2,478 matches
-
neutre...", Pouvoirs locaux, nr.56, 1/2003; Christian Duplan, Mon village à l'heure Le Pen, Paris, Le Seuil, 2003. 2 Numărul locuințelor vacante din parcul HLM a trecut de la 66 000 în 1993 la 120 000 în 1998. Pentru arendașii sociali, locuințele vacante prezintă trei inconveniente: deficit de încasări, atragerea după ele și a altor locuințe libere (locatarii refuză să se mute într-un loc pustiu) și ocuparea ilegală a unor locuințe. 3 Sursa: Raportul Fundației "Abatele Pierre", op. cit., 2004
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
administrare exemplară a domeniilor regale care trebuie să servească drept modele pentru cele ale marilor laici și ecleziastici; cunoaștem aceste mari domenii din epoca carolingiană din documente foarte precise numite *poliptice: ele dovedesc peste tot aceeași organizare, după care *loturile arendașilor, liberi sau nu, sînt complementare *rezervei sau "curții" stăpînului. Dar poate că esențialul nu este acesta. Esențialul constă în căutarea, la toate nivelele, a legăturilor personale între împărat și toți locuitorii Imperiului, legături care, în ochii săi sînt singurele care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ocupăm senioria banală, cea care derivă din dreptul de *ban sau de comandă exercitată de deținătorul castelului asupra tuturor oamenilor care locuiesc (este vorba de mananți de la latinescul manere, a locui) pe teritoriul care ține de castel, fie că sînt arendașii săi sau nu, fie că sînt de origine liberă sau nu. Asupra acestor oameni, seniorul exercită o serie de drepturi și de monopoluri, al căror produs, ridicat de o cohortă de agenți proveniți dintre servitorii săi, constituie cel mai important
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toate privințele, prin separare la cancelarie și prin interzicerea călcării lor cu piciorul, toate dările și arenzile se află pe seama voievozilor. De aceea, în ilustrele berate ce vor fi date în mâinile celor ce vor fi trimiși cu misiune sau arendașilor să se precizeze că ele, având în vedere separarea celor două țări kalem, fac excepție și să nu se strângă din cele două țări amintite dările și arenzile existente în clipa de față în cuprinsul împărăției și nici dările și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
loc în împrejurări nefavorabile pentru seniori. Lipsa mîinii de lucru determină pe proprietari să accepte condiții deosebit de avantajoase pentru a-i atrage și a-i reține pe țărani; șerbii se pot elibera sau obțin o reducere a obligațiilor lor, micii arendași își văd arenzile reduse, salariile încep să crească. Cheltuielile seniorilor cresc chiar în momentul cînd scăderea prețului cerealelor le amenință veniturile. Micii fermieri, țărani proprietari ai pămîntului lor, care nu au drept țel decît propria lor supraviețuire și nu au
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
europeană din secolul al XVI-lea este fondată înainte de toate pe agricultură. Ea furnizează aproape întregul venit al statelor și ocupă adesea mai mult de trei sferturi din populație. Exploatarea agricolă cunoaște statute diferite: țăranii liberi din ținuturile mediteraneene, micii arendași permanenți ai seniorilor din Europa occidentală, micii arendași provizorii din Anglia, șerbii de corvoadă 44 de pe marile domenii ale nobililor din Europa de est, chiriași ai pămînturilor prin arendare sau prin arenda în parte etc. Dar condițiile de viață ale celui ce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înainte de toate pe agricultură. Ea furnizează aproape întregul venit al statelor și ocupă adesea mai mult de trei sferturi din populație. Exploatarea agricolă cunoaște statute diferite: țăranii liberi din ținuturile mediteraneene, micii arendași permanenți ai seniorilor din Europa occidentală, micii arendași provizorii din Anglia, șerbii de corvoadă 44 de pe marile domenii ale nobililor din Europa de est, chiriași ai pămînturilor prin arendare sau prin arenda în parte etc. Dar condițiile de viață ale celui ce lucrează pămîntul depind mai puțin de statutul său
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
marii fermieri care folosesc numeroși muncitori agricoli și care produc pentru a vinde; zilierii, care nu au drept capital decît propriile brațe și care sînt folosiți ca sezonieri sau ca servitori la fermă; în sfîrșit, masa micilor proprietari, fermieri sau arendași, ale căror exploatări le permit doar să supraviețuiască. În timpul secolului al XVIII-lea, situația generală a lumii rurale se deteriorează, cu excepția agricultorilor, care profită de creșterea prețurilor cerealelor pentru a realiza beneficii (datorită cărora vor putea, în timpul Revoluției franceze, să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
