1,340 matches
-
fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment, confirmare, adeziune (bine spus, ai dreptate, exact, foarte bine, natural, adevărat, normal, perfect etc.); rectificare sau reformulare: adică, anume; respingere: dimpotrivă, din contra. Eufemism și comunicare oblică în limbajul politic Un element cheie în analiza pragmatică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politice ale țării, elaborate în această perioadă, constituie un preambul pentru amplele materiale publicate mai târziu în paginile cotidianului Timpul. Textele au la bază o documentare temeinică și surprind prin varietatea subiectelor abordate și prin bogăția datelor care sprijină demersul argumentativ al gazetarului. 3.3.3. Marea tribună: Timpul Cea de-a treia etapă a publicisticii eminesciene circumscrie activitatea desfășurată în perioada octombrie 1877 iunie 1883, când este redactor, redactor șef și responsabil cu partea politică la ziarul Timpul. Este cea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
face simțită atât la nivelul problematicii abordate, care vizează chestiuni esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei. Lectura articolelor evidențiază apelul la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea constantă a paremiologiei românești și străine în construirea demersului argumentativ, refuzul oricărei înregimentări politice care i-ar perverti scrisul, respectul față de adevărul istoric și critica severă la adresa clasei politice aservite intereselor Marilor Puteri. Eminescu ilustrează generația scriitorilor români care desfășoară în epocă o importantă activitate publicistică culturală și politică. Dintre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în cadrul mai general al luptei împotriva "formelor fără fond" și a exceselor pe care le generează acestea. Individualitatea limbajului publicistic eminescian este conferită și de recursul permanent la creația populară, paremiologia românească reprezentând una dintre sursele preferate în construirea demersului argumentativ. "Eminescu transferă unele din aceste paremii din colecția sa de poezii populare; pentru altele nu avem însă nici o informație documentară. Sunt preluate, evident, din alte colecții sau din vorbirea curentă"240, apreciază D. Vatamaniuc. Nici exemplele pe care le pune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei jurnalistice, diferită de patosul și retorismul specifice publicisticii secolului al XIX-lea. Lectura articolelor evidențiază apelul permanent la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea paremiologiei românești și străine în construirea demersurilor argumentative, refuzul oricărei înregimentări politice care i-ar fi pervertit scrisul, respectul față de adevărul istoric și critica la adresa clasei politice. În funcție de finalitățile gazetarului, de mijloacele de semnificare utilizate, de atitudinea față de referențialul evenimențial, de tematica abordată și de natura relației cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
n-o admitem decât în înțelesul pe care i-l dă fiziologia, reacțiunea unui corp capabil de a redeveni sănătos influențelor stricăcioase a elementelor străine introduse înlăuntrul său (s.n.)"268. Luând ca punct de plecare afirmația poetului în construirea demersului argumentativ, Theodor Codreanu subliniază că acuza de reacționar pare "să fi culminat după moartea poetului, în anii proletcultismului, dar mai cu seamă în perioada postdecembristă"269, și consideră mai profitabilă transformarea acestui "defect" al publicisticii eminesciene într-o calitate, prin reconsiderarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu ne surprinde prin varietate și eclectism: "în gazetăria eminesciană ne întâmpină o devălmășie de "genuri" și formule: eseuri, pamflete, foiletoane, articole doctrinare etc."302, iar lista poate continua cu scrisori deschise, cronici teatrale, satire, studii lingvistice ș.a. Demersul jurnalistic argumentativ are la bază principiul veridicității, indiferent de repercusiunile pe care le-ar putea avea o astfel de întreprindere (sunt cunoscute în acest sens criticile pe care și le atrage Eminescu din partea colegilor junimiști pentru libertatea de a-și expune opțiunile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceste cuvinte. Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"303. În cadrul articolelor polemice, Eminescu pornește de la deconstruirea demersului argumentativ al adversarului, demontând, pe rând, fiecare argument al acestuia, pentru a demasca în final lipsa de conținut și falsitatea materialului 304. Declarându-se pentru fundamentarea științifică a articolului de presă, Eminescu afirmă: "E adevărat că sofismele sunt atât de dese
