1,444 matches
-
a comunica pentru a învăța»”- a învăța despre comunicare - circumscrie demersurile orientate spre asimilarea conceptelor și noțiunilor a căror cunoaștere determină calitatea comunicării: cunoștințele metalingvistice (noțiuni de lexicologie, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă), metatextuale (cunoștințe despre structura textelor narative, descriptive, argumentative etc.) și metadiscursive (cunoștințe despre parametrii situației de comunicare, funcțiile limbajului etc.). - a comunica - se referă la actele de comunicare propriuzisă, în varianta ei orală sau scrisă, care pot fi orientate exclusiv asupra rafinării proceselor de comunicare (redactarea de scrisori
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Prima este reprezentată de perioada apologetică și patristică care se desfășoară într-un spațiu cultural roman, folosindu-se instrumentele proprii gândirii grecești și latine. Analizele realizate de părinții bisericii din perioada secolelor II-V d. H. cuprind elemente stilistice și argumentative specifice epocii. Actul ce se realizează este unul de raționalizare și implicit conștientizare a credinței sub toate aspectele sale: organizatorice, teologice și metafizice. Prin modalitățile de a indica calea cea dreaptă și de a explica mesajul metaforic transmis inițial s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în dialoguri. Descoperirea ulterioară a lunetei, a sateliților lui Jupiter, dezvoltarea metodelor de cercetare transformă o teorie extravagantă, cum era privit heliocentrismul, într-un adevăr științific. Chiar de la primele acuzații care i se aduc, atunci când era combătut doar la nivel argumentativ, Galilei 141 încearcă să-și susțină ideile prin toate argumentele posibile, inclusiv de natură teologică. Pornind de la prevederile Conciliului de la Trento, apelând la prieteni, încearcă să combată toate argumentele teologilor, fără succes. Treptat argumentele se transformă în capete de acuzare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum vs. dubitatio). În meditația a patra universul în care se desfășoară demersul argumentativ este unul gnoseologic și cercetarea se realizează cu scopul de a descoperi adevărul. Termenii folosiți de această dată sunt adevăr - eroare (verum vs. error). Sensul cuvântului error - rătăcire greșeală - întărește ideea că demersul său este unul activ de căutare și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de lectură. Probabil, la o viitoare ediție esențializată, autorul va renunța la o parte din aceste citate prea stufoase, facilitând urmărirea și punerea mai bine în lumină a viziunii sale originale. Lucrarea domnului Mihail Diaconescu excelează prin rigoare demonstrativă, logică argumentativă filocalică, erudiție și rafinament al scriiturii. Bazat pe o vastă bibliografie, acest tratat despre estetica Ortodoxiei, conceput într-o fecundă perspectivă interdisciplinară, reprezintă un demers novator și absolut necesar pentru studiile teologice actuale, cam închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
momente de criză a democrației, cu elemente lacunare în cea ce privește calitatea (de exemplu, democrațiile occidentale după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sau la sfârșitul tranziției de la autoritarism). În al doilea rând: pentru mulți autori, continuând linia argumentativă din capitolul precedent, un aspect destul de important (poate cel mai important) al calității democratice este statul de drept. A considera epuizată analiza acestei dimensiuni complexe folosind doar o singură referință la adresa corupției, la existența pedepsei cu moartea și la taxele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
universală. Nu înseamnă că nu există, arată Hick. E numai un alt fel de experiență decât cea senzorială. Odată admisă posibilitatea experiențelor religioase autentice, devine necesară postularea existenței Transcendentului la care, dacă sunt autentice, experiențele religioase să reprezinte răspunsuri. Demersul argumentativ este similar celui kantian referitor la temeiurile comportamentului moral. De altfel, Hick valorifică explicit și schema kantiană lucru în sine/ fenomen pentru a justifica (nepărtinitor) diversitatea experiențelor religioase: Transcendentul nu poate fi descris sau înțeles, este inefabil, transcategorial. Există o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
clarifica poziția în problema invaziei străine („să curmăm o dată pentru totdeauna această imputare gratuită și imprudentă”). Cele două tipuri de reacție se opun prin folosirea conjuncției adversative dar, urmat de justificatorul fiindcă prin care se introduce o secvență de tip argumentativ. Răspunsul Românului se referă la opoziție (Partidul conservator n.n.) care „să provoace intrarea în țară a oștirilor rusești [...], pradă să dea țara rezbelului [...]”. Acuzațiile de acțiuni antinaționale ale opoziției sunt calificate drept „imputare gratuită și imprudentă” sau „ne impută cu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
