1,630 matches
-
șanț aflat în imediata apropiere a poligonului de tragere. E un cald atât de nesuferit, încât îți lasă impresia că te afli într-o saună uriașă. Înșirați pe marginea taluzului, soldații din cele două plutoane așteaptă toropiți, încercând să reziste arșiței. Dogoarea soarelui de iulie amorțește reacțiile, pista prăfuită de antrenament plină cu tot felul de obstacole pare mai neprietenoasă ca oricând. Străbătând infernul torid, ecoul unor ordine răstite ajung până la ei. Învăluit într-un mic nor de praf, pe sub ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
miracol dacă reușim asta până mâine la prânz." Întins pe o parte, rămâne gânditor cu ochii ancorați în întunericul dușmănos, acolo de unde inamicul poate declanșa oricând un atac prin surprindere. Înghite puțină zăpadă, într-o zadarnică încercare de a potoli arșița chinuitoare a temperaturii. O pușcă mitralieră latră scurt și câteva gloanțe trasoare își desenează liniile peste ei. Zgomotul îi lovește ca un baros în nervii încordați. Ce naiba se află aici, în clădirea asta, încât nemții să se înverșuneze împotriva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
decât espresia acelui instinct de conservațiune al popoarelor, instinct în toate popoarele același și totuși manifestat în sute de forme deosebite, căci un popor, ca societate organizată prin natură contra agenților destructori ai naturii, are a se lupta ici cu arșița, dincolo cu apa mării, colo cu nefertilitatea pământului, colo iar cu invaziuni repetate, și având toate același scop, adică conservarea existenței proprie, popoarele se folosesc pentru ajungerea lui de cele mai deosebite mijloace. Greutatea eu care viața organică se desface
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de pe scaun, ca și cum l-ar fi îmbrâncit cineva. — A răsărit soarele! strigă el, văzând vârfurile strălucitoare ale copacilor și arătându-i-le prințului ca pe o minune. A răsărit! — Ce, credeai că nu o să răsară? observă Ferdâșcenko. — Iar o să fie arșiță toată ziua, bâigui Ganea cu ciudă indolentă, ținându-și pălăria în mâini, întinzându-se și căscând. Nu-i mare lucru să țină o lună întreagă seceta asta!... Plecăm sau nu, Ptițân? Ippolit asculta cu o uimire care-l lăsase încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ce bizară curiozitate era privit. De data aceasta nu mai reuși să-l găsească pe portar. Ca și mai înainte, trecu pe trotuarul de peste drum, privi ferestrele și se plimbă vreo jumătate de oră, dacă nu și mai mult, prin arșița chinuitoare; acum nu se clinti nici un colț de perdea; ferestrele nu se deschideau, storurile albe erau nemișcate. Se opri definitiv la ideea că mai înainte i se năzărise, că, după cum se vedea, ferestrele erau întunecate și nespălate de mult, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trecea“; totuși tremura în continuare. — Fiindcă, frate, începu deodată Rogojin, după ce îl culcă pe prinț pe perna din stânga, mai bună, întinzându-se și el, fără să se dezbrace, pe cea din dreapta și punându-și mâinile sub cap, fiindcă acuma-i arșiță și, se știe, duhoarea... Mă tem să deschid ferestrele; iar mama are ghivece cu flori, multe flori, cu o mireasmă minunată; m-am gândit să le aduc aici, dar Pafnutievna și-ar da seama, fiindcă-i curioasă. — E curioasă, confirmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dintre paginile de referință ale operei lui Voronca și, fără îndoială, din întreaga poezie românească. Nouă „temă cu variațiuni”, ea cumulează „proustian” o spectaculoasă serie asociativă, definitorie pentru fervoarea estompată elegiac a acestui poem al laudei cvasiliturgice a lucrurilor: CEAI arșiță cu buruieni și coacăze răcoare în căldură binecuvântare de rubin voia și împărăția ta facă-se culoarea ta e a cărnii trecute în spin ................................................. CEAI care desfeți limba și măruntaiele CEAI care micșorezi bolnavilor suferința ierburi sălbatice din noi