1,691 matches
-
și valorificarea acestora. Vestigiile materiale formează inventarul mobil cu care poate fi reconstituita cultura umană, în structura, tehnologie și în evoluția acesteia. Vestigiile materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
o vizualizare mai bună a terenului, dar costisitoare, fiind utilizate la scara larga detectoarele de metale. Urmează efectuarea săpăturilor arheologice prin dezvelirea completă a structurilor și recoltarea obiectelor pe categorii și înregistrarea stratigrafica și a obiectelor, un procedeu prin care artefactele pot fi recuperate și pot fi dezvelite structuri funerare sau locuințe, acoperite de depuneri ulterioare. Săpăturile arheologice pot fi clasificate în cele de salvare a unor obiecte sau preventive pentru a evita riscul distrugerii prin construcția unor proiecte contemporane. Se
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
analiza descoperirilor ce presupune datarea așezării și a obiectelor descoperite prin metoda stratigrafica ce are în vedere observarea succesiunii pe verticală a depunerilor naturale și a stratului de cultură marcat de prezență umană și metodă tipologica ce se aplică la artefacte, morminte, structuri și monumente fixe, precum și pentru clasificarea acestora. Se mai pot efectua analize combinatorii de la tipologie la metode precum cea comparativa, cartografica, prin analiza polenului, testarea fluorului, dendrologie și metode arheomagnetice și radioactive (Carbon 14). Ultima etapă importantă este
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
disponibil", dacă prezintă fiabilitate și mentenabilitate (întreținere și reparare ușoară). "Calitatea procesului" se referă la gradul în care un proces acceptabil, inclusiv măsurători și criterii de calitate, a fost implementat și este conform cu standarde prestabilite, ghiduri etc. pentru a produce artefacte. Calitatea procesului este măsurată nu numai prin gradul în care procesul este conform cu o calitate superioară, ci și prin gradul de calitate al produselor rezultate din proces. La estimarea calității procesului se ia în considerare starea implementării curente a procesului
Calitate () [Corola-website/Science/298716_a_300045]
-
școala Bauhaus să fie supusă unei continue "goane" pentru flexibilitate, schimbare, delimitare, definire, actualizare, redelimitare, redefinire, etc.. În ciuda acestor avataruri, ceea ce rămâne remarcabil la stilul Bauhaus sunt extrema sa unitate și puternica individualizare artistică, fapte care fac orice astfel de artefacte și clădiri să fie ușor de recunoscut. Terminarea primului război mondial a însemnat pentru Germania nu doar o înfrângere, ci o pace rușinoasă și umilitoare al cărei aisberg a fost plata unor despăgubiri de război imposibil de plătit. Repercusiunile sociale
Bauhaus () [Corola-website/Science/299773_a_301102]
-
nouă perioadă istorică începuse. Ambiția sa declarată era ca să creeze un nou stil arhitectural care să reflecte această nouă perioadă. Întrucât această perioadă era perioada producției de masă, care începuse să ia avânt pretutindeni în lumea industrializată, arhitectura, designul, mobilierul, artefactele și decorațiunile interioare trebuiau să reflecte aceasta în cel mai tranșant mod posibil. Pentru a ilustra ideile mișcării, Gropius și întreg grupul de arhitecți și artiști Bauhaus au inițiat și apoi au publicat propria lor revistă, numită "Bauhaus", precum și o
Bauhaus () [Corola-website/Science/299773_a_301102]
-
fost Herbert Bayer. Viziunea programatică a lui Walter Gropius era ca să creeze spații ambientale funcționale, ieftine, practice și reproductibile cu ajutorul producției de masă, fiind în acest fel accesibile absolut fiecăruia. Strâns legate de cele de mai sus, Gropius dorea ca artefactele să constituie un alt grup de produse, de data aceasta, relativ accesibile material, dar care să se încadreze armonios în spațiile ambientale construite cu ajutorul producției de masă. Corespunzând viziunii sale artistice și a felului în care Staatsliches Bauhaus fusese gândită
Bauhaus () [Corola-website/Science/299773_a_301102]
-
altfel, în bună parte) ca instituția Bauhaus să fie locul în care artiștii, arhitecții, inginerii, proiectanții și constructorii se găsesc, creează și lucrează împreună realizând orice produs final ambiental, de la clădirea propriu-zisă până la acea combinație unică de decorațiuni interioare și artefacte care s-ar potrivi numai unui client anume. Așa după cum îi arăta și numele oficial, "Staatliches Bauhaus", Bauhaus era o instituție de stat, susținută în mare parte cu fonduri de stat, de către timpuria Republică de la Weimar. După schimbări în guvernul
Bauhaus () [Corola-website/Science/299773_a_301102]
-