pe lângă „gratuită” și „imprudentă”. Din punctul de vedere al tehnicilor persuasive se remarcă în finalul articolului prezența negației polemice, o strategie argumentivă „bazată pe contestarea unui enunț anterior”, ea avînd un caracter dialogic, replicativ, polifonic”, ea înseamnă „nu anularea orientării argumentative a propoziției pozitive respinse, ci dimpotrivă consolidarea ei” (Hoarță Cărăușu, 2008:378). Articolul Distinguendum est (fragment), p.348351, scris în iulie 1881, reprezintă un alt exemplu de polemică cu ziarul aservit puterii și, în plus, aduce la lumină și alte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
filozofice proiecte educative contemporane, școala și cetatea, educația și puterea sunt inseparabile"8. Înregimentarea intelectualului în politică - cu sau fără deținerea efectivă a puterii - nu a avut de regulă consecințe fericite. Prin renunțarea la spiritul critic și crearea unor arsenale argumentative pentru justificarea unei ideologii sau sistem de putere, intelectualul a lovit în propria sa legitimitate. Pentru secolul trecut, tentația politică se produce în preajma anilor '30, din nevoia de acțiune, pe fondul unei nemulțumiri progresive față de transformările postbelice ale Europei. În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
argumentează ipoteza că politicile de gen în România comunistă au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare reală, autentică, a femeii. Dimpotrivă, aceste politici au perpetuat inegalitățile de gen în viața publică și privată. În demersul său argumentativ, autoarea explicitează și nuanțează ideea că egalitatea de tratament era sensul de bază al conceptului de egalitate care a fundamentat politicile publice în România comunistă. Astfel, "egalitatea între sexe" și "egalitatea de tratament" sunt diferite ca sens și substanță de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
contextul epocii Ceaușescu? Ce efecte, pe termen lung, a avut politica pronatalistă din anii 1966-1989? Care au fost costurile sociale și umane ale politicii demografice din perioada regimului Ceaușescu? sunt doar câteva dintre întrebările în jurul cărora autorii au construit demersul argumentativ al acestor studii. Într-o primă etapă a construcției sale (1948-1965), comunismul a produs o emancipare a femeilor prin muncă, profesia devenind o componentă importantă în definirea identității feminine, în raport cu maternitatea, care deținea un loc secund. În "Epoca Ceaușescu" (1966-1989
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lucrarea privește și failibilitatea matematicii, contrastantă cu statutul special al matematicii, opțiunea pentru perspectiva istorică s-a dovedit în final fructuoasă, căci avem paralel cu evoluția concepțiilor filosofice o expunere și a transformărilor mari, chiar revoluționare, din matematică, ca suport argumentativ al ideilor filosofice. Momentul pozitivismului logic, de exemplu, păstrează doar statutul special al adevărurilor matematice, dar, interpretându-le ca neinformative, reprezentanții acestui curent părăsesc, sau cel puțin se îndepărtează, de cerința aplicabilității. Quine are o atitudine și mai radicală, formulând
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai înalt nivel. Calea pe care mi-am propus s-o urmez m-a făcut să analizez cu mare atenție problema coordonării. Această analiză m-a făcut să realizez că există o problemă mai profundă și mai importantă pentru demersul argumentativ pe care-l urmăream: ce face, din primul moment, aplicabilă matematica la lume? De ce este posibil ca matematica sa-l servească atât de bine pe fizician? Analiza problemei coordonării m-a pus în contact cu cazuri precum acesta: în analiza
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de a "construi adrese din țesătura experienței mediate, înainte de a emite aprecieri cu privire la ce ne spun adresele respective despre viața socială"754. Cu alte cuvinte, criticul are mandatul de a corela în înțelesuri porțiuni dispersate de discurs, realizând o construcție argumentativă care să îl ajute în "iluminarea unor practici sociale care, altfel, ar rămâne ascunse sau de la sine înțelese"755. Ca "inventator", criticul devine mai mult decât un simplu observator al scenei sociale. În plus, va avea la înde-mână, ca text
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
superioară complexitatea. Există intelectuali și intelectuali. Totuși, niște note comune trebuie să-i adune pe toți într-o tagmă. Intelectualul e întotdeauna complex, el caută și iubește arborescența, luxurianța, detaliul integrat într-o pletoră de generalizări, concluzia ce închide volute argumentative, stilul rafinat și laborios care urmărește aproape cinegetic ideea. Ideea!... Ideea dreptății, de exemplu! Intelectualul e contemplativ, e reflexiv, gândește. El știe. Are și marele dar că exprimă admirabil ceea ce știe, contrazice cu fervoare și persuasiv dacă e cazul, insistă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și trecută prin bibliografia autohtonă recentă, de la Noica la Coșeriu, prin Traian D. Stănciulescu și Ecaterina Mihăilă, până la Andrei Pleșu - fără a ignora, se înțelege, discuțiile internaționale asupra subiectului (capete de afiș fiind Frege, Genette și Ivan Evseev). Urmărind firul argumentativ al discuției e limpede că, pentru autoare, în cazul prozei fantastice a lui Eliade, limbajul e kratophanie - și, prin urmare, arbitrariul lingvistic aici pur și simplu nu funcționează. Așa încât e natural ca pasul următor al demonstrației să se orienteze înspre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
