2,802 matches
-
p. 56. 43 Aceste povestiri culte au fost reluate de atâtea ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 10, 11. 44 Despre acest portret, Nicolae Iorga
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dată la Suceava în 1406, oferită gratuit participanți lor. Să amintim doar 10 dintre cei 100 de particip anți la Salon (având în vedere că , exact în această perioadă, la Cernăuți se aniversau cei 600 de ani de atestare document ară a orașului, iar scriitorii s-au implicat și ei, organizând diferite manifestări cu sprijinul confraților de la Suceava) - acad.Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Iulian Filip, Arcadie Opaiț, Ioan Baba, Wicu Ciobanu, Vanghea Mihay Steryu, Nicolae Georgescu, Theodor Codreanu, Adrian
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eroii neamului românesc, e rănit și disputat astăzi. Ne-a fost furat odată cu sila acel pământ, de „prieteni i” noștri, dar să se afle că au rămas acele morminte care mai păstrează încă oasele celor ce au știut să mo ară pentru a ne lăsa nouă falnica moștenire. Au rămas acolo moaștele sfinte ale neamului românesc, care ne cheamă spre pământul gloriei, spre pă mânt ul peste care plutește încă umbra voievodului Ștefan. Priviți-l ... ne face semn cu spada lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Tot în aceeași pagină, ceva mai jos, încă o precizare: „După 1944, mai ales însă după 1948, despre vechea „Academie Bârlădeană” nu s-a mai vorbit. Moartea lui G. Tutoveanu, în august 1957, a făcut ca acest „capitol” să p ară închis definitiv”, conchide autorul eseului. Dar tot dânsul notase rămânerea „în mentalul așezării Bârlad” a entității spiritu ale, iar la p.77, după ce enumerase membrii activi de la început ai Academiei (frații Iulius și Virgil Nițulescu, Donar Munteanu, Victor Ion Popa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Stroe Beloiu și al Stanei din Transilvania, făcut am acest locaș pentru ca țăranul român pururea să propășească prin cultură și lumină. Semnat Stroe Belloescu.” Ridicând în perioada 1906 -1909 Casa Națională de la Bârlad, Belloescu a apelat la editurile din ț ară ca prin donații de cărți și reviste să îmbogățească zestrea loca șului și înștiința: „În ea se găsesc instalate: „Liga Culturală”, „Le giunea cercetașilor”, „Societatea Corală „Armonia”, o sală pentru expoziții și întruniri ale societăților de binefacere, pre cum și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
duce gândul, d e la aceștia așteptăm acele creațiuni frumoase, curate și nemuritoare, care să ducă faima țării noastre în toată lumea, căci repetând crezul nostru de la începutul acestui act: gradul de civilizație și de cultură al unei țări se măso ară după valoarea producțiunilor ei spirituale, și mai ales a acelora care prin excepționala lor frumusețe, pot trece granițe le ei. Sunt consemnate și discuțiile care s-au purtat de către participanții la ședință. D-l Președinte I. BIANU zice că prin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vreme suspendat și luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci se spune că 95% din electorat, era compus din țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95% electorat fără maturitate politică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
depuse de apa râului. TEREN AGRICOL orice suprafață de teren pe care se poate practica o formă sau alta de activitate agricolă (creșterea animalelor, cultura plantelor). TEREN ARABIL suprafață de teren pe care se pot cultiva plante, iar solul este arat. TERMOCENTRALĂ centrală care produce energie electrică prin arderea combustibililor minerali (cărbuni, petrol, gaze naturale). TINOV teren cu exces de umiditate, afectat de o pânză de apă superficială stătătoare, puțin adâncă (cu regim temporar) și invadat de vegetație acvatică; sinonim: mlaștină
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
