29,817 matches
-
meu. Totuși am ajuns cu bine la prietena mea, care încă nu se culcase și mă aștepta îngrijată din cauza orei târzii. Nu ne-am culcat până n-am povestit toate impresiile frumoase culese în acea seară. A doua zi am asistat la premiera unei interesante opere de Hugo Wolf, “Il Corregidor” opera neterminată și isprăvită de compozitorul Falla. Cântărețul Erb a făcut o adevărată creație din rolul Corregidorului, iar orchestra condusă de Bruno Walter era la înălțime. Tot în Deutsches Opernhaus
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu frenezie, iar în pauză sunt asaltată de lume pentru autografe. Criticul muzical Segnitz spune: “Eine wunderbare Frau! Das glücklichste Gemisch von Alfred Reisenauer und Theresa Careno!” Bătrânul maestru al violoncelului Iulius Klengel, care de 10 ani n-a mai asistat la vreun concert, mă felicită spunându-mi: “Die kleine Cionca, jetzt 'Grosse' müsste ich wiedersehen u. hören!” Bunul meu fost profesor de contrapunct și fuge, Emil Paul, e peste măsură de mândru și fericit de succesul mare al fostei sale
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
și portul rochii cu mărgele șirag de perle terminat printr-o cruce, este copiat întocmai. În acest an concertez în București și apoi plec în străinătate unde am recitale la Viena, Berlin, Lipsca, Oranienburg. LaPalat, la un ceai la regina, asistăm la primele demonstrații de unde, adică Radio. Un inginer rus de origine ne aduce sunete muzicale prin mișcare de mâini și un fel de a pedala pe un sistem de armoniu. Sunetele sunt stranii și când dibuești fără siguranță, se aud
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pe un sistem de armoniu. Sunetele sunt stranii și când dibuești fără siguranță, se aud urelete și mieunături ca de pisici. Cela Delavrancea și cu mine încercăm de a dibui sunetele însă ne alegem numai cu înfiorătoare disonanțe. La ceai asistă, luând loc lângă regină, soția regentului Sărățeanu, urmașul defunctului regent Buzdugan. Micul rege Mihai, îmbrăcat într-o impecabilă jachetă de om mare, primește și el alături de mama sa, principesa Elena, mosafirii reginei, cu multă demnitate, însă nu fără a se
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de Mozart (alături de d-șoara Galin). A fost un succes delirant pentru noi. Lumea năvălise pe scenă după concert, manifestându-și admirația pentru execuția impecabilă, mai ales pentru Concertul de 4 piane de Bach, unde eu conduceam aparatul solistic. Regina Elisabeta asistase la concert însoțită fiind de d-na Elena Perticari, despre care voi vorbi mai târziu mai mult. A fost foarte greu ca să facem multele probe, necesitând totdeauna cele 4 piane. Cântam când în sala Conservatorului, când într-o sală a
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
principesa Elisabeta, pe care o vedeam de câteva ori în săptămână și expun faptul și nepolitețea acestui general. Cu un surâs ironic, principesa îmi răspunde: n-avem noi nevoie de răspunsul acestui personagiu, voi spune eu fratelui meu regele, ca să asiste negreșit la concert și poți de acum să spui să se comunice acest lucru prin ziare și prin radio. Lucru ce nu întârzie să se facă întocmai. “Dacă regele este voevodul culturii, cum i se spune, atunci desigur că nu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în București). Acest concert minunat l-am studiat în șase săptămâni l-am cântat cu entuziasm și bucurie, prinsă de farmecul și bogăția melodică și arhitectonică a acestei minuni muzicale. A fost un mare eveniment. Regina Maria a ținut să asiste de asemenea și principesa Sofia de Wied. După ovațiile care nu mai conteneau, m-am reîntors în loja familiei mele, fapt observat de Regina Maria, care mă salută în chip admirativ din loja sa regală. Eu i-am răspuns printr-
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
