4,163 matches
-
cu apă și recipiente, care, din cauza reușitei anterioare în rezolvarea unor probleme cu soluții complexe, au devenit incapabili să rezolve o problemă simplă. Atunci când Watson a văzut că nu reușește să construiască un model cu perechi de tipul „cine se aseamănă se adună”, a renunțat (stimulat de Crick și de alții) la structura de acest tip. Prin urmare, „orbirea” subiecților din experimentele cu apă și recipiente nu seamănă cu ceea ce s-a întâmplat în acest caz de realizare creativă: dacă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de teste Stanford-Binet, Henmon-Nelson și Wechsler. O valoare a corelației în care s-au luat în considerare acești factori diminuanți ar sprijini și mai mult ideea formulată și de Burt, și de McNemar că testele de creativitate folosite aici se aseamănă mult cu testele de inteligență. Grupul cu un nivel înalt de creativitate din studiul lui Getzels și Jackson 1962) - 15 băieți și 11 fete - a fost alcătuit din acei elevi care s-au situat între primii 20% la testele de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cuțit, un dop de plută, o cheie, un scaun”. Pentru ziar, „să-l rup când sunt furios” a fost un răspuns original, spre deosebire de „să fac coifuri de hârtie” (Wallach și Kogan, 1965, p. 32); asemănări - „Arătați în ce fel se aseamănă și ”: pisica și șoarecele, laptele și carnea, perdeaua și carpeta, cartoful și morcovul, trenul și tractorul, băcănia și restaurantul, vioara și pianul, radioul și telefonul, ceasul și mașina de scris, pupitrul și masa. Pentru lapte și carne, „sunt supuse controlului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândi și de a acționa, care învață unii de la alții și își imită reciproc acțiunile. Este util să ne gândim că creativitatea implică modificarea „memelor” - unitățile de imitație despre care Dawkins (1976) a spus că sunt cărămizile culturii. „Memele” se asemănă cu genele prin faptul că poartă instrucțiunile de lucru. Notele unui cântec ne spun ce să cântăm; rețeta unei prăjituri ne arată ce ingrediente să amestecăm și cât trebuie să stea în cuptor. Dar, în vreme ce instrucțiunile genetice sunt transmise în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din Europa Occidentală În ceea ce privește ierarhia socială. A doua parte a cărții se ocupă de rolul eugeniștilor În educație și În adoptarea legislației referitoare la sănătatea publică. Capitolul 5 prezintă În principal reformele din educație, aspectul mișcării eugeniste românești care se aseamănă cel mai mult cu interesele În același domeniu ale eugeniștilor din Germania În privința obiectivelor, profunzimii și impactului reformelor, fără a avea Însă excesele antisemite ale acestora din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip va caracteriza lucrările sale pe tot parcursul perioadei interbelice, În timp ce tonul scrierii va deveni din ce În ce mai Înflăcărat, alternând Între Îngrijorare și frustrare. Linia de argumentație și tonul autorului Biopoliticii se aseamănă cu cele ale scrierilor eugeniștilor din Europa Occidentală În perioada de după primul război mondial, dar, În această regiune, retorica eugenistă reflecta și contribuia, În același timp, la afirmarea unui sentiment al crizei. Textele eugeniste se ridicau asemenea unui bastion Împotriva
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini, publicat În format mic. Ca mărime și prezentare grafică se aseamănă mai mult cu un pamflet sau un eseu extins decât cu o analiză științifică. Lucrarea este scrisă și organizată asemenea unui eseu politic. Moldovan nu a folosit note de subsol și nu a atașat volumului o bibliografie, deși ideile sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a promova ideea unei separării identitare, În special datorită faptului că se bazau pe surse de venit diferite, alegerile sociale și politice ale membrilor intelighenției erau cu toate acestea adesea similare cu cele ale burgheziei antreprenoriale. Cele două grupuri se asemănau și În consumul cultural, care includea aceleași ziare și aceeași literatură cu pretenții. Tocmai datorită unor astfel de similitudini, intelighenția Încerca să Își afirme o identitate distinctă, bazată pe alte atribute, În special morale și intelectuale. De multe ori Însă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii „ilegitim” din codul civil 73. Astfel, unii eugeniști sperau să prevină, Într-o oarecare măsură, prostituția și să reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care se asemănau cu cele propuse de contemporanii lor socialiști mai mult decât cu sugestiile liberale, conservatoare sau fasciste. La fel ca În discuțiile despre problemele femeilor, liberalii susțineau un rol paternalist pentru stat În implementarea acestor măsuri, și nu un rol ce
