1,401 matches
-
a lua chiar și câteva înghițituri [...] le îmbolnăvea pe loc și a trebuit abandonată ca inutilă.“ La Underhill acesta este un exemplu pentru „influența transformatoare a spiritului asupra presupuselor «legi» ale vieții trupești“. La Nae Ionescu e o dovadă că asceza este „o metodă de dezlănțuire, de descătușare a spiritului, pe care mistica a presimțit-o din vreme și a realizat-o“. Să judece oricine dacă ceea ce spune Nae Ionescu „provine“ de la Underhill și, mai ales, dacă era nevoie de cartea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
o largă gamă de probleme legate de viața sfântă: cele două feluri în care ființa supremă poate fi în om; primejdiile vieții sfinte, faptul că în acest domeniu oamenii se pot găsi cel mai departe de mântuire, că nu orice asceză e un act de credință; păcatul orgoliului și importanța terapeutică a virtuții umilinței; faptul paradoxal că ești mai aproape de elecțiune dacă trăiești în păcat, dar în conștiința păcatului, decât dacă trăiești în puritate și în conștiința purității tale (pilda vameșului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trec la o etapă superioară a descifrării tainelor cuvântului, a căutărilor, În special al unui stil personal. Dar a venit și ziua În care am hotărât că trebuie să Încerc. Pentru asta a fost nevoie de multă lectură, zbucium, și asceză, În sensul cel mai adevărat!” Susțin instituțiile de cultură scriitorii? „Oh! O Întrebare ce răsucește un cuțit În rană. Părerea mea este că dezinteresul pentru cei ce trudesc pe altarul cuvântului nu cunoaște limite. De ajutor bănesc nici nu poate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
călugăriță. Limba-i îmblă, ascuțită ca la vechea-i protectriță - 240Poiata afurisește și ograda poliglottă. Și atunci găinăreasa de căderea-i se îndură: Despărți găinărimea cu viață immorală De chilia solitară a puicuței, ce își spală A trecutului păcate prin asceza cea obscură. Ea căta societatea părințelului Chirilă, A claponului lugubru cu humorul lui de bute; El iubește-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de dandylogie care să sistematizeze istoria, doctrina, formele de manifestare ale Împricinatului fenomen. Ca Într-un index imaginar, iată ordonate alfabetic parte din răspunsurile la simpla Întrebare „Ce este dandysmul?”: abstracție vie, angelism, aristocrație (un nou fel de), artă, artificiu, asceză, asociație, atitudine, castă, ceremonial, cod, corporație, cult de sine Însuși, demonism, doctrină, eroism, estetică, etică, experiență, fenomen istoric, figură de stil, formă, frivolitate, ideal, idee, instituție, joc, legislație, manieră, martiriu, mistică, mit, mod de viață, modă, mondenitate, morală, narcisism, nihilism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aflăm așadar În fața unor corpuri suprainvestite, suprasolicitate, adevărate obiecte de cult. Oroarea de grăsime, de burțile revărsate, de șoldurile lățite sau de bărbiile duble presupune Întâi de toate o luptă continuă și aprigă: frugalitate, post, abstinență; un fel ciudat de asceză, care Îi transformă pe mulți În adevărați artiști ai foamei. Brummell Începe să Îl disprețuiască pe viitorul rege George al IV-lea și din cauza pântecelui său tot mai rotund, a obrajilor buhăiți. Are curajul să Îl persifleze În fața asistenței, comparându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și ea câteva exigențe. Dandy-i nu au Încrâncenarea celor ce vor să cucerească trofee În competiții, dar nici relaxarea unor burghezi de rând care Își Întrețin sănătatea ieșind la câte o plimbare sau la o vânătoare banală. Sportul ca asceză, dublând dieta, sau ca divertisment superior, total gratuit: aceasta ar fi ținta dandy-lor. Iar spațiul sacru, spre care aspiră cu toții ca spre un templu al soarelui, e „Jockey-Club”-ul. A fi membru al acestuia Înseamnă a avea un pașaport sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
