1,950 matches
-
pare destul de puternic și cu un impact previzibil major asupra cetățeanului obișnuit. Fără Îndoială, pentru toți simpatizanții guvernului și ai președintelui Țării (cele două instituții asumându-și, În egală măsură, responsabilitatea pentru scoaterea Țării din criza În care se află), aserțiunea a fost mai relevantă decât presupoziția, prim planul mai relevant decât co(n)textul. Ei au dorit să Înțeleagă (și să se Înțeleagă) faptul că guvernul (acesta, spre deosebire de cele anterioare) este responsabil, spune lucrurilor pe nume, este mai interesat de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Noi ne-am Împrumutat până ... / Noi am spus ... până ...ș.a. Este evident că, pentru opoziție, care are ca scop principal, Întotdeauna, crearea unei imagini negative celor aflați la putere, În scopul schimbării rolurilor, semnificațiile conferite de presupoziții - și nu de aserțiuni - să fie cele mai importante. Informația transmisă prin presupoziții este foarte puternică, deoarece, așa cum spune Ducrot, locutorul Își asumă responsabilitatea pentru valoarea ei de adevăr. Acest lucru explică schimbarea raporturilor, din perspectiva interpretului, dintre aserțiune și presupoziție. Valoarea de adevăr
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de presupoziții - și nu de aserțiuni - să fie cele mai importante. Informația transmisă prin presupoziții este foarte puternică, deoarece, așa cum spune Ducrot, locutorul Își asumă responsabilitatea pentru valoarea ei de adevăr. Acest lucru explică schimbarea raporturilor, din perspectiva interpretului, dintre aserțiune și presupoziție. Valoarea de adevăr a aserțiunilor Nu am mințit după ... Nu am Împrumutat după .../ Nu am spus ... după ... este discutabilă. Locutorul nu Își asumă adevărul lor așa cum o face În cazul presupozițiilor. Așadar, care este rostul presupoziției? De ce locutorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fie cele mai importante. Informația transmisă prin presupoziții este foarte puternică, deoarece, așa cum spune Ducrot, locutorul Își asumă responsabilitatea pentru valoarea ei de adevăr. Acest lucru explică schimbarea raporturilor, din perspectiva interpretului, dintre aserțiune și presupoziție. Valoarea de adevăr a aserțiunilor Nu am mințit după ... Nu am Împrumutat după .../ Nu am spus ... după ... este discutabilă. Locutorul nu Își asumă adevărul lor așa cum o face În cazul presupozițiilor. Așadar, care este rostul presupoziției? De ce locutorul nu folosește, În enunțul său, doar aserțiunea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aserțiunilor Nu am mințit după ... Nu am Împrumutat după .../ Nu am spus ... după ... este discutabilă. Locutorul nu Își asumă adevărul lor așa cum o face În cazul presupozițiilor. Așadar, care este rostul presupoziției? De ce locutorul nu folosește, În enunțul său, doar aserțiunea? Pentru că este imposibil. Pentru că un enunț nu poate fi În totalitate nou; o parte a informației sale vehiculate trebuie să fie deja cunoscută de către interlocutor. Așa cum am menționat deja, propozițiile derivate din presupoziții sunt asumate ca adevărate. Ele nu pot
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cazul concret analizat: De ce, totuși, Își asumă ministrul, sub umbrela largă a lui noi - exprimată lingvistic implicit, prin desinența specifică persoanei Întâi plural, minți-m, faptele foarte grave rezultate din presupoziții? El putea să construiască un alt enunț În care aserțiunea să fie aproximativ aceeași, dar cu alte presupoziții, mai puțin agresive asupra propriei imagini. Răspunsul la această a doua Întrebare depășește barierele lingvisticului/semanticii (care, oricum, sunt greu de trasat!) și trece În zona pragmaticii. El necesită accesarea/derivarea unor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
capabil să Înțelegi că ... TB dialoghează cu AN dar, de fapt, el se adresează, indirect, unui alt receptor, cetățeanul obișnuit - alegătorul care va vota peste 2 zile și care urmărește confruntarea celor doi. Printr-o Împletire abilă a presupoziției cu aserțiunea, TB, când Își asumă anumite fapte trecute, plasându-se pe aceeași treaptă de vinovăție cu candidatul său, când se distanțează brutal de acesta. Printr-o succesiune de presupoziții imposibil de negat explicit fiecare, datorită ritmului rapid de desfășurare a confruntării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de vinovăție cu candidatul său, când se distanțează brutal de acesta. Printr-o succesiune de presupoziții imposibil de negat explicit fiecare, datorită ritmului rapid de desfășurare a confruntării, TB creează și controlează un anumit context În care să fie interpretate