luase drumul codrilor străini. Și pe timpul acela electoratul Țării Românești nu avea, exact ca și în vremurile noastre, nici un fel de maturitate politică. Pe atunci, se spune că 95% din electorat, era compus din țărani foarte puțin țărăniști, oameni care arau pământul, îl semănau, culegeau recolta și apoi, fiind români moderni în devenire, așteptau răbdători, ca să vină ori domnul să le-o ia, ori turcul să le-o ardă. Pe vremurile noastre, procentul este cam tot de 95% electorat fără maturitate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pierdeau principalul lor mijloc de producție. Intrarea în cooperative agricole li se părea unora sfârșitul lumii, deși după aceea s-a văzut că mult mai bine au dus-o după colectivizare, decât atunci când își cultivau bietul lor petic de pământ arând cu vacile sau cu un cal costeliv ce abia scăpase cu chiu, cu vai, din iarnă. Dar spionajul american a exploatat multă vreme acest aspect și a făcut să moară în zadar mulți țărani care se înrolaseră în acele bande
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un final de epo-că și că nu se pot face predicții ferme asupra a ceea ce va fi. Totul depinde, mai întîi, de măsurile ce se vor adopta în urma crizei actuale. Ceea ce se poate spune mai curînd este cum nu va ară-ta era viitoare. Oricum, lunga perioadă de expansiune exponențială a creditelor de după al II-lea război mondial s-a încheiat. Pentru că nu s-au luat la timp măsuri de restrîngere, a survenit acum o cădere bruscă și substanțială care obligă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fiind ban, nu "spătar", cum pretinde Augustin Z. N. Pop67. Soția sa semnează băneasă și după această dată68. I l-am căutat la Corni și la Bănești, dar în zădar. Peste cimitirele cele vechi din aceste sate, de mulți ani ară plugurile. Aveam o bănuială că Iurașcu va fi murit la Agafton. Bănuiala a devenit certitudine, dar apăsată de o grea tristețe. A murit la Agafton, ca un străin, în anul 1870, luna octombrie, ziua 23. Primarul comunei Curtești și cei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
definind gradul de implicare al tânărului în raport cu această persoană (foarte familiar, bine cunoscut, respectiv, total ignorat, în aparență, până în prezent); o sinucidere (sau o tentativă de suicid) printre cei de o seamă: prieten(ă), coleg de clasă, vecin(ă), verișor(ară) etc.; - factorii de stres: conflict cu prietenii, ruptură sentimentală, rezultate slabe la școală în cazul unui elev bun la învățătură care acordă o atenție exagerată activității sale școlare, pedeapsă, examen important, schimbarea domiciliului etc. Prezența unor astfel de evenimente de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
orienta și chiar înlocui „montajul”, în vederea realizării unui comportament adecvat exigențelor realității. În scopul sublinierii mai clare a rolului factorilor sociali a experiențelor persoanei în condițiile vieții sociale, V.N. Miașiscev își fundamentează concepția asupra personalității pe conceptul de „atitudine”, care ara exprima esența personalității: „Elementele de bază din care se formează personalitatea sunt atitudinile omului. Sistemul de relații ale omului cu realitatea constituie personalitatea lui”. Fiind rezultatul experiențelor socisl-istorice și a celor individuale „atitudinile” se structurează, arată Miașiscev, într-un sistem
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de a gîndi. De aceea, un manihean perfect se va strădui să viețuiască În pace cu Întreaga natură. El știe că În natură totul duce la triumful binelui. Prin urmare, se va feri să-i tulbure acesteia armonia. Nu va ara pămîntul, căci n-ar putea s-o facă fără să tortureze mădularele dumnezeiești. Nici nu va face baie, de teamă să nu sfîșie apa132. 7. Dualismul maniheist Maniheismul este o reelaborare originală a tipului de gnosticism numit de Ipolit „sethian
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a unor elemente dintr-o nouă limbă și prin renunțarea, la fel de rapidă, la elementele considerate inutile la un moment dat. Diversitatea straturilor etimologice conferă vocabularului limbii române un caracter pitoresc: groapă, copac, măgar, balaur, barză (cuvinte din substratul traco-dac); a ara, boală, boier, ciocan, a citi, a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine maghiară); folos