caracterului motivat al numelui, personajul este plasat într-un univers originar, aflat "sub semnul semnificativului, inteligibilului și al adevărului". Numele de familie au funcție de identificare și de depășire a cotidianului, precum și de evocare, convertind înțelesul lingvistic denotativ în înțeles logic, argumentativ și sensul în semnificație de gradul al doilea. Astfel "desemnatul din planul real este absorbit de arhetip. Numele devine un argument al logicii povestirii și desemnează funcțiile personajelor, împlinind în text condițiile aristotelice ale verosimilului și necesarului"24. Autoarea are
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sferei moralității / 27 2.2. O problemă de meta-etică: "statut moral" și "însemnătate morală" / 32 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă / 38 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor / 46 3. Câteva medieri teoretice / 49 3.1. Structuri argumentative / 49 3.1.1. Descriptiv și normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3. Problema criteriului / 56 3.1.4. Argumentul ignoranței / 61 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" / 63 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
opinia mea, o încercare rezonabilă de a reconcilia egalitarismul ecologist, care devine contraintuitiv, cu un principiu ierarhic slab care are consecințe mai cu seamă în rezolvarea unor probleme care implică alegeri și decizii. 3. Câteva medieri teoretice 3.1. Structuri argumentative în etica mediului În construcția diverselor argumente ale eticii mediului - unele configurate deja, altele aduse în discuție de aici încolo - sunt folosite în mod sistematic și preferențial anumite tipuri de structuri argumentative. Le vom regăsi invocate sau reiterate în diverse
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
decizii. 3. Câteva medieri teoretice 3.1. Structuri argumentative în etica mediului În construcția diverselor argumente ale eticii mediului - unele configurate deja, altele aduse în discuție de aici încolo - sunt folosite în mod sistematic și preferențial anumite tipuri de structuri argumentative. Le vom regăsi invocate sau reiterate în diverse dezbateri. De exemplu, în extinderea sferei moralității am lucrat din plin cu argumentul "pantei alunecoase". Voi propune în continuare, pornind de la analiza făcută de Eliott Sober 74, o discuție despre principalele asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vom regăsi invocate sau reiterate în diverse dezbateri. De exemplu, în extinderea sferei moralității am lucrat din plin cu argumentul "pantei alunecoase". Voi propune în continuare, pornind de la analiza făcută de Eliott Sober 74, o discuție despre principalele asemenea structuri argumentative. Voi explora și implicațiile metodologice ale acestor scheme de argumentare. Astfel, argumentul cu privire la valorarea autonomă a întregilor, fundamental în etica mediului, va fi extins într-un capitol despre versiunile holismului și delimitările acestuia față de individualismul etic. De asemenea, voi lua
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceste restricții sunt insuficiente pentru a asigura protecția mediului deoarece ele nu impun limite decât acțiunilor care sunt susceptibile să producă prejudicii intereselor umane, fără a recunoaște alte valori ale componentelor non-umane asupra naturii în afara celor instrumentale (principiul valorii). Strategia argumentativă a lui Routley, care are drept scop să evidențieze insuficiența tradițiilor morale occidentale predominante, constă în prezentarea de contraexemple, adică de exemple de acțiuni care sunt evident rele, dar care nu sunt condamnate și puse la îndoială de principiile antropocentrice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
the revival of 'intrinsic value' as a philosophical concept). This last extension is deemed theoretically adequate and it is qualified by balancing an inclusion principle with the hierarchy of interests. Another chapter is dedicated to the presentation of the main argumentative structures used in environmental ethics, such as the distinction between the normative and the descriptive, the demarcation problem, the problem of the criterion, the argument from ignorance, the 'slippery slope' argument as well as the argument based on the autonomous
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin card, "călcâiul lui Ahile" pentru vânzările online din România!", făcându-se apel la clișee care aparțin moștenirii culturale a Europei. Argumentul continuității este strategia cea mai des folosită în intertext, structurată de două și chiar trei categorii de mărci argumentative: antroponimul pe de o parte, citatul /maxima prin intermediul căreia se stabliește legătura cu cititorul, pe de altă parte, urmată de concluzia "vocii" consacrate public: Eugen Nicolăescu: Lupul își schimbă părul, dar năravul ba! B... nu a învățat nimic din lecția
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]