KorAP: Find »[drukola/base=articulare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...97 >

2,401 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

a silabelor, cuvintelor și propozițiilor sunt modalitățile obișnuite de antrenament articulator. Asocierea vocalică este facilitatoare în obținerea sonorizării și rezonanței în cuvinte ca: în, gând, stâncă, cânt, cană, mână, mănâncă, nas etc. Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului n - Parazitarea articulării cu fonemul î înaintea sunetului n: înas, înasture, înu, înimic se datorează declanșării sonorizării înaintea ocluziei și lipsei de simultaneitate a acestora. Se poate elimina acest defect prin sublinierea fonației vocalice inițiale, prin adăugarea altei vocale înaintea fonemului n, în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
după care se desparte cuvântul în silabe astfel: a-na, u-nu, i-ni, insistând ca subiectul să pronunțe silabisind până dispare vocala î parazitară. - Extinderea rezonanței nazale pe vocalele vecine este un defect care trebuie să fie combătut imediat prin articularea prelungă a vocalelor vecine în contextul pronunției pe litere. Într-un cuvînt nazalizat - canal se rostește izolat fiecare sunet: c-an-a-l. Accentuăm rostirea vocalelor vecine fonemului n cu voce de piept: aaa, apoi legat: caaan, naaal, canal. Astfel se înlătură nazalizarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a cărui rezonanță nazală să fie percepută tactil la aripile nasului de către logopat. Demonstrăm astfel subiectului că aerul trebuie să fie eliminat numai prin nas. Sonoritatea laringeană este demonstrată prin palparea simultană cu cealaltă mână a laringelui logopedului. Antrenamentul motricității articulării 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, folosind expirația nazală și resimțirea suflului expirator pe mână 2. Exercițiile de dezvoltarea motricității limbii și a maxilarelor sunt similare celor efectuate pentru articularea fonemelor t, d: - aplicarea limbii pe toată arcada

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu cealaltă mână a laringelui logopedului. Antrenamentul motricității articulării 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, folosind expirația nazală și resimțirea suflului expirator pe mână 2. Exercițiile de dezvoltarea motricității limbii și a maxilarelor sunt similare celor efectuate pentru articularea fonemelor t, d: - aplicarea limbii pe toată arcada superioară cu revenire pe planșeul bucal din poziția cu gura deschisă și apoi cu gura închisă; - ridicarea și coborârea rădăcinii limbii către palat pe toată suprafața, din poziția cu gura deschisă și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
părții dorsale a limbii îtanc, angajat). - Exerciții de antrenament al simțului tactil al rezonanței prin palparea pe aripile nasului, pe piept, pe creștetul capului, respectiv perceperea sonorizării prin palparea laringelui. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare Dificultățile în articularea consoanei n constau în nerealizarea ocluziei complete și perfecte perilinguo-palatale, fapt care indică recurgerea la exerciții speciale: - scoaterea limbii într-o poziție plată, arătând logopatului ca limba este „mușcată' între arcadele dentare, într-o atitudine de zâmbet larg. - poziționarea limbii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ca retragerea limbii în spatele dinților să se facă treptat, pe măsură ce logopatul conștientizează calitățile acustice și kinestezice ale fonemului. - dezvoltarea sonorizării se realizează prin antrenamentul pronunției sunetul în silabe închise, cu grad ridicat de coborâre a maxilarului îan, on etc.) la articularea vocalei, pentru a evidenția vizual trecerea spre ocluzia articulatorie a lui n, care poate fi acceptată ca realizabilă cu limba între dinți. Treptat, unghiul dintre maxilare se micșorează prin ridicarea cu mâna a maxilarului inferior și folosirea articulării silabelor: un

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
etc.) la articularea vocalei, pentru a evidenția vizual trecerea spre ocluzia articulatorie a lui n, care poate fi acceptată ca realizabilă cu limba între dinți. Treptat, unghiul dintre maxilare se micșorează prin ridicarea cu mâna a maxilarului inferior și folosirea articulării silabelor: un, in, în - care au un grad de deschidere mai mic a mandibulei și în care limba este obligată să se ridice pentru a produce ocluzia. - n - ul interfonemic se poate obține articulând un m prelungit cu maxilarele puternic

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
produsă la nivel dental-alveolar și de asemenea este surdă. Constricția la acest nivel contribuie la formarea și a altor consoane fricative: z, ș, j, ț, ce, ci, ge, gi, dar fonemul s este sunetul de bază. Poziția sistemului articulator pentru articularea fonemului s Canalul constrictor se formează din vârful limbii îndoit în jos și incisivii superiori, între care se formează un șant median menținut ferm prin contracția limbii. Marginile limbii acoperă lateral molarii superiori, iar anterior incisivii inferiori pentru a direcționa