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de timp; astfel, între 1538 și 1634, Țara Românească a avut 31 de domni. Ovidiu Papadima redă un dialog dintre Densusianu și un țăran din Muntenia: „Aduceam lemne cu targa și nu mă-ntreba nimeni. Aveam de coseam fân și aram pă unde vream. Ne-a cuprins statu de tot, n-avem nici o mișcare” (apud Papadima, op. cit., p. 131). Fapt petrecut, de altfel, și în planul limbii: sum pro habeo, habeo pro sum. * Textele au fost reproduse din volumul Liliana Ionescu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); hău (2); în inimă (2); înfundat (2); mister (2); misterios (2); mormînt (2); pămînt (2); periculos (2); peștera (2); rîpă (2); stîncă (2); suprafață (2); la suprafață (2); tare (2); abrupt; ac; acasă; la adîncime; afară; afundat; ah; aproape; ară; atlantic; avansat; beznă; brînză; bulversat; ca mare; canal; Marele Canion; capelă; cădere; clismă; copac; coșmar; criptă; cunoștință; curcubeu; deal; deasupra; dificil; dureros; epicentru; fundătură; gînd; greu; groapa Marianelor; groasă; iadul; iaz; iazul; infern; inteligență; intens; interior; a introduce; iute; încet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); rutină(2); salariu(2); sapă(2); satisfacție (2); silitor(2); singur(2); a sta(2); străduință(2); stres(2); tata(2); tot(2); trudi(2); a absenta; activa; a activa; acționa; ajută; alb; ambiție; andrele; angajat; angajator; aproape; aranja; ară; asiduu; asupra greșelilor; atenție; avea; a avea activitate; avere; avocat; banii; bărbat; bestios; la birou; bucătărie; bun; bunăstare; capabilitate; capacități; carieră; carte; catolic; cățel; căuta; chinui; a cîștiga; cîștigă existența; la cîmp; concentra; constructor; construi; crea; cu; dăruire; depune efort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoie (2); ocupat (2); ora (2); orologiu (2); petrecut (2); pierdere (2); prețios (2); presiune (2); rapid (2); relativ (2); săptămînă (2); scump (2); scurs (2); școală (2); timpuriu (2); valoare (2); veșnicie (2); viața (2); abur; agitație; alocat; apreciere; ară; are; atenție; boală; cald; casă; călătorie; ceas care ticăie; ceas, oră; ceva; chip; cifre; cîndva; cîștigat; compromis; cred; criză; cronologie; curaj; curge; dată; destin; destul; deșertăciune; deșteptare; dimineața; dorință; dragoste; durată de; dușman; energic; eseuri; fapte; fluviu; fugă; gînd; greutate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și se creează un limbaj și o cultură comune. O altă dezvoltare în organizație, din ce în ce mai vizibilă în ultimul timp, este apariția unor structuri tot mai aplatizate în care angajații capătă puteri sporite. Noi tipuri de organizații încep să apară, după cum ară ta Charles Handy<footnote C. Handy, Pelerina goală. O gândire pentru o lume nouă, Editura CODECS, București, 2007. footnote>, unul dintre cei mai importanți și influenți gânditori în business: „Apariția noilor tipuri de organizații a devenit o schimbare perceptibilă despre
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
scria lui Eliade încă din 1935: „Cu adevărat, nu mă pot lega de nimic fără să fac o concesiune ce anulează atașarea” (9 decembrie 1935 Ă 550). Ce-i rămâne de făcut decât să slăvească eșecul și ratarea?! Vorbind despre Aram M. Frenkian de parcă s-ar referi la sine, Cioran regretă posibila Ă deși cândva atât de dorita Ă ieșire din anonimat: „Dacă ar fi trăit într-o țară «civilizată», azi ar fi un nume cunoscut în toată lumea. Pe de altă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cum te cheamă? Ilie: Popescu Ilie. Mina: (rîzînd) Vezi că știi! Ilie: Ne, ne, ne, știu așa, pe dinafară, nu pe dinăuntru... Mina: Bine, dar atunci, cine ești? Ilie: Nimeni... Mina: Deci, te cheamă Nimeni. Recunoști? Ilie: Da, dar, pînă ara să uit și asta și apoi n-am să mai știu c-am uitat... Și gata! (rîd amîndoi din ce în ce mai tare) Ai făcut ceva de mîncare? Mi-e o foame după țuica asta. Întotdeauna după ce mor, țuica îmi face bine. Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat-o / Și-au adus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat-o / Și-au adus-o / Și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]