2,281 matches
-
Io[an] Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel Bătrân, a binevoit domnia mea cu buna mea voie, în al patrulea an al stăpânirii [mele] împărătești, a zidi acest hram întru numele arhiereului și făcătorului de minuni Nicolae; fiind egumen Kir Grigorie, în anul 7038, oct...”87), și în inscripția de pe mormântul de marmură (căci locul de veci - zicea Gerges Duby - trebuie să fie impunător și să apere trupul, pentru ca sufletul înviat să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care-i vor „milui” pe vinovați] să-i bată Dumnezeu și în trup și în suflet, procleți să fie și anathema de Vlădica ~Hs și de toți 312 oltți eže sut vă Nikii și și să aibă moșneni blăstămul săborului arhiereilor, egumenilor și a toț preoții țărâi...”), pune în text „figuri” și „mobile” obișnuite în astfel de execrații. Vinovaților le este rezervată „partea păharului împreună cu Iuda și cu Arie și acestea să i se întâmple...” și devin ținte ale unor „pedepse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însemna și ritualuri îndeplinite de înalți prelați, cu sume de bani precizate („Dintr-acea sută de tl. să dai la un arhiereǔ să-m fac[ă] un sărindari, căt să va putea”; „să dai să ni-s fac[ă] la arhierei doao sărindare, să fac cu acesta trei, și scrie și pă soțiia mia și pă ceilalți”) sau de slujitori de rând ai Bisericii („ci cinci sute să dai să mi să fac[ă] sărindare pă la besérici, pă unde le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
funerar (descris și de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae 595 și alcătuit în toate împrejurările similare: „Sin vero in monasterium quoddam longe extra urbem situm se condi mandaverit...” 596) devenea obligatorie. în oraș, alaiul de îngropăciune trebuia să impresioneze (și arhiereii străini, mai mereu în vizită prin București, reprezentau astfel de prezențe forte). Ca urmare, Voievodul a „orânduit” „mulți boiari tot rude de ale Mării sale, întâi la curte la dumneaei făcându-se pogrebaniia cu mare săbor, cu toți arhiereii câți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și arhiereii străini, mai mereu în vizită prin București, reprezentau astfel de prezențe forte). Ca urmare, Voievodul a „orânduit” „mulți boiari tot rude de ale Mării sale, întâi la curte la dumneaei făcându-se pogrebaniia cu mare săbor, cu toți arhiereii câți aicea în orașul acesta să aflase și cu toată boierimea și slujitorimea”. Vodă avea să rămână în Orașul de Scaun (și Șerban Cantacuzino procedase la fel); ceilalți, însă, își urmau drumul: „Și așa isprăvindu-se slujba pogrebaniei” - scrie Radu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
preaiubitul fiu Mării Sale Io[an] Scarlat Ghica Voivod [...] și însuși Măriia Sa, viindu cu alaiu și cu toată boierimea și cu toată orănduiala Domnu și cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu mare cinste și cu multă jale dă norodu, păcum Măriia Sa au pohtit, pentru vecinica pomenire” (Nicolae Iorga, Inscripții..., fasc. I, pp. 70-71). 596. Vezi Nicolae Iorga
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al Seminarului de la Socola (1842-1860), reorganizează disciplinele de studiu, redactează numeroase manuale, instruiește profesori, punând, astfel, bazele învățământului teologic superior din Moldova. Continuă să predea, între 1860 și 1863, la Facultatea de Teologie a Universității din Iași. Arhimandrit (1843) și arhiereu de Stavropoleos (1852), a fost, concomitent, egumen al mănăstirii Socola (1843-1862). Ecleziast și om de cultură, S. a participat la evenimentele politice ale vremii. Unionist ca și fratele său Neofit Scriban, a fost deputat în Divanul Ad-hoc, din partea mănăstirilor neînchinate
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
din monastirea Socola, Iași, 1885, 62-112; A. D. Xenopol, Memoriu asupra învățământului superior în Moldova, Iași, 1885, 56-58, 119-133; C. Erbiceanu, Viața, activitatea și scrierile preasfințitului Filaret Scriban, tratată din punct de vedere religios, moral și literar, București, 1892; Mircea Păcurariu, Arhiereii Neofit și Filaret Scriban, MM, 1959, 1-2, 1970, 1-2; Dicț. lit. 1900, 771-772; Păcurariu, Dicț. teolog., 396-397. A. Sm.