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
vârful limbii și marginea incisivilor inferiori. Maxilarul inferior are o poziție ridicată, împinsă puțin înainte, până ce arcadele dentare sunt aliniate lăsând un spațiu de 1 mm. Poziția organelor fonatoare trebuie să fie bine intuită de logopat prin imitație în fața oglinzii. Articularea fonemului s impune o poziționare corectă a maxilarului și limbii, verificabilă cu o baghetă subțire din lemn care să poată trece printre arcadele dentare aflate la 1 mm distanță și trebuie să găsească canalul constrictor permeabil. Curentul de aer trece

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
simple ce conțin fonemele deja învățate: Tata pune sarea pe masă. Fata bea supă. Tu dormi des! și se exersează s-ul în poziție finală verificânduse continuitatea jetului de aer, întrucât de ea depinde controlul intensității sonore. Corectarea deformărilor de articulare Dislaliile periferice efectorii pot fi un impediment în emisia unui s cu un profil acustic adecvat. Cheilognatopalatoschizisul, dinții rari sau în schimbare pot crea breșe sau obstacole în articularea fonemului s prin lipsa formării unui canal constrictor corespunzător. Rezolvarea chirurgicală

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aer, întrucât de ea depinde controlul intensității sonore. Corectarea deformărilor de articulare Dislaliile periferice efectorii pot fi un impediment în emisia unui s cu un profil acustic adecvat. Cheilognatopalatoschizisul, dinții rari sau în schimbare pot crea breșe sau obstacole în articularea fonemului s prin lipsa formării unui canal constrictor corespunzător. Rezolvarea chirurgicală este esențială înaintea recuperării logopedice, iar în cazul problemelor de schimbare a dentiției se poate reveni asupra demutizării după reapariția ei sau corecției ortodontice. Cele mai frecvente tulburări de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului s prin lipsa formării unui canal constrictor corespunzător. Rezolvarea chirurgicală este esențială înaintea recuperării logopedice, iar în cazul problemelor de schimbare a dentiției se poate reveni asupra demutizării după reapariția ei sau corecției ortodontice. Cele mai frecvente tulburări de articulare sunt prezentate mai jos. - Estomparea sunetului s se datorează formării necorespunzătoare a canalului fricativ: fie prea larg, cu pierderi de aer pe marginile limbii, fie prea strâmt printr-o presare prea puternică a limbii pe incisivi, lipsei ocluziei spațiilor interdentale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dorsală a mâinii trebuie să fie rece și eliminat continuu cu suficientă putere pentru a produce fonemul s. - Parazitarea cu un t precursor, sub formă de ts în loc de s, se datorează lipsei de control a permeabilității canalului constrictor și debutul articulării într-o poziție ocluzivă a limbii pe incisivii superiori. Corecția se realizează prin pronunția separată a fonemelor t, s, înlăturând astfel din articulare fonemul parazitar t, rămânând numai sunetul s curat. - Sonorizarea fonemului s în z impune exersarea și consolidarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sub formă de ts în loc de s, se datorează lipsei de control a permeabilității canalului constrictor și debutul articulării într-o poziție ocluzivă a limbii pe incisivii superiori. Corecția se realizează prin pronunția separată a fonemelor t, s, înlăturând astfel din articulare fonemul parazitar t, rămânând numai sunetul s curat. - Sonorizarea fonemului s în z impune exersarea și consolidarea consoanei z ivită întâmplător, explicarea diferențelor de transcriere grafică și fixarea apoi a sa în cuvinte. Ulterior ne ocupăm de desonorizarea lui z

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
planșeul bucal; - mișcări de lateralitate a maxilarului cu limba pe planșeul bucal; - mișcării de coborâre a mandibulei dirijată prin apăsarea limbii. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor africative, cu și fără sonoritate, de sunetele din a doua regiune de articulare în silabe, cuvinte și propoziții, la diferite distanțe și incidențe de sursa vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
realiza folosind o morișcă din hârtie sau un contact cu lamelă elastică la o baterie cu un bec conectat. Subiectul trebuie să sufle suficient de puternic și continuu ca morișca să se învârtă constant sau becul să stea aprins în timpul articulării; - Metoda analitică impune ca sunetul s să fie articulat corect separat, apoi i se asociază vocalele în silabe deschise, apoi în silabe închise. - Prin metoda sintetică se introduce sunetul în cuvinte scurte: la primele cuvinte fiind prezent în poziție inițială

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de jgheab adânc sprijinită pe dinții inferiori, mijlocul ei fiind coborât, iar maxilarele întredeschise. Se reglează cu o spatulă adâncimea jgheabului până la obținerea sunetului normal. - Sigmatismului labiodental se corectează prin lăsarea buzei inferioare în jos până la nivelul incisivilor inferiori în timpul articulării. Buza inferioară va fi reținută jos cu degetele logopedului sau ale subiectului. - Sigmatismului cacuminalis impune pentru corecție realizarea șanțului fricativ, cu limba într-o poziție lată sprijinită pe dinții inferiori. - Sigmatismul nazal se corectează prin dirijarea aerului expirat în timpul pronunției