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cunoaștere dintre cele mai diferite, tratând cu ușurință subiecte de economie, politică, drept, sociologie, filosofie etc. Dimensiunea pozitivistă a articolelor, vizibilă în numărul impresionant de date statistice, conferă autoritate demersului jurnalistic și se constituie într-o componentă esențială a arhitecturii argumentative. O mostră în acest sens oferă studiul "Rezultate ale uzurei în România": "În anul 1863 în cele cincisprezece penitenciare centrale ale țării a fost populația mijlocie de 2130 și numărul zilelor de arest de 775374; iar în anul 1874 populația
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Arta de a-i mânui este cel mult un mijloc pentru a ajunge la scop, pentru a le asigura dezvoltarea, bunul trai, prosperitatea"343. Orizontul informativ pozitiv al publicisticii eminesciene, precizia citatului, apelul constant la surse de autoritate, exigența construcției argumentative sunt generate de fidelitatea față de referențialul istoric și conștiința responsabilității scrisului jurnalistic: "Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare de-a spune neadevărul, iar adevărul este singura rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
câtva semnificațiunea"352. Dovedind stăpânirea tehnicii maioresciene a supralicitării detaliului, jurnalistul își exersează rolul profesoral în deplină complicitate cu publicul cititor. O serie de istorisiri, de evocări livrești sau istorice, constituie resortul care declanșează discursul publicistic eminescian, oferind totodată arhitectura argumentativă a limbajului gazetarului: "Ca pasărea Phoenix din antichitate care, prefăcută în cenușă prin flăcări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
descrierea categoriilor și mecanismelor sintactice care stau la baza elaborării acestora. 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) Din punct de vedere transfrastic, fiecare articol constituie un ansamblu structurat de secvențe între care se stabilesc raporturi sintactice individuale, care reflectă intențiile argumentative și atitudinea jurnalistului față de problematica abordată. Din această perspectivă, analiza sintactică a publicisticii eminesciene vizează identificarea sistemului de reguli care guvernează relațiile dintre propoziții și fraze, stabilirea mijloacelor de realizare a coeziunii sintactice în texte. Urmărind modurile de articulare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează sintagme sau determinanți enunțați anterior. Între mecanismele de coeziune transfrastică, conectorii textuali (și, deci, dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Bazându-se pe o bogată logică a exemplului, abil gestionată, limbajul politic eminescian se construiește la nivel sintactic după tiparul lui după cum... tot așa sau precum.... așa și. Astfel, remarcăm ponderea însemnată a exemplelor pe care jurnalistul își sprijină demersul argumentativ și amprenta paralelismului și analogiei semantice asupra sintaxei articolelor: "Precum un medic nu va combate simptomele numai, ci cauza unei boale și va sfătui să se înlătureze mediul în care ea a trebuit să se nască, tot așa vom privi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Conștienți că "explorarea semiotică nu începe cu adevărat decât dincolo de semnul minimal"375, deci la nivelul articulării semnelor, al sintaxei acestora, considerăm că topografia sintactică a publicisticii eminesciene oferă informații relevante privind funcționalitatea procesului de semnificare. Structura sintactică influențează orientarea argumentativă a limbajului, fie prin accentuarea agentivității (asumarea acțiunii de către actorii politici), fie prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să asigure coerența textului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și argumentativul, fiecare dintre acestea impunând textelor dominante structurale specifice: * narativul discurs organizat secvențial, reprezentând acțiuni și evenimente, corelate prin relații cauzale, finale, temporale și actualizând un pattern global: schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de atribute și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