puncte specificate prin lege (bilanț, contul de profit și pierderi, raportul directorilor, conturi consolidate etc), dar și alte informații oferite voluntar. Aproape oriunde în lume companiile au auditări interne și auditări externe. Termenul de audit, care la origini semnifica "ascultarea" arendașului de către proprietarul pământului, și-a lărgit în timp sensul, de la domeniul strict legat de conturi la cel de mediu, și mai nou la resurse umane. Iar în prezent codurile de bune practici recomandate de instituțiile internaționale fac trimiteri la "raportări
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
bancar. Și în pofida evidenței contrare, național liberalii și țărăniștii, fără să vorbim despre organizațiile politice declarat antisemite, au găsit mult mai convenabil să arunce oprobiul pentru înnăbușirea răscoalei din 1907, cea mai traumatică criză internă simițită de după obținerea independenței, asupra arendașilor evrei care îi reprezentau pe moșierii români pe multe din proprietățile rurale din Moldova, decît să investigheze rădăcina cauzelor neliniștii sociale. Aceasta a fost și pozița lui Iorga, care cu siguranță a influențat-o și pe aceea a generaluluii Alexandru
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de greve inițiate la sugestiile Partidului Socialist Italian și Confederației Generale a Muncitorilor. Grevele au fost reluate la Roma, la Torino, la Triest. Au afectat mai ales agricultura. În mai multe regiuni, zilerii au proclamat grevă generală, urmați de „mazzardri” (arendași), care iau în stăpânire pământurile. În unele sectoare bântuie briganzii, mulți dintre ei dezertori. Guvernul lui Nitti a trebuit să cedeze: la 2 septembrie, decretul Visocchi admite, în anumite condiții, ocuparea pământurilor; în aceeași zi, dezertorii au fost amnistiați. Măsurile
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
voit să spună ziarele în cele dintâi zile. La Fierbinți au trebuit să intervie, ca și la Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc. Numai cu mare greutate liniștea a putut fi restabilită. Bineînțeles, după ce s-a făcut uz de arme și au căzut mulți morți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sunt colorate cu acea simțire democratică care încă, la acea epocă, nu erea înțeleasă în România. Rosetti vrea să reformeze administrația, de aceea cere desființarea vechilor zapcii și numirea în locul lor a subprefecților titrați. Rosetti se ridică împotriva proprietarilor și arendașilor cari împilează pe țărani. El trimite prefecților o circulară în care le cere să ia măsuri urgente ca țăranii să fie dijmuiți la vreme și să se puie capăt șicanelor care toate au de scop despoierea țăranului. Rosetti propune alegerea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
3 la sută, în Rusia un sfert la sută etc. împotriva proiectului de lege al contractelor agricole, prezentat de C.A. Rosetti, se scoală toată lumea conservatoare. Acei cari vor să ție pe țăran sub apăsarea genunchiului lor, lacomii și neomenoșii arendași ca și proprietarii cari, mai întotdeauna absenteiști, cheltuiau în viața ușoară a Parisului rentele moșiilor arendate, se scoală ca un singur om împotriva reformei democrate a lui C.A. Rosetti. O numeroasă întrunire de proprietari rurali se întrunește în București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cicinca, . Zapisul a fost scris de către dascălul Ștefan . Moșia Frenciugi va fi moștenită de C. Burghelea, fiul lui C. Burghelea (trăia la 1915), care o vinde la mezat lui Sturzescu, de la care trece la D. Mavrocordat, apoi la Șelariu și arendașul Steiner, farmacist din Focșani, proprietarul din 1915 . În 1907 moșia aparținea arendașului evreu August Steiner care reclama la 19 martie că a fost . August Steiner identifică pe din Frenciugi: Gheorghe Pricopi, Chirilă Mihai, Manole Mihutescu, Toader Mihutescu, Toader Cociobanu (cel
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
moștenită de C. Burghelea, fiul lui C. Burghelea (trăia la 1915), care o vinde la mezat lui Sturzescu, de la care trece la D. Mavrocordat, apoi la Șelariu și arendașul Steiner, farmacist din Focșani, proprietarul din 1915 . În 1907 moșia aparținea arendașului evreu August Steiner care reclama la 19 martie că a fost . August Steiner identifică pe din Frenciugi: Gheorghe Pricopi, Chirilă Mihai, Manole Mihutescu, Toader Mihutescu, Toader Cociobanu (cel care l-a amenințat cu moartea În cazul nepărăsirii localității În termen