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contextul românesc, a politicilor eugenice pozitive și a dezvoltării unui sistem mai bine consolidat de protecție a sănătății mamelor și copiilor 67. Pentru Banu, Franța era exemplul pozitiv de urmat, alături de Iugoslavia, ale cărei probleme politice, sociale și economice se asemănau mult cu cele ale României. Autorul român nu avea decât cuvinte de laudă pentru programele ample inițiate de guvernul de la Belgrad Începând cu 1918, pe care le salvgarda ca model pentru România, dat fiind că cele două țări aveau resurse
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a vorbi, și preocuparea lui de „a găsi cuvîntul ce exprimă adevărul”: „E ușor a scrie versuri CÎnd nimic nu ai a spune, Înșirînd cuvinte goale Ce din coadă au să sune”. * „Oamenii se disting prin ceea ce arată și se aseamănă prin ceea ce ascund.” (Paul Valéry) „Valoarea omului nu stă - spune Epictet - În ce pare, ci În ce este el În realitate”. Dar atitudinea etică față de sine este adesea precară: „Foarte puține ființe Își dau de gol dintru Început cusururile. În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se rușineze mai mult de sine, decît de alții. * „Aproape toate viciile te fac sociabil.” (N. Iorga) Probabil, pentru faptul că În defectele altuia, fiecare Își proiectează propriile cusururi sufletești. Unul dintre proverbe este sugestiv, În acest sens: „Cine se aseamănă se adună”). * „Cine murind de foame nu fură e unul din cei mai mari mucenici ai virtuții omenești.” (N. Iorga) Pentru că acest lucru nu-l pot realiza decît cei care au ajuns la atît de doritul nivel psihic de a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
chiar o pregătește (este bine cunoscut exemplul bobului de grîu). De aceea se afirmă adesea - și nu fără temei - despre cunoașterea umană că se desfășoară, de fapt, Între cele două extreme: a privi uneori lucrurile mai mult prin ceea ce le aseamănă, iar alteori mai ales prin ceea ce le deosebește. Iată unul dintre multele exemple posibile, oferit de observația lui Democrit: „Natura și educația sînt asemănătoare. Într-adevăr, educația transformă pe om și transformîndu-l Îi dă a doua natură”. * „Esența adevărului este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de „om”: „Bucuria omului e omul. Între ei se Înfiripă prietenia, care umple cel mai Întins deșert al sufletului nostru. A iubi și a fi iubit, iată taina fericirii” (J.B. Bousset). * „Există oameni care iubesc și caută ceea ce li se aseamănă, și unii care iubesc și urmăresc contrariul lor.” (J.W. Goethe) Primii sînt de regulă, cei care se adulează și pentru care e mai important „prezentul”, decît „viitorul”. Ceilalți au conștiința limitelor lor și doresc schimbarea. „Secretul oricărei diplomații este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
le plac acești bărbați și aceste femei care propovăduiesc pe terenul lor și ademenesc mult mai lesne ca ei recurgând la argumente hedoniste. Religiile oficiale susțin toate iubirea pentru aproape, dar își limitează prescripțiile numai la cei care li se aseamănă... Recurg și la constrângere: conform logicii sectei, ele pun la punct, după caz, o întreagă strategie care obligă la supunere sau exclude. Lecția e valabilă și azi în cazul anumitor filosofi al căror vocabular ezoteric, plin de neologisme, obligă cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în descoperirea acestor unice rânduri savuroase... - 6 - Cifre libidinoase și numere active. Când nu năucesc lumea cu lexicul, gnosticii își supraîncarcă luntrea cu considerații numerologice aparent familiare acestei epoci care practică astrologia și ghicitul. Aritmeticile sacre se succed și se aseamănă. Ele atestă existența unei pasiuni a clasamentelor și a ordinii. Gnoza pune în formă. Ea constrânge realitatea să intre în niște rubrici. Ea cifrează lumea pentru ca toate să fie la locul lor și nimic să nu circule liber. Fiecare serie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
e conceput ca un contemporan al lui Tiberiu - aceea a sfârșitului Imperiului și a Evului Mediu timpuriu sunt pline de împărați sângeroși, tiranici și autocrați, războaiele se țin lanț la frontiere, sărăcia e generală, intrigile politice sunt permanente și se aseamănă, omul de rând plătește ca de obicei oalele sparte: atunci când nu apare ca posibilă pe terenul politic, aspirația către o altă lume se manifestă în zonele teologice. în lipsa unei Cetăți a oamenilor, demnă de acest nume, se inventează o Cetate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
