KorAP: Find »[drukola/base=ascultător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...116 >

2,884 matches

Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286

încheierea unei predici. - Întâi de toate trebuie să știm să începem, introdu-cându-ne în slujirea Cuvântului în mod potrivit, lăsându-ne imediat acceptați de ascultători, știind să folosim bine disponibilitatea atenției care e încă întreagă, sforțându-ne să scrutăm pe fețele ascultătorilor, ajutându-ne să alegem între ei câteva puncte constante de referință, știind să-i atragem la ascultare, schițând trasee ale discursului care să suscite uimirea și așteptarea de răspunsuri. - Mai mult este necesar să știi să administrezi momentele de mijloc

Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli (2015) [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
Până acum am încercat să spunem cum trebuie slujit Cuvântul în mod competent și plăcut, cu înțelepte proceduri educative și corecte didactic, cu modalități expresiv adecvate și eficace, cu fidelitate față de mesajul salvific și respectând multele exigențe și instanțe ale ascultătorilor. În cele din urmă, însă, mai rămâne să spunem că slujirea Cuvântului nu va aduce roade de mântuire numai prin toate aceste atenționări spuse până aici, ci și pentru un alt motiv. Pentru a spune în ce constă acest „alt

Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli (2015) [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495

imprimăm o mișcare ritmică unei părți a corpului. Trebuie să ne fi obișnuit în prealabil să introducem într-o măsură combinațiile cele mai frecvente de note sau să descompunem fiecare suită de note regăsind diviziunile măsurii, după cum sîntem interpreți sau ascultători. Dar nici una dintre aceste operații nu este naturală, deoarece nici ritmul însuși, nici măsura nu sînt astfel. Ritmul muzicienilor nu are nimic în comun cu celelalte ritmuri. Acestea corespund unor acte care nu sînt fundamental muzicale, precum mersul, dansul și

by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
în sunete multe nuanțe, precum și numeroase raporturi între diversele sunete, care nouă ne scapă. Cum una dintre calitățile esențiale ale sunetului, din punct de vedere muzical, constă în durata sa, precum și în durata intervalului care-l separă de altul, acești ascultători ar fi sensibili la diferențele de timp pe care noi nu le remarcăm. Să presupunem că astfel de persoane înzestrate, care sînt interesate în mod special de muzică, se apropie și se asociază pentru a compune, a interpreta și a

by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217

neutre, care nu înseamnă nici aprobare, nici dezaprobare, cu scopul de a încuraja vorbitorul să continue; repetarea ultimei părți a frazei pentru a-l asigura pe vorbitor că este ascultat; rezumarea ideilor și sentimentelor exprimate de vorbitor; -parafrazarea, repetarea de către ascultător a afirmațiilor vorbitorului și completarea cu alte cuvinte pentru a arăta că a înțeles; punerea de întrebări pentru obținerea de informații suplimentare; respectarea momentului de tăcere. 50 1.7.3. Bariere și blocaje în ascultare aă Presupuneri false O serie

Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
presupuneri greșite despre rolul ascultării în comunicare, cum ar fi: ¾ Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai expresivă și interesantă idee se pierde dacă nu este ascultată; ¾ Concepția că ascultarea este o activitate pasivă, că ascultătorul este ca un burete care absoarbe ideile ascultătorului. Dar ascultătorii buni sunt foarte activi: pun întrebări, se asigură că au înțeles bine sau ascultă cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă energie mentală. ¾ Concepția că vorbirea este

Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
ar fi: ¾ Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai expresivă și interesantă idee se pierde dacă nu este ascultată; ¾ Concepția că ascultarea este o activitate pasivă, că ascultătorul este ca un burete care absoarbe ideile ascultătorului. Dar ascultătorii buni sunt foarte activi: pun întrebări, se asigură că au înțeles bine sau ascultă cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă energie mentală. ¾ Concepția că vorbirea este mai avantajoasă decât ascultarea. Dar în învățare este

Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
Credința că succesul comunicării depinde în întregime de vorbitor; dar cea mai expresivă și interesantă idee se pierde dacă nu este ascultată; ¾ Concepția că ascultarea este o activitate pasivă, că ascultătorul este ca un burete care absoarbe ideile ascultătorului. Dar ascultătorii buni sunt foarte activi: pun întrebări, se asigură că au înțeles bine sau ascultă cu atenție. În realitate ascultarea este foarte obositoare consumând multă energie mentală. ¾ Concepția că vorbirea este mai avantajoasă decât ascultarea. Dar în învățare este invers: nu

Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572

să puneți cu naturalețe întrebări interesante la care interlocutorul se va bucura să vă răspundă. Nu vă gândiți la voi, ci la cel care vă stă în față. Puneți-vă în locul lui: nu aveți nevoie de un confident, de un ascultător atent? Puneți-i întrebări deschise despre persoane pe care le cunoaște, despre care îi place să vorbească. Nu-l întrerupeți în timp ce vorbește. Mulțumiți-vă să-i acordați atenție și să revitalizați din când în când conversația, dându-vă asentimentul sau

by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785

sublimul, când izbucnește la timpul potrivit, sfarmă totul ca un trăsnet și arată dintr-o dată toată puterea oratorului”. Natura lui e dincolo de sfera inteligenței logice și puterea lui te ridică în extaz. Cu propriile-i cuvinte: „Sublimul nu convinge pe ascultători, ci i duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând cuvintelor o vigoare și o putere nebiruită, copleșește sufletul

Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic (2012) [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
i duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de ceea ce e convingător și plăcut; convingerea depinde de obicei de noi, în timp ce sublimul, adăugând cuvintelor o vigoare și o putere nebiruită, copleșește sufletul oricărui ascultător”. Extazul e limita supremă la care te ridică vraja estetică și dat fiind acest caracter al sublimului, se înțelege de ce el a chemat atenția cercetătorilor încă din antichitate și de ce ne interesează îndeosebi în raport cu extazul religios. Arthur Schopenhauer, pentru care

Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic (2012) [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903

de vedere practic, importanța religiei înseamnă importanța metodei religioase. Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos a utilizat cu măiestrie, pentru fiecare caz, cu priceperea, talentul și dragostea caracteristică personalității Sale, metode și procedee diferite, având în vedere natura cunoștințelor și individualitatea ascultătorilor Săi. În alegerea metodei, Mântuitorul ține seama de vârstă, de gradul de cultură, de profesia și de preocupările ascultătorilor Săi. Plugarilor le vorbește despre semănător; podgorenilor, despre lucrătorii viei; pescarilor, despre pescuitul minunat; lui Nicodim, care era erudit și curat

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
fiecare caz, cu priceperea, talentul și dragostea caracteristică personalității Sale, metode și procedee diferite, având în vedere natura cunoștințelor și individualitatea ascultătorilor Săi. În alegerea metodei, Mântuitorul ține seama de vârstă, de gradul de cultură, de profesia și de preocupările ascultătorilor Săi. Plugarilor le vorbește despre semănător; podgorenilor, despre lucrătorii viei; pescarilor, despre pescuitul minunat; lui Nicodim, care era erudit și curat cu inima, îi oferă o privire profundă în planul mântuirii chiar la începutul activității Sale. De asemenea, samarinencii, care

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
începutul istoriei biblice până în prezent; prin istoria biblică se pune în legătură cu doctrina despre înviere și judecată; catehetul va ține seama de gradul de cultură al ucenicilor săi; va vorbi cu dragoste, convingere și devotament; se va pregăti totdeauna temeinic; neștiința ascultătorilor nu-l va descuraja; pe cei mărginiți sau slab dotați îi va trata cu îndelungă răbdare, blândețe și bunătate, întărite de mila creștină și iubirea aproapelui. Pornind de la aceste principii didactice eterne, am considerat necesar să stabilim punți de legătură

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne de netăgăduit faptul că la baza catehezelor scrise stau catehezele orale ale Sfinților Apostoli. În Epistola Sfântului Pavel către Galateni termenii originali îi identifică pe ascultători sub numirea de catehumeni, iar pe dascăli în aceea de cateheți. „Cel care primește cuvântul învățăturii să facă parte învățătorului său de toate bunurile” (Galateni 6, 6). Metode de educație întâlnite în opera Fericitului Augustin și actualitatea lor Lucrare metodico-științifică

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
lui Hristos. Situația aceasta se menține în toată existența catehumenatului, fapt confirmat de Origen în scrierea sa, Contra lui Cels, capitolul I, 35-51, ca și de Tertulian în De idolatrie, Capitolul XXIV. Clasele prin care trebuiau să treacă catehumenii erau: ascultătorii, îngenunchetorii și luminații. Numai după aceea ei erau primiți la Sfântul Botez. În categoria ascultătorilor intrau cei care își manifestau dorința de încreștinare. Ei erau prezentați episcopului sau unui preot delegat de către episcop, fiind însoțiți de doi garanți vrednici de

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
scrierea sa, Contra lui Cels, capitolul I, 35-51, ca și de Tertulian în De idolatrie, Capitolul XXIV. Clasele prin care trebuiau să treacă catehumenii erau: ascultătorii, îngenunchetorii și luminații. Numai după aceea ei erau primiți la Sfântul Botez. În categoria ascultătorilor intrau cei care își manifestau dorința de încreștinare. Ei erau prezentați episcopului sau unui preot delegat de către episcop, fiind însoțiți de doi garanți vrednici de încredere și care făceau făgăduința să stăruie în viață curată. Li se făcea apoi o