din toate zilele, ea urmărind să-i insufle privitorului un simț de devoțiune cu caracter religios. Printre celelalte arte care au cunoscut o mare înflorire în epoca romanică se numără și arta creării tapiseriilor, a copertelor de carte și a artefactelor religioase, lucrate în email și metale prețioase. Secolul al XI-lea a fost relativ calm în Europa Occidentală. Principalele susținătoare ale arhitecturii erau mănăstirile care, în acea perioadă, depășeau numărul de 2.000. Familiile înstărite doreau și ele să-și
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
Felsinum, ci că pur și simplu au colonizat regiunea și au devenit parte a populației prin amestec. Necropolele din acea epocă din Bologna conțin arme din perioada La Tène și alte obiecte care leagă boii de La Tène, și, de asemenea, artefacte etrusce (de exemplu oglinzi de bronz). La Monte Bibele, aproape de Bolgna, într-un mormânt au fost găsite arme La Tène și o oală inscripționată cu un nume feminin etrusc. Punctele de vedere ale autorilor romani cu privire la modul de viață celtic
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
tatăl său, Walter Gropius a fost un arhitect. Clădirile concepute de el foloseau materiale foarte moderne la vremea respectivă, între care: beton, beton armat, structuri de oțel și cărămizi de sticlă. Nu întâmplător lucrările sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu artefacte vizuale, adesea cu picturi abstracte. În 1919 Gropius a fondat Bauhaus, ceea ce desemnează atât Staatliches Bauhaus, o școală de artă, design și arhitectură din Germania, activă între 1919-1933, cât și un curent artistic foarte influent în arhitectura, artele plastice, designul
Walter Gropius () [Corola-website/Science/299958_a_301287]
-
specifice producției de masă, având ca produs final al activității lor clădiri, în special industriale, furnizate „la cheie”. Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius era clădirea livrată integral, de la designul arhitectural inițial până la mobilarea încăperilor și decorarea acestora cu artefacte. Tot în spiritul viziunii sale integratoare a habitatului uman, atât a celui personal cât și a celui profesional, Gropius argumenta prin demonstrare conceptul de eficiență arhitecturală, prin care un atare ansamblu de clădiri era realizat arhitectural și constructiv cu mijloace
Walter Gropius () [Corola-website/Science/299958_a_301287]
-
a început cu sosirea primilor imigranți din Asia peste strâmtoarea Bering cu aproximativ 12.000 de ani în urmă urmărind grupe de animale pentru vânătoare în America. Acești Indieni americani au lăsat urme pentru existența lor prin petroglife și alte artefacte. S-a estimat că 2-9 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite, înainte de diminuarea lor numerică ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infecțioase care au sosit în America prin intermediul călătorilor europeni (deși continuă să existe
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
obiect legat de Sfântul Graal, nemailuând în considerare și posesia unui astfel de obiect. În realitate, majoritatea specialiștilor sunt de acord cu faptul că povestea Graalului a fost doar una fictivă, care a început să circule din timpurile medievale. Un artefact legendar ce pare a avea legătură cu templierii este Giulgiul din Torino. În 1357, giulgiul a fost expus publicului pentru prima dată de către familia nepotului lui Geoffrey de Charney, templierul care fusese ars pe rug împreună cu Jacques de Molay în
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
pare a avea legătură cu templierii este Giulgiul din Torino. În 1357, giulgiul a fost expus publicului pentru prima dată de către familia nepotului lui Geoffrey de Charney, templierul care fusese ars pe rug împreună cu Jacques de Molay în 1314. Originile artefactului sunt încă un subiect controversat, însă datarea cu carbon dovedește că giulgiul a fost creat între anii 1260 și 1390, un interval de timp care include ultimii 50 de ani ai templierilor. Speculațiile privind supraviețuirea templierilor au inspirat diverse lucrări
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
din Levantul de Sud a fost descoperirea unei combinații de iconografii și inscripții la un centru religios/loc de poposire pentru călători de la Kuntillet Ajrud, în nordul deșertului Sinai, care datează din secolul al VIII-lea î.e.n. Printre multe alte artefacte se afla un mare vas de păstrat care a atras multă atenție. Fața vasului conține iconografie arătând trei figuri antropomorfice și o inscripție care se referă la „Yahweh ... și a sa așerah”. Inscripțiile conduc la identificarea rapidă a două din
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
veche. Chineză veche(Chineză simplificată :上古汉语; chineză tradițională :上古汉语; pinyin: Shànggǔ Hànyǔ), uneori cunoscută sub numele de "chineză arhaica", a fost limba vorbită în timpul Dinastiei Zhou (1122 î.Hr.-256 î.Hr.),în care au fost scrise textele care includ inscripții pe artefacte de bronz, poezia Shījīng, istoria Shūjīng, precum și porțiuni din Yìjīng (I Ching). Elemente de fonetica găsite în majoritatea caracterele chinezești oferi indicii pentru pronunția acestorai. Pronunția caracterelor împrumutate din chineză în japoneză, vietnameza și coreeană, de asemenea, oferă informații valoroase