că clerul domină poporul de rând, pe oamenii de condiție modestă, amețindu-i cu ficțiuni care-i permit justificarea penitenței, a servituții, a sclaviei, a dominației. Păcatul generează culpabilitate, care osândește trupul în sensul urii de sine. Dumnezeu nu se aseamănă câtuși de puțin cu o figură antropomorfică, el nu cere nici nu impune nimic, nu pedepsește și nu afurisește, nu urăște și nici nu cunoaște mânia. 2. Omul e Dumnezeu. Pentru că Dumnezeul Bisericii catolice a fost confecționat pentru a legitima
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Evident, tezele lui Amaury din Bène nu-i pot bucura pe catolicii apostolici și romani. Practicarea milosteniei și a iubirii față de aproape are și ea niște limite. în concepția Bisericii, îl iubești pe Celălalt dacă-i Același și ni se aseamănă, gândește ca noi și ne susține ideile. Un filosof care clamează că după moarte nu mai există nimic; că grația divină e suficientă și că faptele nu contează deloc; că clerul și valeții Bisericii ne împiedică să trăim și ucid
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spune intrinsec și istoricește celei a lui Epicur. Ideologia pauliniană și filosofia Grădinii par a nu întreține nici un fel de raport, poate cel mult de contradicție, de opoziție clară și de imposibilă complementaritate. Și totuși... Ca să știm cu ce se aseamănă acest creștinism epicurian - o șansă ratată de Biserică de a scoate creștinismul de pe făgașul lui mortifer... - să-l citim deci pe Lorenzo Valla. Istoria filosofiei oficiale nu citește, ea se mulțumește să reia informațiile, uneori greșite, date de cei mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să se piardă într-o încâlceală de silogisme, într-o ornamentație excesivă de subtilități dialectice sau într-un labirint formal. Credința lui Lorenzo Valla nu poate fi nici un moment pusă la îndoială. O dovedește fiecare dintre lucrările sale. Ea se aseamănă un pic cu cea a cărbunarului...Termenul „fideism” pare a corespunde de minune pentru a califica poziția lui față de religie: trebuie să crezi, și asta-i de-ajuns. Nicio nevoie să faci apel la rațiune, să recurgi la demonstrație, pentru că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aceasta, și inclusiv între frați și surori, între religioși și laici și nu uită nici punerea în comun a femeilor - după modelul Republicii lui Platon... Ca principiu, epicurianul consideră că animalele și oamenii se deosebesc prin niște detalii dar se aseamănă în esențial: compuși din materie, animați de un suflet coruptibil, sortiți descompunerii după moarte, necuprinși în nici un fel de destin post-mortem, deci cruțați de osânde dar și de răsplată, filosoful și câinele - drag lui Diogene...- ei sunt supuși unei aceleiași
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o plăcere care relaxează spiritul, bucură sufletul și îl edifică pe îndrăgostitul de înțelepciune. Această grădină este transcendentală: ea există între limitele simplei rațiuni. Obiect de hârtie și nu amprentă empirică, dar o hârtie susceptibilă de a deveni empirică, se aseamănă din toate punctele de vedere cu un rebus. Nimic nu-i pus acolo la întâmplare, totul înseamnă ceva, amănuntele au și ele sens. Poți trăi acolo fără să vezi nimic, poți trece pe lângă esențial, desigur, dar privirii exersate sau informate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
drum? Așa s-ar putea crede constatând armonia celor doi timpi ai lucrării. în Eseuri, el utilizează numeroase metafore care confirmă abordarea inițial orală a întreprinderii: el se adresează hârtiei; nu dă lecții ci povestește; mărturisește că munca lui se aseamănă cu o conversație liberă. Fără îndoială, ar fi preferat un interlocutor în stare să-i primească așa cum se cuvine scrisorile, un Lucilius, ca pretext al organizării gândirii sale. Pentru că nu are așa ceva, își vorbește sieși și, verbalizând, formulează: căutând, găsește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
despre care, în cea mai mare parte a timpului, se uită că nu se mărginește doar la aceste trei timpuri clasice. Ce se poate spune într-adevăr, despre Platon și Aristotel? Sau despre cinici și cirenaici? Despre Heraclit? Eseurile se aseamănă nu atât cu un șantier de săpături arheologice cât cu o centrală atomoelectrică aflată neîncetat sub tensiune antică - dar dimpreună cu toate forțele care constituie lumea antică, nu doar cu energiile care provin de la Epicur, Seneca și Sextus Empiricus. Omul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]