1,947 matches
-
subiectul, n.n.) în domeniul D atunci și numai atunci când există un scop O de un anume tip, astfel încât: (1) S dorește ca O să fie realizat, (2) S crede că executarea tuturor directivelor care-i sunt comunicate de către P sub forma aserțiunii și care țin de domeniul D reprezintă o condiție necesară a acestei realizări 56. Este evident că nicio autoritate deontică nu trebuie acceptată fără justificare. În concepția lui Bochenski, nimic nu împiedică un purtător al autorității deontice într-un domeniu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
naturale ale unor răspunsuri inacceptabile, iar în al doilea caz consecințele naturale ar trebui trecute sub tăcere. Rolul profesorului este de a stabili consecințele în avans, de a face promisiuni, și nu de a profera amenințări. Implementează un sistem de aserțiuni pozitive. Multe dintre elementele anterioare reguli și limite sunt negative; dar aceasta este numai o latură a domeniului disciplinei, cealaltă fiind pozitivă și manifestându-se prin atenția sistematică acordată elevilor care se poartă în mod adecvat. Dintre consecințele pozitive care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cooperare; stagiu de formare de cinci zile în domeniul comunicării educaționale pentru toate cadrele didactice etc. La rândul lor, planurile operaționale necesită stabilirea obiectivelor, resurselor, responsabilităților, a termenelor de realizare și a indicatorilor de performanță. a) Obiectivele iau forma unor aserțiuni ce vizează rezultatul așteptat al planului, îndeplinind câteva caracteristici esențiale ( D. Olliver, 1990, apud Iosifescu, 2000, p. 23): * concretețe (să poată fi ușor de identificat); * pertinență sau adecvare la situație; * oportunitate (acțiunea respectivă să se desfășoare la momentul potrivit); * realizabilitate
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o măsură utilă la nivelul școlilor din mediul rural", "schimbarea educațională se regăsește doar la nivel conceptual și mai puțin la nivelul practicilor", "schimbarea educațională reprezintă doar un val provocat de schimbările de natură politică" etc. Probabil fiecare dintre aceste aserțiuni ar putea constitui subiectul unor analize care să evidențieze perspectiva eronată de interpretare a schimbării educaționale. Acestea interferează în mod contradictoriu cu aserțiunile care recunosc în schimbare șansa de promovare a calității, de creștere a performanței în educație, iar acestea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbarea educațională reprezintă doar un val provocat de schimbările de natură politică" etc. Probabil fiecare dintre aceste aserțiuni ar putea constitui subiectul unor analize care să evidențieze perspectiva eronată de interpretare a schimbării educaționale. Acestea interferează în mod contradictoriu cu aserțiunile care recunosc în schimbare șansa de promovare a calității, de creștere a performanței în educație, iar acestea par a deține la acest moment o pondere destul de importantă. Menținerea, promovarea ideilor din primul registru ar fi suficient de periculoasă pentru domeniul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
itemi structurali ale comunicării, în care pot apare și tensiuni, încordări, conflicte. Deschiderea umană generică spre informare, spre cunoaștere se constituie actualmente într-o condiție obligatorie a surselor de satisfacție, entuziasm, bucurie, ajutor mutual fenomen ce deține în subsidiar o aserțiune extrem de cunoscută și de actuală, mai ales în perioade de profunde ,,așezări" socio-economice : INFORMAȚIA reprezintă PUTEREA. Convinși fiind de complexitatea problemelor legate de comunicare am încercat doar o prezentare succintă a aspectelor importante din interrelațiile umane privite printr-o radiografiere
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
volumului Critică și culturăă "are, stilistic vorbind, un fel prietenos de ași lua cititorii de mână și a-i conduce printre idei despre artă, printre opere și autori." X Lunga noastră incursiune în opera critică a lui Vladimir Streinu argumentează aserțiunea enunțată la începutul acestui capitol: literatura română clasică și modernă a fost traversată de un ochi estetic, apt să se ridice adesea la sinteze istorico-literare de referință. Fie că scrie despre Eminescu sau despre cel mai proaspăt Sorescu, despre Sadoveanu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
scriitor" ; Alexandru (Georgiadă Obedenaru și-a probat puținele posibilități lirice, vădind "subțirimi decadente" , în singurul sonet notabil, Flori de sânge; obscurul Gabriel Donna va fi - crede Streinu - selectat "tot mai insistent dintre modernii ultimului deceniu al secolului al XIX-lea." Aserțiunea streiniană nu s-a adeverit! Poetul cel mai de seamă al grupării, Ștefan Petică, discipol al lui Verlaine și Maeterlinck, cultivând "un fel de deschidere în vag, care îi ușurează expresia de materialitate prin referiri abstracte", "anticipează estetica orizonturilor lirice