Limba chineză () [Corola-website/Science/297791_a_299120]
-
fost locuită de prin 12.500 î.e.n. și există dovezi că se practica agricultura pe la 3900 î.e.n. Epoca de bronz a Nordului (1700-500 î.e.n.) în Danemarca a fost marcată de prezența unor movile funerare, care au lăsat o abundență de artefacte, între care lururi și Carul Soarelui. În epoca preromană a fierului (500 î.e.n. - 1 e.n.), grupurile de băștinași au început să migreze spre sud, deși primii dani au sosit în țară între epoca preromană a fierului și cea germanică, în
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
din Levantul de Sud a fost descoperirea unei combinații de iconografii și inscripții la un centru religios/loc de poposire pentru călători de la Kuntillet Ajrud, în nordul deșertului Sinai, care datează din secolul al VIII-lea î.e.n. Printre multe alte artefacte se afla un mare vas de păstrat alimente care a atras multă atenție. Fața vasului conține iconografie arătând trei figuri antropomorfice și o inscripție care se referă la „Yahweh ... și a sa așerah”. Inscripțiile conduc la identificarea rapidă a două
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
mai puternică este însăși scena cu încondeiatul ouălor, tratată de Gorzo și Lazăr drept „anecdotică”, dar, de fapt, chintesență a privirii exotizante, la vânătoare de „tradiții locale”. Cu nimic mai prejos nu este însă, de exemplu, „masca bulgărească”, un alt artefact, presupus tipic local, care să pigmenteze farsele „clovnului” german. În rezumat, să spunem că în Soy Cuba</strong> avem un grad de schematizare a tuturor personajelor, inclusiv a celor locale (care poate ridica obiecții serioase legate de reprezentarea unei imagini
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Arheologia este studiul activitatiilor umane în trecut și se aplică prin recuperarea și analiza culturii materiale și datelor de mediu pe care le-au lăsat în urmă, care includ artefacte , arhitectura și peisajele culturale . Deoarece arheologia are o gamă largă de proceduri diferite, acesta poate fi considerată știință, iar în Statele Unite, este considerată ca o ramură a antropologiei, deși în Europa este privită ca o disciplină separată. Cuprinde studiile arheologiei
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
au dezvoltat , inclusiv arheologia maritimă, arheologia feministă și arheoastronomie , și numeroase tehnici științifice diferite au fost dezvoltate pentru a ajuta la investigațiile arheologice . Cu toate acestea , în prezent , arheologii se confruntă cu multe probleme, cum ar fi pseudoarhologia, jefuirea de artefacte, lipsa interesului public, precum și opoziția față de excavarea rămășițelor umane. Arheologia (termen derivat din cuvântul grecesc Αρχαιολογία, compus din αρχαίος archàios "antic" și λόγος, lògos = "discurs" sau "studiu") este știința ce studiază civilizațiile și culturile umane vechi și relațiile acestora cu
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
cu mediul înconjurător, prin documentare și prin căutarea, culegerea, analizarea și interpretarea urmelor materiale rămase. Arheologia s-a dezvoltat dintr-un studiu mulți- disciplinar mai vechi cunoscut sub numele de antiquarianism . Anticarii au studiat istoria, cu o atenție deosebită la artefacte antice și manuscrise , precum și site-uri istorice . Antiquarianismul s-a axat pe dovezi empirice , pentru înțelegerea trecutului , încapsulate în motto-ul anticarului secolului al XVIII-lea , Șir Richard Colț Hoare , " Vorbim de fapte , nu de teorie " . Un pas important spre
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
a avut loc în săpăturile pe site-uri preistorice și din epoca bronzului . În al treilea și al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea , arheologii , cum ar fi Jacques Boucher de Perthes și Christian Jürgensen Thomsen au ordonat cronologic artefactele pe care le-au găsit . O figură importantă în dezvoltarea arheologiei într-o știință riguroasă a fost ofițerul de armată și etnologul , Augustus Pitt Rivers , care a început săpăturile de pe terenul sau în Anglia, în anii 1880. Abordarea să a
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
armată și etnologul , Augustus Pitt Rivers , care a început săpăturile de pe terenul sau în Anglia, în anii 1880. Abordarea să a fost extrem de metodica cu standardele timpului , si este în general considerat ca fiind primul arheolog științific . El a aranjat artefacte sale în funcție de tipologie și ordine cronologică . Acest stil de amenajare , conceput pentru a evidenția tendințele evolutive în artefactele umane , a fost de o importanță enormă pentru datarea exactă a obiectelor . Cea mai importantă inovație metodologica a sa a fost insistența
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]