pricína cruntei sale suferințe, căci ea zăcea, al morții chip, Aprig mișcata de fioruri pînă ce umbra-i fost-a dezrobita, apoi fugi-n Delir în jurul Elementelor de sus, de furie înnebunita. Ea205 aruncắ în aer Porțile inimii lui Enitharmon cu Bubuit înfricoșător, Și-acum era cu neputința să fie-nchise
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]