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
1859), după alegerea ca domn în ambele Principate a lui Alexandru Ioan Cuza, pe care îl va felicita și într-un cuvânt pronunțat la 12 decembrie 1861, cu ocazia proclamării Unirii definitive. În 1862 S. este ridicat la rangul de arhiereu, episcop de Edessa, în același an fiind numit și locotenent de episcop al Argeșului. Mai multe lucrări date la iveală imediat după Unire - Necesitatea clerului în societate și nevoia de punere a sa în adevărata cale a sortirei sale (1859
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 176-178; Iorga, Ist. Bis., II, 260-262; Horia Oprișan, Un prelat poet: Neofit Scriban, „Îndreptarea”, 1933, 53; Dionisie I. Udișteanu, Luminișuri din viața sufletească a călugărilor Scriban, Mănăstirea Cernica, 1939; Mircea Păcurariu, Arhiereii Neofit și Filaret Scriban, MM, 1959, 1-2, 1970, 1-2; Dicț. lit. 1900, 773-774; Păcurariu, Dicț. teolog., 398-399. R.Ș.
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
la Nămăești, în Argeș. Primele clase primare T. le face la București, iar ultimele la Șuici, în județul Argeș. Liceul, început în 1898 la „Matei Basarab”, îl termină în 1906 la „Sf. Sava”. După ce, câteva luni, este suplinitor la Școala „Arhiereul Calist”, iar în 1907 efectuează serviciul militar, se înscrie în 1908 la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care o abandonează. Intră copist la „Casa bisericii” în 1909 și student la Facultatea de Litere și Filosofie, de asemenea
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
ocrotitor, Dar să pară logodnic, în fața tuturor. Și s-au gândit să fie un om cucernic, blând, Cinstit, smerit, de neam și nume bun având; S-au prezentat la Templu, doisprezece bărbați, Fiind din fiecare seminție, adunați. Inspirat de Domnul, arhiereul le-a luat Toiegele, și-n Sfânta Sfintelor le-a așezat, Rugându-se ca Bunul Dumnezeu să hotărască, Și ca toiagul celui ales, să odrăslească. Și, o, minune mare! Fiindc-a doua zi, Toiagul lui Iosif, flori de crin odrăsli
Sofia Timofe. In: Biblia pentru copii by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/444_a_872]
-
a luat Toiegele, și-n Sfânta Sfintelor le-a așezat, Rugându-se ca Bunul Dumnezeu să hotărască, Și ca toiagul celui ales, să odrăslească. Și, o, minune mare! Fiindc-a doua zi, Toiagul lui Iosif, flori de crin odrăsli, Și arhiereul, preoții, cu toți au înțeles, Că el să ocrotească Fecioar-a fost ales! Iosif era tâmplar, de loc din Nazaret, Bătrân și credincios, cinstit, cucernic, drept, Ce se trăgea din seminția lui David Împărat, Deci lui Sfânta Fecioară, i s-a
Sofia Timofe. In: Biblia pentru copii by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/444_a_872]
-
va fi zicând oare patronul pustnicilor, cel îmbrăcat în mantie de călugăr ca Botezător al Domnului? Când oare vreun ieromonah virtuos a rostit un cuvânt răspicat despre maladiile momentului, fără să fi primit totuși o mustrare, scrisă ori verbală, de la arhiereu? Câți dintre Irozii și nerozii puterii seculare de astăzi au fost oare înfruntați la scenă deschisă, după modelul Înaintemergătorului sau poate al celuilalt Ioan, cel cu gura de aur? Din nefericire, votul ascultării este confundat adesea cu arta obedienței și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vorbirea obsecvioasă excelează printr-o deplasată retorică a superlativului. Numele primit la botez tinde să fie ocultat de omniprezența titlurilor ierarhice. Episcopii se desfată cu titlu de „stăpâni” într-o lume care nu mai știe nimic despre demnitățile imperiale ale arhiereilor, măcar fiindcă au trecut cinci secole și jumătate de la căderea Bizanțului... Patriarhul folosește pluralul majestății („noi...”) și este un „preafericit”, mitropoliții sunt „înalt preasfințiți” - cât despre un preot, el rămâne doar un „cucernic” sau, pentru monahi, un „cuvios”. Iar „frăția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în editarea marilor clasici doar pentru a întârzia să vorbim despre incomensurabilitatea paradigmelor. Fără discursul propedeutic, simpla retipărire a operelor din canonul culturii universale riscă să se transforme într-un veritabil rit funerar la care ultimii mari savanții slujesc ca arhierei, iar funcționarii marilor biblioteci ca bocitoare. Între timp devenim tot mai incapabili sau poate chiar imuni în fața unor întrebări simple, dar fundamentale. Care este Crezul întemeietor pentru viața creștinilor? De ce suntem mai degrabă creștini decât musulmani fervenți sau atei virtuoși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îi asigurau posibilitatea de jurisdicție bisericească atât în regatul Serbiei, cât și în Banatul Timișoarei. Cărțile circulă în satele și orașele subordonate Karlowitz-ului. Multe dintre ele se vor întoarce în fondul mitropolitan; dispoziția din anul 1769 obligă donarea volumelor fiecărui arhiereu decedat. Secolul Luminilor își pune amprenta în sensul diversificării achizițiilor odată cu activitatea europeanului Ștefan Stratimirović. El cumpără un număr de 2.072 de cărți pentru biblioteca mitropolitană și donează din propria sa colecție 2.480 de volume și mai mult