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fi reținută jos cu degetele logopedului sau ale subiectului. - Sigmatismului cacuminalis impune pentru corecție realizarea șanțului fricativ, cu limba într-o poziție lată sprijinită pe dinții inferiori. - Sigmatismul nazal se corectează prin dirijarea aerului expirat în timpul pronunției pe gură. Prin articularea lui s în poziție culcată, lueta se apleacă în jos și obturează în oarecare măsură trecerea aerului spre nas. Același efect îl are și dacă se închid nările prin apăsare cu degetele iar aerul este suflat cu putere pe gură

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a limbii. (22, 76, 184, 228) - Sigmatismului faringian și cel laringian impun corectarea respirației și poziției sistemului articulator în oglindă pentru ca zona constrictivă să fie mutată anterior. Demutizarea consoanei Z - Zitacismul — parazitacismul Fonemul z este o consoană fricativă a cărei articulare impune constricția anterolinguală la nivel alveolar, la fel ca perechea sa surdă s, dar spre deosebire de aceasta din urmă, z este sonoră prin fonația laringeană. Poziția sistemului articulator nu diferă de cea a articulării omorganicei sale s, dar emiterea fonemului antrenează

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
z este o consoană fricativă a cărei articulare impune constricția anterolinguală la nivel alveolar, la fel ca perechea sa surdă s, dar spre deosebire de aceasta din urmă, z este sonoră prin fonația laringeană. Poziția sistemului articulator nu diferă de cea a articulării omorganicei sale s, dar emiterea fonemului antrenează o vibrație puternică care se transmite limbii, mandibulei până în dinți, care poate fi percepută de mâna subiectului cu ajutorul unei baghete subțiri din lemn aplicată pe incisivi. Tehnica emiterii fonemului z În jocul „De-

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de dificultate progresivă, dinainte alcătuite: Zmeul zboară. Am o bluză roz. Harbuzul este zemos. Zilnic mă trezesc în zori de zi. Cu zâmbetul pe buze ne jucăm cu zarurile. Căzând s-a lovit zdravăn de zid etc. Corectarea deformărilor de articulare - Reducerea intensității acustice aste datorată reducerii presiunii curentului de aer folosit în emiterea sunetului z. Se conștientizează defectul ținând mâna în fața gurii în timpul rostirii, după care se cere logopatului o pronunție în timpul unui expir prelungit cu o presiune crescută a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
procedee ca și la corectarea lui s. Zitacismul se corectează după ce s a fost bine însușit. Pentru conștientizarea sonorizării fonemului z, în timpul pronunției este obligatorie să se facă resimțite vibrațiile laringelui, ale maxilarelor, ale oaselor craniene, în comparație cu lipsa vibrațiilor la articularea lui s. Pentru diferențiere se pune o mâna a logopatului pe părțile care trebuie să vibreze la el și cealaltă mână pe zona de transmitere a vibrațiilor laringiene la logoped. Conștientizarea intensității și continuității curentului de aer se face prin

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și cealaltă mână pe zona de transmitere a vibrațiilor laringiene la logoped. Conștientizarea intensității și continuității curentului de aer se face prin palpare sa preorală în spațiul interdigital police-index. Obținerea sonorizării laringiene se poate realiza prin transfer interfonemic pornind de la articularea lui a precursor, pronunțându-se prelungit și scurt, repetitiv, într-o singură expirație, sunetele szsz, apoi sazasaza. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ș - Sigmatismul pentru Ș Fonemul ș este o consoană fricativă, obținută prin constricția canalului vocal, articulată prepalatal și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și este surdă fiind lipsită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator Mandibula se află într-o poziție mai coborâtă decât cea necesară emiterii fonemului s și fără să realizeze o suprapunere exactă a dinților superiori pe cei inferiori, ca la articularea aceluiași fonem. Buzele se întind puțin înainte, prelungind tubul fricativ și îngustându-l anterior. Limba adoptă o poziție similară cu cea a articulării sunetului s, doar în porțiunea posterioară unde marginile ei se sprijină pe molarii superiori, în schimb vârful

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului s și fără să realizeze o suprapunere exactă a dinților superiori pe cei inferiori, ca la articularea aceluiași fonem. Buzele se întind puțin înainte, prelungind tubul fricativ și îngustându-l anterior. Limba adoptă o poziție similară cu cea a articulării sunetului s, doar în porțiunea posterioară unde marginile ei se sprijină pe molarii superiori, în schimb vârful limbii se ridică spre bolta palatină, distanțat față de incisivii superiori, nefiind situat în jos ca în cazul fonemul s. Constricția tubului vocal, formată

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]