aserțiunile sale. Iată cele mai importante presupoziții care, speră TB, se vor insinua În mintea receptorului indirect pentru a constitui fundalul interpretării conținutului asertat al enunțului său. Noi avem o problemă. Simt că trebuie să spun asta. Poporul român este blestemat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextul presupozițional - și prin implicațiile acestuia, imaginea omului bântuit de remușcări, aflat la ceasul spovedaniei, al recunoașterii publice a greșelilor trecutului, iese, brusc, din zona responsabilității comune, a asumării prin noi/ amândoi și marchează un punct foarte important printr-o aserțiune tranșantă, a unui eu singularizat, care este menită să evidențieze diferența specifică fundamentală Între eu și tu, ca doi foști comuniști: E adevărat, eu nu am trăit din muncă politică. Abia acum realizează AN ce capcană i s-a Întins
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Între eu și tu, ca doi foști comuniști: E adevărat, eu nu am trăit din muncă politică. Abia acum realizează AN ce capcană i s-a Întins prin presupoziții și ce greșeală a făcut. Negarea implicației principale a acestei ultime aserțiuni (Spre deosebire de mine, tu ai trăit din muncă politică) Nici eu nu am trăit din muncă de partid. nu mai are nici un efect. Aserțiunea lui TB este menită să Împartă comuniștii În două categorii: prima, a comuniștilor nevinovați, netarați, din care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
i s-a Întins prin presupoziții și ce greșeală a făcut. Negarea implicației principale a acestei ultime aserțiuni (Spre deosebire de mine, tu ai trăit din muncă politică) Nici eu nu am trăit din muncă de partid. nu mai are nici un efect. Aserțiunea lui TB este menită să Împartă comuniștii În două categorii: prima, a comuniștilor nevinovați, netarați, din care făcea și el parte, care a fost nevoită să se supună regimului; a doua categorie, din care făcea parte AN, era cea a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Unii dintre noi nu mai avem mentalitate de comuniști. este o altă capcană. Acesta este un noi din care AD nu mai face parte. Pentru a nu lăsa loc de 65 interpretare a statutului acestui noi, se impune o altă aserțiune cu un tu detașant, prin care AN este exclus din comunitatea lui noi Iar tu mă convingi, ..., că nu ești capabil să Înțelegi ... a cărei implicație este la Îndemâna oricărui interpret Tu nu poți să-Ți schimbi mentalitatea de comunist. În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a-l face parte integrantă a unui eveniment din viața sa reală. Beneficia de o capacitate extraordinară de a „citi” interpretul (direct și indirect), ceea ce-i conferea un avantaj major În adaptarea enunțului la așteptările acestuia, În manevrarea raporturilor dintre aserțiune, presupoziție și implicație În funcție de nivelul lor de pertinență pentru interpret. 2.2. Co(n)textul semiotic Dacă noțiunea de text are mai multe sensuri, atunci același lucru ar trebui să fie valabil și pentru cea de co-text. Textul, privit ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextul situației În derulare, el nu este Învestit cu atribuțiuni de conducere pentru că nu deține informațiile necesare În acest scop și ar putea genera situații de zbor cu consecințe deosebit de grave. Ultima parte a actului său de limbaj este o aserțiune prin care Îi atrage atenția comandantului asupra erorii În care se află 326 nu este la Bacău. 3) ajutarea lui 326 să facă ușor alegerea corectă Între cele două opțiuni (executarea dispozițiilor 132 conducătorului de zbor sau ale comandantului). El
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
comunei Mădârjac, Primăria com. Mădârjac. 62.Iordache, Gh.(1986)- Contribuții la studiul fizico-geografic al bazinului Șacovăț, Lucr. Pt. susț. Gr. Did.I (cond. Șt. Ioan Donisă), Iași 63.Iordan, I.(1963)- Toponimia românească, Edit. Academiei, București. 64.Ipate, E.D.(1984)- Aserțiuni privind geneza și evoluția geopolitice carpice, comunicare la stagiul de perfecționare GEOPOLITICA, 18.10-15.12, CCD, Iași 65.Ipate, E.D. (1994)- Integrarea unor studii de geografie istorică în tehnologia didactică la clasele de liceu, comunicare la Conf. Naț. A Soc
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în raport cu ultima parte a secolului trecut. Tot mai adesea avem parte de proiecții discursive ce se vor a fi considerații de factură geopolitică ori geostrategică fără a avea un fundament ideatic ori documentar în adevăratul sens al cuvântului. Unele dintre aserțiuni proiectează teza „noului” Război Rece, coroborând-o cu evoluțiile specifice etapei considerate a fi post-istorice. În ce ne privește, în volumul de față elaborat de tânărul lector universitar Marius-George Cojocaru regăsim așezarea cuminte ideatică și științifică instanță a resorturilor cercetătorului