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
la metodele "obiective", științifice, la informația riguroasă în arhive și la periodice uitate. "Bergsonistul" Vladimir Streinu cultivă în studiul dedicat lui Hogaș tocmai biografismul. Din adversar al istoriei literare devine un pasionat istoric literar. Și ca o confirmare strălucită a aserțiunii să reținem că partea cea mai durabilă a creației critice streiniene o constituie aceea consacrată scriitorilor clasici. În cea de-a treia perioadă ("-"Ă domină studiile de versificație (vezi în acest sens studiile: Versul liber, Antecedente și origini, Cronologia versului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
această perioadă de tranziție a societății românești. Un respondent a formulat-o astfel: Dificultățile constau în a-i face pe profesori să-i înțeleagă pe copii, și pe copii să-i înțeleagă pe profesori. Se poate discuta pe marginea validității aserțiunii, dar indiferent de opiniile pro sau contra, considerăm că ea reprezintă una din cheile înțelegerii stării de lucruri actuale din sistemul de învățămînt preuniversitar. Problema nu este dacă situația este bună sau nu, ci este vorba de recunoașterea faptului că
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
teoria și practica parteneriatelor și (2) nu se realizează obligația școlii și a profesorilor ei de a învăța părinții să colaboreze cu școala. Evident că cele două cauze se împletesc. Vocile respondenților înserate în casetele rețelei semantice ilustrează și întemeiază aserțiunile analitice. Dacă ne raportăm la conținutul activităților de parteneriat discutate, credem că activitățile de rutină desfășurate în școli, concepția, atitudinile și comportamentele profesorilor și părinților ne îndreptățesc să vorbim doar de existența unor relații între școală, familie și comunitate, nicidecum
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
strategiile și comportamentele consacrate în domeniu, care ar fi trebuit dobîndite printr-o activitate de instruire sistematică, fie individuală, fie colectivă. Nici profesorii nu dețin un bagaj de cunoștințe consistent privind teoria și practica relațiilor dintre școală, familie și comunitate. Aserțiunea este susținută în situația în care comparăm cele relatate cu conceptualizările izvorîte din studiile empirice ale procesului implicării părinților în educație, prezentate în capitolul dedicat suportului teoretic și empiric al parteneriatelor. Procesul analitic a arătat că aproape toate familiile sînt
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pe parcursul carierei. Ar trebui să încercați să vă creați propriile carduri, adaptate populației specifice pe care o deserviți. De exemplu, dacă încercați să plasați indivizi către slujbe care au anumite caracteristici, atunci dezvoltați un set de carduri care să conțină aserțiuni pozitive sau negative legate de acele caracteristici. Bineînțeles, este important să combinați rezultatele obținute în urma aplicării acestui instrument cu rezultatele altor instrumente de evaluare aplicate clientului, pentru a ne face o imagine completă și realistă. Instrucțiuni pentru jocul "Cardurile de
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
a doua părți din Parmenide. Un caz interesant pentru istoria ideilor, o înțelegere greșită a pasajelor din dialogul lui Platon a dus la o interpretare fantezistă a intențiilor Maestrului, având rezultate cu totul remarcabile. Plotin face în perspectiva acestei exegeze aserțiuni despre suprema transcendență și incognoscibilitate a primului principiu al realității, uneori plasând-o dincolo de ființa reală (Formele platoniciene) și de mintea divină care a creat universul. Cu toate că cercetarea căilor de cunoaștere își împrumută termenii și caracteristicile generale din filosofia elenistă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
artistic, ale cărui vehicule de reprezentare sunt pur vizuale și auditive, în încercarea de a descrie o ființă care eludează orice coordonată a formei. Horla este o reificare a spaimelor autorului său, aș putea spune, dacă aș avea în vedere aserțiunea lui Elaine L. Graham, referitoare la proza consacrată Necunoscutului: "[t]ensiunea dintre frământarea noastră culturală în direcția schimbării și teama simultană de aceasta se exprimă, adesea, sub forma unor narațiuni-avertisment, ce reflectă coșmarurile pe care Necunoscutul le poate genera" (2002
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se confruntă, ulterior, cu ceea ce îi apare drept un exemplu tipic de non sequitur: Știi c-am visat pe sfântul Nicolae azi-noapte?" îmi zice râzând. "Ești bun la Dumnezeu, măria-ta, și d-aia a venit sfântul să te vază"". Aserțiunea următoare condensează cristale de cinism: ""Așa cred și eu îmi zise, uitându-se în ochii mei dar nu știi că mi-a zis să te azvârl d-aicea jos". Când am auzit așa, am înghețat; mi s-a tăiat picioarele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