integrează o componentă narativă N (reprezentată de organizarea secvențială a referențialului politic al epocii), o componentă descriptivă D (constând în prezentarea evenimentelor vieții politice naționale și internaționale), o componentă teoretică T (introdusă pe cale inductivă, deductivă sau abductivă) și o componentă argumentativă A (vizând atingerea obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și, implicit, asupra semanticii și pragmaticii discursive. Gradul de coeziune a articolelor, tipologia relațiilor frastice și transfrastice, elementele de conectivitate secvențială contribuie la construirea unității discursive și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Dobrogei", "Contestarea alegerii d-lui Maiorescu", "Basarabia", "Concesiuni economice", "Cestiunea izraelită" ș.a. Indiferent de dimensiunile pe care le înregistrează, fiecare articol se caracterizează prin autonomie sintactică și poate fi segmentat în secvențe discursive coezive. Articularea paragrafelor se face potrivit logicii argumentative și unității conceptuale care guvernează articolele în ansamblul lor. 5.2. Semantica Abordarea semantică vizează aspecte precum: stabilirea sensurilor, evidențierea elementelor calitative - denotative și conotative, analize de tip cantitativ (frecvența termenilor, topoi tematici), analiza retorică a limbajului, identificarea simbolurilor, a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spațiul politic, la replicile și atitudinile actorilor politici, la opiniile colegilor jurnaliști etc. De la cronici la texte religioase, de la tratate de știință la articole din presa străină, toate constituie repere ale dimensiunii intertextuale a publicisticii eminesciene, venind în sprijinul demersului argumentativ al gazetarului. "Logica simțului comun actualizată de proverbe, disocieri noționale simple: ordine/ haos, legitim/ nelegitim, just/ injust nu reprezintă însă unica formă de codificare/ decodificare a realului; sunt solicitate și ramuri ale științei dotate cu legitimitate puternică (economia, sociologia) pentru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tarelor clasei politice românești, oferind în același timp terenul propice dezvoltării polisemiei. Jurnalistul nu se limitează la simpla prezentare a stărilor de lucruri, ci recurge la mecanismele ironiei subtile, din dorința de a câștiga adeziunea cititorului, de a demonta demersul argumentativ al adversarilor, de a ridiculiza obiceiurile clasei politice românești sau de a-și manifesta dezacordul față de modul de gândire și de acțiune al oamenilor politici ai vremii. Formă a comunicării oblice, ironia favorizează desfășurarea vocației artistice a jurnalistului, contribuind în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
avanti! Ce dracu, ori caftan pân-în pământ ori ștreangul de gât.", IX, 119). Eminescu se detașează însă de model și sparge tiparul locuțiunii românești, al citatului savant sau al construcției unei zicători, prelucrând-o și adaptând-o la nevoile argumentative. De cele mai multe ori idiotismele sunt integrate organic articolului polemic conferind expresivitate și culoare ideilor prezentate. Semnificațiile limbajului politic eminescian sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar, întrucât vecinătățile textuale modelează interpretarea acestora și conferă valențe semantice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor menite să confere o coloratură familiară ideilor politice prezentate; tehnica citatului revelator; susținerea demersului argumentativ cu date statistice; explicitarea mecanismelor discursive în cadrul unui metadiscurs care însoțește limbajul publicistic eminescian; adresarea directă, instaurând o relație discursivă explicită gazetar-cititor; dramatizarea. În rândurile care urmează, descriem și exemplificăm fiecare dintre mijloacele de persuasiune menționate. a) Ponderea și impactul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajul publicistic eminescian; adresarea directă, instaurând o relație discursivă explicită gazetar-cititor; dramatizarea. În rândurile care urmează, descriem și exemplificăm fiecare dintre mijloacele de persuasiune menționate. a) Ponderea și impactul exemplelor în limbajul politic eminescian. Exemplul istoric reprezintă unul dintre mecanismele argumentative predilecte ale jurnalistului. Vorbind despre această tehnică argumentativă, Monica Spiridon sublinia: "La Eminescu, imaginea pilduitoare a istoriei este confecționată din date seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursivă explicită gazetar-cititor; dramatizarea. În rândurile care urmează, descriem și exemplificăm fiecare dintre mijloacele de persuasiune menționate. a) Ponderea și impactul exemplelor în limbajul politic eminescian. Exemplul istoric reprezintă unul dintre mecanismele argumentative predilecte ale jurnalistului. Vorbind despre această tehnică argumentativă, Monica Spiridon sublinia: "La Eminescu, imaginea pilduitoare a istoriei este confecționată din date seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează coordonatele desfășurării argumentației. Ilustrativ în acest sens este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]