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
puțin pe modalitățile prin care se ajunge la el. Uneori, însă, persuadarea este mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate fi văzută și ca o conjugare de aserțiuni. “Problema delicată” este că “orice intervenție discursivă performativă este și persuasivă și convingătoare în același timp. Numai această întrepătrundere poate asigura creșterea performanței unei intervenții discursive”, dar “cine poate spune cu exactitate unde se termină mecanismele ce țin de raționalitate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
rog, ușa!”, vom transforma mediul înconjurător („de la ușa deschisă la ușa închisă”) fără ca locutorul să se deplaseze și să facă el însuși acest lucru. Sunt necesare unele condiții: ușa să fie deschisă iar colegul să-ți onoreze rugămintea. „Într-o aserțiune, cuvintele trebuie <<să se potrivească>> (<<să se ajusteze>>) cu lumea; în schimb, într-o promisiune, lumea este aceea care, prin actele locutorului, trebuie <<să se potrivească>>, să se conformeze cuvintelor”.(Moeschler, 1999:61). Prin urmare, dacă în întrebuințarea referențială, constatativă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este tot o direcție (o dublă direcție) specifică folosirii performative a discursivității. Avem două cazuri: când un enunț performativ are și un conținut propozițional sau când un enunț referențial e și performativ sau folosit cu un scop performativ (printr-o aserțiune putem să bine dispunem, să convingem sau să manipulăm). Este cel mai des întâlnită în cazul declarațiilor și actelor perlocuționare. Inexistența lor sau direcția nulă este specifică actelor ilocuționare expresive: scuzele, mulțumirile, condoleanțele, felicitările care nu fac decât să exprime
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nu inițiază război aproape niciodată împotriva altor democrații liberale 1. A devenit aproape un clișeu a începe dezbaterea pe seama virtuților tezei ce explorează efectele pacifiste ale democrației, interdependenței economice și apartenența la diverse instituții și oganizații internaționale prin referire la aserțiunea lui Jack Levy conform căreia aceasta constituie cel mai apropiat exemplu de lege empirică/științifică existentă în literatura Relațiilor Internaționale . Dincolo de criticile adresate acurateții dimensiunii statistice a corelării dintre democrație și absența (inițierii) războiului (Sunt democrațiile mai puțin predispuse inițierii
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțați să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat și face performanță dacă se simte
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțați să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat și face performanță dacă se simte provocat, dacă poate să își încerce forțele sau să își verifice competențele profesionale. El caută o validare internă a motivațiilor sale și tinde să adopte roluri
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ce semnala necesitatea revizuirii curriculum- ului, realizarea unui echilibru între dezvoltarea economică, cerințele societății și rezultatele sistemului de învățământ. Plecând de la ideea că școala nu este singurul loc unde poți învăța, iau amploare activitățile desfășurate în afara sistemului formal. Pornind de la aserțiunea că „integrarea este procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita în aceleași instituții, condiții, contexte, împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
De ce întinderea, sau mai curînd lucrul care este întins, exclude gîndirea? Răspunsul lui Descartes este invariabil: întinderea este divizibilă, gîndirea este indivizibilă. Putem concepe jumătatea sau pătrimea unui corp în timp ce o idee nu poate fi tăiata în două, o asemenea aserțiune autodistrugîndu-se. Dacă faptul de a putea concepe împărțirea unui corp (lăsăm deocamdată la o parte problema de a ști despre ce fel de corp este vorba, unul fizic sau unul viu ca cel al unui animal sau al unui om
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot să apară și prin mecanismul de proiectare directă a unui temperament dificil, dominat de impulsul afirmării. În aceste cazuri în care tendința de aserțiune proprie este exagerată, se produc reacții complexe în sensul tendinței agresive a copilului i se opune reacția anturajului (familie , școală, societate), iar acesteia i se opune copilul prin adoptarea unui comportament antisocial. S-a remarcat remarcat că temperamentul coleric și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]