celor care se avântă să scrie despre damnarea sau mântuirea dandy-lor le exaltă natura solară, Îngerească. Între cuvintele prin care Încercam la Începutul cărții să definim lapidar dandysmul, câteva se adună În jurul unui sens mai puțin previzibil până aici: „angelism”, „asceză”, „martiriu”, „mistică”, „ordin monahal”, „religie”. Baudelaire e cel care supralicitează: Iată dar cum, prin anumite laturi, dandysmul se Învecinează cu spiritualitatea și stoicismul. Iar un dandy nu poate fi niciodată o ființă vulgară. Dacă ar săvârși o crimă, el tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Scopul nu era așadar decât acela de a-l egala pe Dumnezeu și de a se menține la nivelul acestuia. Dumnezeu nu este detronat, ci, printr-un neîncetat efort, i se refuză orice supunere. Dandysmul este o formă degradată de asceză. Dandy-ul Își creează propria sa unitate prin mijloace estetice. Dar aceasta este o estetică a singularității și a negației. „A trăi și a muri În fața unei oglinzi”, aceasta era, după Baudelaire, deviza unui dandy. Ea este coerentă, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mai spinos, dar care folosea unui număr mai mare; în loc de preot în satul lui natal, profesor la Coimbra. Îl mângâia un singur lucru, renunțând la cariera ecleziastică, pe care o râvnise în copilărie: că nu va renunța la muncile și ascezele ei. Pornea pe un drum greu, păstrând și greutățile pe care le-ar fi întîmpinat dacă ar fi apucat pe alt drum, mai ușor. Se hotărâse să se facă profesor, rămânând în același timp preot. Și, după ce-și petrece
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pînă la tatami, de la dormitorul ascuns discret în fundul casei la orașele-dormitor, este o întreagă istorie a civilizațiilor - dar și a „civilizării”, vorba lui Norbert Elias. Construit în jurul patului, dormitorul reproduce și orchestrează astfel această dilemă perenă a intimității : voluptate sau asceză ? întîlnire intimă cu celălalt sau retragere singuratică din lume ? Eroul lui Huysmans din A rebours o rezumă astfel : După el, nu erau decît două modalități de a și amenaja dormitorul : fie să faci din el un alcov excitant, un loc
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Dar nici chiar câteva clipe într-o zi? Unii pun în brațele lui Dumnezeu nu sufletul, ci doar un cadavru. Creștinismul ține de profunzimea ordinii morale, nu de superstițiile ritualului. Te poți retrage la mănăstire când ești cuprins de voluptatea ascezei.. Răstignirea lui Iisus ar fi trebuit să ne izbăvească de patima răzbunării. Singura religie care predică îndoiala este buddismul. Inchiziția a fost o aplicare “creatoare” a Bibliei unde nu există nici un îndemn la Justificarea crimei. Inchiziția a coborât iadul pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
va despărți. Primele care se globalizează sunt viciile. Și pitbulii literari își marchează zona. Cerul ne iartă. Nu și semenii. Când e sub masă, bietul om nu se mai simte sub vremi. Bietul trup omenesc a fost chinuit și de asceza medievală, dar și de haremul viciilor actuale. Viața înseamnă și pete de chiot dionisiac. Bărbatul își ceartă nevasta și când nu știe de ce. Fiind convins că știe ea. Femeile își pot înșela bărbații și de ciudă că nu au nici un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
iau fotografiile și să-mi capitonez cu ele pereții veceului și debaralele și deșteapta aia de matroană care ne zăpăcise pe toți cu decolteurile ei și cu modernismele Îmi dă lecții parcă o văd cu burta ascunsă sub patrafir predicîndu-mi asceza sărmanului Iov o adunătură de nebuni nu domnilor lumea e a mea atîta timp cît hoitul Își mai vede de treabă am dreptul să mă Înfrupt cît Încape scrupule față de cine se uită la mine ca la un delapidator ordinar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de cerneală, cum se publicau acum aproape o sută de ani prin Germania romantică. Posibil să nu aveți, însă, nevoie să ajungeți până acolo. — Personal, aș prefera grafica. Deși alb-negrul v-ar putea obosi, la un moment dat, ca o asceză prelungită. Pete de culoare, chiar și de creion colorat, ar fi, însă, admise și în desene. Desene în creion, în cărbune. În cretă, în peniță, cu pensula, oricum. Veți simți cu timpul nevoia picturii, în culori de apă sau ulei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mod deosebit Horia Zilieru și cu care, după cum se observă, are afinități reale. Pătrunzându-se continuu de farmecul vieții, pe care-l sporește asemenea acțiunii eului blagian asupra corolei de minuni a lumii, poetul pendulează între a privi ascetic - o asceză în sânul lumii (sânul e, de fapt, un laitmotiv aici) -, pe care o contemplă în agonica ei inconștiență, ale cărei semne pot fi aerul pur și simplu (Se-ngreunează aeru-n otravă) ori spinii lumii treaptă în pierzare, și a se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