brațele nevăzute". Celestul exultă la împlinirea unui destin îndelung pregătit: "toți ochii de diamant ai cerului clipiră atunci de fericire". Faptul cel mai neobișnuit este că notațiile auctoriale din finalul propriu-zis al nuvelei, scrise în cheie metaforic-analitică, par să anticipeze aserțiunile, selectate dintr-un interviu, ale celebrului actor de origine maghiară, dar născut în România Bela Lugosi, potrivit cărora "Femeile iubesc teroarea. [...] Subconștientul lor tânjește după îmbrățișarea morții. Moartea, ultimul iubit triumfător" (Sullivan, 1986: 274). Sexualitatea obsesivă (în Frigul, melanjată, previzibil
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
omului Bolintineanu în contextul social-politic în care s-a format și a creat, cf. Vârgolici, 1971. 51 Este greu de înțeles de ce Istoria literaturii române editată de Academia Română subliniază însușirea lui Gane "de a rememora melancolic copilăria" (1970-1973: III, 52), aserțiune exemplificată prin Aliuță sau Cânele Balan, prima o poveste violentă, iar a doua una terifiantă (sau, cel puțin, resimțită ca atare de erou). 52 Nu voi face abuz, în această lucrare, de jargonul impus de naratologia structuralistă, întrucât sunt conștient
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este numit strigon" (2002: 72), evocând, desigur, vrăjitoarea, dar și strigoiul. 94 De altfel, această modalitate de realizare narativă tinde să plaseze romanul lui Eliade mai aproape de proza secolului al XIX-lea decât de cea a secolului al XX-lea. Aserțiunea mea trebuie corelată cu o observație pertinentă formulată de Bernadette Lynn Bosky: În povestirile din secolul al XIX-lea, această atracție (exercitată de vampir asupra victimei, n.m.) era mai mult o problemă de persuadare hipnotică decât de frumusețe fizică" (1999
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lectură, cu observații pertinente, adesea cu puncte de vedere personale, cu intuirea exactă a sensurilor cărților comentate. Disponibilitatea îl orientează mai ales spre lucrările de memorialistică, critică și istorie literară, autorul manifestând un adevărat cult pentru G. Călinescu, ale cărui aserțiuni estetice îi susțin aproape toate comentariile. SCRIERI: Dialoguri literare, I, Iași, 1976, II, București, 1980; Tinerețea lui Gutenberg, București, 1982; Dialog în actualitate, Iași, 1985; Mărturii în timp, București, 1997; Paradisul perisabil, Iași, 2002; Paralele inegale, Iași, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
religioasă și chiar politică, dăruire creștină, răceala bibliotecii sau cinism necruțător, patriotism ardent sau cioranizare vituperantă? De ce moralitatea îi ocolește pe români? Cum de s-au adunat atâtea complexe, uri, meschinării în sufletul neamului ăstuia nefericit? Este limpede în toate aserțiunile și interogațiile lui B. spumegația cioraniană, exasperată de România din prea înfocată pasiune pentru ea, după cum e limpede oscilația autorului, așa-zicând, între Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
și concepția președintelui, 1/1985, Ceaușescu și bătrânii, 4/1985, Ceaușescu și femeia, 1/1986 etc.) și prin dezbaterile rubricii „Tabulae” (România la 20 de ani de la preluarea puterii de către N. Ceaușescu, Anul îndoliat etc.), C. vizează politicul și în aserțiuni nuanțate asupra implicațiilor grave, istorice și naționale ale momentului respectiv (editorialele lui G.C. Vocke: Revolta animată. Mimetismul politicii în regimul comunist, Exilul și problema națională, 1/1986 și 2/1986, rubrica „Cetatea totală”), ajungând până la considerații filosofice precum cele ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
centrul problematicii avangardiste, considerată în dimensiunile sale cele mai general-definitorii. Fiecare text programatic semnat de poet conduce de fapt spre acest nucleu ideatic în funcție de care se cristalizează și perspectiva sa particulară asupra poeziei. S-a putut observa de altfel, din aserțiunile citate anterior, că diversele nivele ale „stării de spirit” tipic avangardiste, așa cum o aproximează poetul nostru, sunt intricate, comunicând intim între ele și dovedind, prin chiar acest fapt, organicitatea demersului avangardist, unificabil sub semnul fundamentalei - după părerea noastră - obsesii a
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
este să ne Întrebăm: „Care este izvorul cunoașterii la elevi?” sau „Care sunt sursele Învățării - luată ca formă specifică a cunoașterii?”. În mod real, cunoașterea În sine și Învățarea - ca formă specifică a cunoașterii, au origini diverse. De aici și aserțiunea că metodele pornesc de la experiențe diverse ce Întregesc și modelează cunoașterea (Învățarea) individuală. Astfel: a) unele pornesc de la experiența altora, respectiv de la experiența de cunoaștere a umanității condensată În valorile culturii, b) altele au În vedere experiența individuală directă, perceptivă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]