răutatea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și aparțin lui Al. Macedonski (Năluca unei nopți), Ion Minulescu (Romanța ultimei seri, Cânta un matelot, Romanță apocrifă), G. Bacovia (Gris, Finis, Plumb, Amurg de iarnă, semnate G. Andoni), Ion Pillat (Visai o cetate...), Perpessicius (Miriapodul), B. Fundoianu (Poem profan, Arșița, Corespondențe), F. Aderca (Pământ și om, Tragedie), Adrian Maniu (Tisană sufletească), Al. Colorian (Sonată), Eugeniu Sperantia (Cântec negru), I. M. Rașcu ( Într-un castel, Sunt trei fecioare), Claudiei Millian, lui Enric Furtună, Mihail Cruceanu, Theodor Solacolu, Al. T. Stamatiad, Cezar
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
ale organelor interne se reflectă la suprafața corpului. Prin urmare, perturbarea funcționării meridianelor, provocată de impactul factorilor emoționali (exces de bucurie, furie, melancolie, Îngrijorare, tristețe, neliniște și groază) sau al agenților patogeni exogeni (vânt, frig, căldura verii, umezeală, uscăciune și arșiță), duce la blocarea qi-ului, Întrerupându-i circulația prin organism și, În cele din urmă, provocând Îmbolnăvirea. Este esențial ca aceste meridiane principale și secundare să fie deschise În permanență fluxului de qi. Altfel, se strică echilibrul dintre yin și yang
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
celor 1000 de zile (regia Charles Jarrott, cu Richard Burton, Geneviève Bujold), Ultimul domiciliu cunoscut (regia José Giovanni, cu Lino Ventura), Bulevardul romului (regia Robert Enrico, cu Lino Ventura, Brigitte Bardot), Creierul (regia Gérard Oury, cu Jean-Paul Belmondo, Bourvil), În arșița nopții (regia Norman Jewison, cu Sidney Poitier), Clanul sicilienilor (regia Henri Verneuil, cu Jean Gabin, Alain Delon, Lino Ventura), Mayerling (regia Terence Young, cu Omar Sharif, Catherine Deneuve). (Informații selectate din Fondul Adrian Marino, vol. 16, BCU Cluj) 1970-1980 Evoluții
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
198 Imposibila iubire (1984) 234, 243-244 Independența României (1912) 18, 51-53, 55-56, 280 Instanța amână pronunțarea (1976) 192, 196 Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) 158 Î Împușcături pe portativ (1967) 124 Împușcături sub clar de lună (1977) 192-193 În arșița nopții (In the Heat of the Night) (1967) 188-189 În sat la noi (1951) 20, 61, 67, 76, 80-82, 85-86, 136, 206 Încrederea (1986) 234 Întâlnirea (1982) 234, 241 Întoarcere la dragostea dintâi (1981) 234 Întoarcerea lui Magellan (1974) 191
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
austrieci la 1785 sunt consemnate : Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cătunele: Moldovița, Strâmtura, Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Valea Sacă ; Părți din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din hotar: Ascuțita, Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă Gârla Morii, Măgura Moșului, Muncelul (imaș), Obcina Mare, Păscătura la Dealul lui Hosniș, Piciorul Muncelului, Pârâul Arșiții, Pârâul Arșițele Iepei, Pârâul Belțag, Pârâul Breceagul, Pârâul Bachi, Pârâul Căldării, Pârâul Cabilelor, Pârâul Cozanei, Pârâul Doabrei, Pârâul Floarei, Pârâul Focșei, Pârâul Hurghiș, Pârâul lui Grigorie Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Pârâul Miclăușa, Pârâul Morii, Pârâul Muncelului, Pârâul lui Pușcă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
viața satului poate fi reconstituită cu suficientă precizie. Evoluția satului Vama, ca entitate social-economică, nu face excepție în ceea ce privește modul de trai, ocupațiile, construcția locuințelor, îmbrăcămintea, viața spirituală și credințele, de la ceea ce știm că a fost societatea românească în evul mediu. Arșițele, curăturile, curățiturile, runcurile, poienile existente în toponimia satului vorbesc îndeajuns despre lupta cu pădurea încă din perioada în care locuința și dependințele erau construite cu lemnul de pe loc. Tehnica de construcție era cea cunoscută din antichitate: pe o temelie din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