care vorbește Marc Aureliu despre moarte mi se pare de neînțeles. Aproape inumană. De altfel, stoicii mi-au stârnit, mai degrabă, nedumeriri. De ce să ții, oare, să dormi ca tânărul Marc Aureliu, plăpând și bolnăvicios, pe pământul gol? Pentru mine, asceza nu e o virtute. Dumnezeu ne-a lăsat darurile vieții ca să ne bucurăm de ele, nu ca să le disprețuim. Asceza neagă viața. Și poate nu greșesc văzând în disperare și chiar în sinucidere, de fapt, dovezi de vitalitate. Ești disperat
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
degrabă, nedumeriri. De ce să ții, oare, să dormi ca tânărul Marc Aureliu, plăpând și bolnăvicios, pe pământul gol? Pentru mine, asceza nu e o virtute. Dumnezeu ne-a lăsat darurile vieții ca să ne bucurăm de ele, nu ca să le disprețuim. Asceza neagă viața. Și poate nu greșesc văzând în disperare și chiar în sinucidere, de fapt, dovezi de vitalitate. Ești disperat că pierzi ceva ce iubești sau nu mai suporți viața deoarece nu vrei s-o accepți sub formă de terci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ei - cărturarii, pentru că aceștia s-au silit să apere, ca pe o moștenire sacră, istoria poporului român și demnitatea valorilor sale spirituale, pregătind astfel momentul afirmării în cultura universală. V. Pârvan i se înfătișează ca un model, un exemplu de asceză intelectuală și devoțiune, omul care, la 20 de ani, se afla în redacția „Sămănătorului”, la 27, lua în primire o catedră universitară, la 29, intra la Academia Română, la 32, împreună cu alții, întemeia Institutul pentru studiul sud-estului european, la 36, participa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luau calea Păltinișului pentru a sta de vorbă cu Noica. Constantin Noica devenea o adevărată instituție națională. Securitatea îl supraveghează dar îl lasă în pace. Noica lucrează în afara politicii. Filosofia lui nu aduce atingere națiunii. Pelerinii de la Păltiniș merg spre asceză și nu spre militantism, pe care Noica îl disprețuiește și-l consideră orb. Noica nu cheamă la ruptură, iar lucrarea sa ajută la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
feminine Strigat-am către Tine, Doamne 1, Doamna Aspazia Oțel Petrescu sublinia faptul că forme specifice ale discursului subversiv, create expres de către deținuți, asigurau dialogul văzut ca o posibilă evaziune din teroarea roșie. În fond, practica rugăciunii, a postului, a ascezei spirituale în acel univers erau considerate de către regimul opresor manifestări ale discursului subversiv, lucruri perfect justificabile pentru o ideologie anticreștină. După decembrie 1989, o dată cu editarea literaturii concentraționare, s-a putut decela existența unui tip specific de discurs în contrapunct cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în care constituia o insulă de supraviețuire a spiritului creativ în bezna roșie. Pe fondul unui vid spiritual și cultural instituit de puterea politică, filosoful român continua să gândească și să producă autentic, sustrăgându-se, pe cât posibil, contextului istoricizant, prin asceza sa întru spirit. Desigur, se pot adăuga și alte nume importante ale elitei intelectuale interbelice care au oferit o alternativă discursului ideologizant: Petre Țuțea, Ernest Bernea, Vasile Băncilă ș.a. Putem astfel vorbi de o cultură subversivă, adică de o continuare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
works of Florovsky Georges, volume 12: Philosophy, Belmont, Nordland Publishing Company, 1989. Florovsky, Georges, Les voies de la théologie russe, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2001. Florovsky, Georges, Biblie, Biserică, Tradiție. O viziune ortodoxă, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2006. Florovsky, Georges, Sensul ascezei creștine: curs de patrologie, Cluj-Napoca, Patmos, 2009. Förster, Friedrich Wilhelm, Willensfreiheit und sittliche Verantwortlichkeit. Eine sozialpsychologische Untersuchung, Berlin, Dümmler, 1898. Förster, Friedrich Wilhelm, Christentum und Klassenkampf, Zürich, Schulthess, 1919. Förster, Friedrich Wilhelm, Angewandte Religion oder Christsein inmitten der gegenwärtigen Welt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paris, Cerf, 2005. Marion, Jean-Luc, Le croire pour le voir, Communio, Parole et Silence, 2010. Meslin, Michel, Palanque, Jean-Rémy, Le Christianisme antique, Paris, Armand Colin, 1967. Meyendorff, John, Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du christianisme dans l'Empire romain, Paris, PUF, 1956. Nellas, Panayotis, Omul animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Sibiu, Editura Deisis, 2002. Nicolescu, Costion, Spre o cultură liturgică, București
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]