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Vieru, zis Albu, Ilie Ciumală, Ion V. Anastasici, Vasile Gri. Babuștei, Costache Bistriceanu, Dumitru Bontaș, Costache Aelenei, Cost. Savin, Dumitru Chifănescu, Cost. V. Vieriu, Vasile T. Mironeanu (minor), Manole Chirilă și Costache V. Chifănescu (minor), care au distrus din proprietățile arendașului. Proprietara moșiei Frenciugi În 1945 era Clara Scharf. Practicarea morăritului este atestată și de prezența morilor În Evul Mediu, dar și a celei de vânt la 1900 . Printre ocupațiile cu tradiție se numără și creșterea vitelor. Inventarul animal la 1900
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
noroiul drumurilor fără prund. La satul Plugari, prin umezeală, prin ploae, soldații intră prin ogrăzile sărace, prin șoproanele strâmte, într-un sat nenorocit băntuit parcă nu de mult de o năvălire tătărască, băntuit în adevăr din vechi vremuri de nemila arendașilor și a proprietarilor. Din ploaea și din răceala aceia, flămând și ostenit, când mă văd la lumină și căldură, în casa încăpătoare și primitoare a lui cuconu Nicu, fost primar multă vreme la Șipote, cred că am intrat în fericirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tuturora! Sunt în țară 50.000 de bordee ce servesc de locuințe oamenilor. Arenzile s-au urcat de la 20 de lei la 150 de lei falcea. Avem un medic la 39.300 locuitori. În trei județe din N. Moldovei, Asociația Arendașilor stăpânește a 4-a parte din întinderea proprietăților mari! fără a pune la socoteală bucățile mai mici de pământ, între 100-200 hectare, petece de pământ care pentru Bulgaria și Serbia sunt bogății. În aceste țări cel mai mare proprietar are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
județ, mișcări țărănești au fost numai în valea Siretului. Muntele, aproape ca pretutindeni în țară, nu s'a mișcat: o dovadă mai mult că pricina revoltelor trebue căutată mai ales între relațiile dintre muncitor și exploatatorul de pământ. Proprietari și arendași nu prea sunt la munte. Învățătorii din partea liniștită a județului n'au avut de ce se teme. Își cunoșteau mulți satele. Unii au vorbit norodului, căutând să preîntâmpine oarecare neorânduieli. Între ceilalți, din partea de ținut în care au fost mișcări, s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiecare cum s'a priceput. Aici ca și'n alte părți. Adunând informațiile acestea, am căutat să văd și cam ce părere au învățătorii cei mai harnici față de chestia țărănească. Mulți mi-au spus limpede: dreptatea este a muncitorului obijduit. Arendașii și proprietarii, fără deosebire de naționalitate, își bat joc de munca Românului. Toți surtucarii satului, primar, notar, scriitoraș, mulg fără rușine, fără milă, această vacă lăptoasă. Se adaogă la aceștia și preotul care aproape în toate părțile e în discordie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întoarcă de la hotărârea aceasta. Însfârșit, vorba lor a fost cu izbândă, și satul s'a potolit. S'a lucrat cu energie în acest sat de oameni tari, și aspri, violenți din fire. Irimia Irimescu, Brusturi Oamenii îndârjiți și-au prins arendașul și i-au dat o bătaie. Apoi l-au scos din sat. În turburarea lor care creștea învățătorul a intrat cu vorbe de împăciuire; le-a citit manifestul regal; și oamenii s'au potolit, mai ales că Evreul lor nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au potolit, mai ales că Evreul lor nu s'a mai întors. I. Neculau, Lespezi (mutat la Topile) Nu a luat parte nici într-un fel la potolirea oamenilor. Petru Niculescu, Sirițel Răzvrătiții, furioși, se pregăteau să devasteze conacul Ovreiului arendaș.Învățătorul s'a îndreptat spre ei, însoțit de doi jandarmi. Dar în fața mâniei oamenilor, dintre care mulți erau amețiți de băutură, jandarmii au luat-o la fugă. În primul moment s'a retras și Niculescu, apoi s'a hotărât, s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a arendat o bucată de moșie de la Alexandru Cantacuzino-Pașcanu împărțind-o la țărani 15. Mai mult haretismul promova și educația țăranilor deși depășiseră vârsta școlarizării, aritmetica fiind necesară pentru a nu fi "înșelați de bănci, cămătari, proprietari de pământ și arendași"16. Învățătorii au fost direct implicați în programul haretist de ridicare economică și spirituală a lumii rurale, între acești "apostoli ai celor mai folositoare instituții din țară"17 regăsindu-se și Gh. Rădășanu. A înființat o cooperativă de dogărie; o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]