medieval Vama <footnote Obiectele din muzeul etnografic din Vama, din sediul Căminului Cultural, în special unelte și vase, vorbesc îndeajuns despre „o civilizație a lemnului”. footnote>. Toponimia satului Vama confirmă creșterea animalelor, păstrând denumiri de locuri, de felul: Păscătoarea Cailor, Arșițele Iepei, Dealul Porcului, Pârâul Cobilelor, Șesul Runcu Porcului, Fânațele le Fântânele, Fânațele lui Toader Bosancu, ale lui Nicolae Ciocan etc.<footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500. footnote>. După cum ne arată toponimia, între animalele crescute de vămeni, porcul ocupa un loc
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și darnică atât cât era necesar: lemnul pentru case și anexele gospodărești, fructele pădurii: afine, zmeură, cireșe, mere și pere, miere de albine și toate soiurile de ciuperci comestibile. Pe seama pădurii au fost obținute prin lăzuire, runcuire și prin foc (arșițe) suprafețele necesare de pășune, fânațe și terenurile de arătură. Pe măsură ce populația a crescut și satul s-a extins pe terasele superioare spre nord-vest, suprafețele cultivabile au crescut, dar pădurea a rămas preponderentă în peisajul locului. Potrivit obiceiului pământului, a dreptului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de austrieci în 1785, pe baza mărturiilor locuitorilor, întărește afirmațiile despre ocupațiile locuitorilor, despre extinderea satului - apare o Vamă de Sus și o Vamă de Jos - și despre originea etnică a locuitorilor <footnote Ibidem. footnote>. Astfel: Runcul lui Grigore Lucan, Arșița lui Nicolae Ciocan, Poiana lui Axinte, Fânațul lui Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Sus și o Vamă de Jos - și despre originea etnică a locuitorilor <footnote Ibidem. footnote>. Astfel: Runcul lui Grigore Lucan, Arșița lui Nicolae Ciocan, Poiana lui Axinte, Fânațul lui Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore Crăcan, Poiana Focșei, Poiana lui Ciocan, Poiana Preotesei, Șesul Micului, Poiana Ștefanei <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu satul Vama, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În legătură cu toponimia minoră a satului Vama se impun și alte clarificări, în special a acelora care pot crea confuzii în legătură cu proprietatea. Am arătat deja denumirile de tipul Poiana lui..., Șesul lui..., Arșița lui..., Dealul lui..., care nu indică, așa cum s-ar crede la prima vedere, pe proprietarii acelor poieni, șesuri, dealuri, runcuri, arșițe etc., ci pe cei care, prin munca lor, folosind sapa, hârlețul, cazmaua, toporul, fierăstrăul, dar și focul, au obținut
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
special a acelora care pot crea confuzii în legătură cu proprietatea. Am arătat deja denumirile de tipul Poiana lui..., Șesul lui..., Arșița lui..., Dealul lui..., care nu indică, așa cum s-ar crede la prima vedere, pe proprietarii acelor poieni, șesuri, dealuri, runcuri, arșițe etc., ci pe cei care, prin munca lor, folosind sapa, hârlețul, cazmaua, toporul, fierăstrăul, dar și focul, au obținut o suprafață de teren pe seama pădurii, având dreptul de folosință și posesie. O particularitate a dreptului cutumiar românesc (obiceiul pământului, jus
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la moștenirea părintească, a trebuit să accepte legea veche, legea pământului, cu atât mai mult cu cât nu-i afecta dreptul de proprietate suveran. Din această cauză, în toponimia minoră a satului găsim nume de femei asociate unei poieni, unor arșițe sau pâraie: Pârâul Floarei, Arșița Floarei, Poiana Priotesei, Poiana Ștefanei. Părinții sau soții acestor fete și femei au transmis, prin moștenire, dreptul lor de folosință și de posesiune asupra unor terenuri obținute în lupta cu pădurea, fără să facă nici o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]