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
cateheză morală pregătitoare. Primirea propriu-zisă în catehumenat se face de către episcop, care îi însemnau pe candidați cu semnul crucii, li se puneau mâinile pe cap și li se rostea rugăciunea de cerere pentru primire. La Sfânta Liturghie, catehumenii din clasa ascultătorilor erau îngăduiți numai atât cât dura partea ei didactică, audiind psalmi, pericope din Epistolele Sfinților Apostoli, Sfânta Evanghelie a zilei, cu predica imediat următoare a acestei cântări și rugăciuni. Odată încheiată această parte a Liturghiei, un diacon se adresa ascultătorilor

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
ascultătorilor erau îngăduiți numai atât cât dura partea ei didactică, audiind psalmi, pericope din Epistolele Sfinților Apostoli, Sfânta Evanghelie a zilei, cu predica imediat următoare a acestei cântări și rugăciuni. Odată încheiată această parte a Liturghiei, un diacon se adresa ascultătorilor, invitându-i să iasă din biserică. „Câți sunteți chemați ieșiți, cei chemați ieșiți”. Îngenunchetorii, categoria de mijloc a catehumenilor, nu se deosebeau prea mult de ascultători. Ei erau totuși mai înaintați în cunoașterea învățăturii creștine și prezentau o mai mare

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
acestei cântări și rugăciuni. Odată încheiată această parte a Liturghiei, un diacon se adresa ascultătorilor, invitându-i să iasă din biserică. „Câți sunteți chemați ieșiți, cei chemați ieșiți”. Îngenunchetorii, categoria de mijloc a catehumenilor, nu se deosebeau prea mult de ascultători. Ei erau totuși mai înaintați în cunoașterea învățăturii creștine și prezentau o mai mare garanție din punct de vedere religios-moral. La Sfânta Liturghie, aceștia erau admiși și după plecarea ascultătorilor, dar numai până când se rostea rugăciunea destinată lor imediat după

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
de mijloc a catehumenilor, nu se deosebeau prea mult de ascultători. Ei erau totuși mai înaintați în cunoașterea învățăturii creștine și prezentau o mai mare garanție din punct de vedere religios-moral. La Sfânta Liturghie, aceștia erau admiși și după plecarea ascultătorilor, dar numai până când se rostea rugăciunea destinată lor imediat după aceea. Îndată după ieșirea ascultătorilor din biserică, diaconul își îndreaptă glasul către credincioși, zicând: „Rugați-vă pentru catehumeni”. Atunci catehumenii cădeau în genunchi, se rugau cu toată puterea inimii, iar

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
înaintați în cunoașterea învățăturii creștine și prezentau o mai mare garanție din punct de vedere religios-moral. La Sfânta Liturghie, aceștia erau admiși și după plecarea ascultătorilor, dar numai până când se rostea rugăciunea destinată lor imediat după aceea. Îndată după ieșirea ascultătorilor din biserică, diaconul își îndreaptă glasul către credincioși, zicând: „Rugați-vă pentru catehumeni”. Atunci catehumenii cădeau în genunchi, se rugau cu toată puterea inimii, iar credincioșii făceau asemenea. După aceea, îngenunchetorii primeau binecuvântare și părăseau biserica. Cei mai înaintați spre

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
vorbire interioară, cunoștințele dobândite cu privire la cele materiale prin perceperea directă, iar la cunoașterea inteligibilă ajugem doar printr-o iluminare interioară. În acest dialog se dezvoltă o ontologie personală a dimensiunii subiective a vorbirii. Augustin acordă cuvintelor valoare rememorativă; prin ele, ascultătorul actualizează relația dintre complexul sonor și obiect, limbajul constituindu-se în cauză indirectă, mediată a cunoașterii. Construcțiile lingvistice sunt mediatori, simple instrumente utilizate de ființa umană sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea, iar adevărata sursă a cunoașterii se

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
care-l văd își dau seama că e furios”. Plecând la drum cu această smerită recunoaștere a limitelor omenești într-o activitate de învățare, unită cu flacăra dragostei pentru cei cărora se adresează, catehetul le poate depăși: nu impresia făcută ascultătorilor trebuie să primeze, ci dorința, izvorâtă din iubire, de a le face binele. Recunoaștem aici principiile din Omilia despre predici a Sfântului Ioan Gură de Aur. Ceea ce este nou la Fericitul Augustin este introspecția asupra raporturilor psihologice care țin cumpăna

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
a le face binele. Recunoaștem aici principiile din Omilia despre predici a Sfântului Ioan Gură de Aur. Ceea ce este nou la Fericitul Augustin este introspecția asupra raporturilor psihologice care țin cumpăna între dorința de bine și dorința de a plăcea ascultătorilor. Atunci când „ținem să vorbim așa cum gândim tocmai atunci când, din cauza încordării, nu putem scoate o vorba cum trebuie... ne sufocăm și, ca și cum ne-am da osteneala pentru un lucru zadarnic, ne moleșim dezgustați”. Însă, „tocmai interesul arătat de cei doritori să

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]