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din relatările lui Marcu și Matei varsă mir peste capul Acestuia. La Marcu și la Matei (ca și la Ioan, cum vom vedea), unctio Bethaniae stârnește mânia, fie a ucenicilor, fie a lui Iuda, care imediat pleacă să le propună arhiereilor predarea lui Isus. Nici vorbă de un asemenea deznodământ În scenariul lucanian, construit, repet, dintr-o cu totul altă perspectivă, penitențială. Totuși, chiar dacă sensul episodului diferă, Luca propune practic aceeași „piesă”, cu aceeași structură și aproximativ aceleași personaje. Mai mult
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cu parfum de preț capul lui Isus, stârnind supărare Între cei de față („unii dintre ei erau mâhniți”), evanghelistul trece, fără nici un element de legătură, la fapta lui Iuda: „Și Iuda Iscariotul, unul din cei doisprezece, s-a dus la arhierei ca să li-L predea (paradoi). Iar ei, auzind, s-au bucurat și au făgăduit că-i vor da argint (argyrion). Și a Început să caute cum să-L predea la momentul potrivit (eukairos)”. La Marcu, repet, nu există nici o legătură
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lor era prețul, socotit exorbitant, al parfumului din vasul de alabastru, peste trei sute de dinari, bani care ar fi putut fi Împărțiți săracilor. Tot din relatarea de mai sus reiese că Iuda Însuși a avut inițiativa predării lui Isus. Nu arhiereii au provocat gestul ucenicului. Ei s-au arătat Însă „foarte bucuroși”, făgăduindu-i acestuia „argint” (argyrion este la singular, Marcu nu precizează nici o sumă). Surprinde gratuitatea gestului: Iuda le propune arhiereilor o colaborare fără să pretindă nici o recompensă. Vom vedea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Iuda Însuși a avut inițiativa predării lui Isus. Nu arhiereii au provocat gestul ucenicului. Ei s-au arătat Însă „foarte bucuroși”, făgăduindu-i acestuia „argint” (argyrion este la singular, Marcu nu precizează nici o sumă). Surprinde gratuitatea gestului: Iuda le propune arhiereilor o colaborare fără să pretindă nici o recompensă. Vom vedea că lucrurile se schimbă la ceilalți evangheliști. În fine, momentul Cinei de Taină: „Pe când ședeau ei și mâncau, Isus a spus: Amin vă zic că unul dintre voi mă va preda
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
personajul principal fiind grupul apostolilor cu Isus În centru. Evenimentele vor dovedi că toți vor ieși până la urmă trădători. La Marcu, Iuda se pierde În masa „celor doisprezece Iuda”. Matei (capitolul 26) propune o versiune diferită, cu câteva elemente inedite. Arhiereii și bătrânii poporului se adună la Caiafa și pun la cale prinderea lui Isus. Acesta merge la Simon Leprosul din Betania, unde o femeie Îi toarnă pe cap un vas de parfum prețios. Matei ne spune că „ucenicii s-au
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Îi toarnă pe cap un vas de parfum prețios. Matei ne spune că „ucenicii s-au mâniat” din cauza risipei. Nu se Înțelege bine dacă din pricina episodului din casa lui Simon ori fără vreo legătură directă cu el, Iuda merge la arhierei din proprie inițiativă, ca În Marcu, dar, contrar relatării lui Marcu, el cere din capul locului o recompensă: „Ce vreți să-mi dați și eu Îl voi da În mâinile voastre?” Arhiereii i-au dat pe loc treizeci de arginți
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vreo legătură directă cu el, Iuda merge la arhierei din proprie inițiativă, ca În Marcu, dar, contrar relatării lui Marcu, el cere din capul locului o recompensă: „Ce vreți să-mi dați și eu Îl voi da În mâinile voastre?” Arhiereii i-au dat pe loc treizeci de arginți, sumă exactă, spre deosebire de „argintul” din Marcu. Suma respectivă nu trebuie luată à la lettre. Ea nu reprezenta mare lucru, aproximativ zece mărci germane vechi, cam douăzeci de euro. Pentru Însuși Mesia e
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este puternic și sugestiv. Propun următoarea traducere, cât mai aproape de original: „Atunci, văzând Iuda, cel care L-a predat, că a fost condamnat (katekrithe), fiind cuprins de Îngrijorare/părându-i rău (metameletheis), le-a Înapoiat (estrepsen) cei treizeci de arginți arhiereilor și bătrânilor, zicând: Am greșit dând (paradoun) sânge nevinovat. Ei au zis: Ce ne privește? Tu ai să vezi! Și după ce-a aruncat arginții În templu (naon), s-a retras (anechoresen); și plecând, s-a spânzurat (kaˆ ¢pelqën ¢p
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]