la doamna ambasadoare. Ministrul cu soția sa locuiau într-un splendid palat vechi, aparținând nu știu cărui mare magnat polon. Era plin de obiecte prețioase, vase antice de China, covoare somptuoase persane, argintării și aurării vechi, o minune. La concert ministrul neputând asista (vorba vine), mi-a trimis un coș de flori cât o casă, crezând că așa poate să-și scuze absența. Doi domni de la legație și-au făcut datoria asistând la concert. În schimb ambasadoarea Germaniei, contesa Moltke, care de fel
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
persane, argintării și aurării vechi, o minune. La concert ministrul neputând asista (vorba vine), mi-a trimis un coș de flori cât o casă, crezând că așa poate să-și scuze absența. Doi domni de la legație și-au făcut datoria asistând la concert. În schimb ambasadoarea Germaniei, contesa Moltke, care de fel nu mă cunoștea, a ținut să asiste până la sfârșit. Concertul a avut loc în vechea sală a Conservatorului de muzică, unde de altfel se dădeau toate concertele soliștilor. O
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
coș de flori cât o casă, crezând că așa poate să-și scuze absența. Doi domni de la legație și-au făcut datoria asistând la concert. În schimb ambasadoarea Germaniei, contesa Moltke, care de fel nu mă cunoștea, a ținut să asiste până la sfârșit. Concertul a avut loc în vechea sală a Conservatorului de muzică, unde de altfel se dădeau toate concertele soliștilor. O sală nesimpatică și un pian Steinway mediocru, care cu greu l-am găsit într-un magazin de muzică
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu familiile lor spre Palestina. Nu putui să trec din vagonul de dormit la vagonul restaurant din cauza înghesuielii, așa că noroc că aveam la mine portocale, biscuiți și ciocolată, trebuind să mă mulțumesc cu acestea. Uitasem să spun că la Varșovia asistai la un concert simfonic dirijat de Georgescu, care nu se aștepta de loc a mă vedea la concertul său. A mai cântat atunci o pianistă suedeză, care mi s-a părut slabă, din moment ce a venit numai cu parafraze învechite. Programul
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
nivelul artistic superior al interpretării propriu-zise. Programul a debutat cu lucrări din perioada preclasica. Triosonata nr. 3 BVW 1038 în sol major de J. S. Bach a fost redata convingător de studenții Cătălin Anton, Andreea Crăciunescu și Ștefan Evanghelie, alături de asist. univ. Clementina Ciucu la clavecin; Sonata opus. 4 nr. 6 pentru două viori și clavecin de A. Corelli le-a adus în prim plan pe violonistele Ruxandra Cuptor și Sânziana Dobrovicescu și pe Clementina Ciucu; Sonata nr. 7 pentru două
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
Penea și Simina Croitoru. În continuare, programul a cuprins lucrări dedicate formației alcătuite din patru viori. Am ascultat Concertul în fă major de A. Vivaldi, cu studenții Ruxandra Cuptor, Andreea Crăciunescu, Ștefan Evanghelie și Cătălin Anton (acompaniați la clavecin de asist. univ. Clementina Ciucu). A urmat celebrul Capriciu nr. 24 de N. Paganini (în aranjamentul pentru patru viori realizat de Ioana și Gabriel Croitoru), redat cu impetuozitate și verva de studenții Florian Cristea, Radu Buimistru, Criști Chiru și Alexandru Mihai. Versiunea
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
Stradivarius, la malul mării Mariana POPESCU La sfârșitul lunii mai, am asistat la recitalul plin de magie al tânărului violonist Alexandru Tomescu, care a avut loc chiar în apropierea mării, la Catedrala Sf. Anton (situată în zona peninsulară) - o adevărată legendă a Constanței, la care vin să se roage și musulmanii. Recitalul
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
universități, iar acum produce, în învățămînt și mai ales în testările naționale (teze cu subiect unic, probe de bacalaureat etc.) evaluări centrate asupra capacității elevilor de a recunoaște tehnici (figuri, genuri, registre) și nu de a înțelege sensul textelor. Am asistat la o serie de lecții în care - cu metode moderne, individual sau pe echipe, în dialog cu profesorul -, se trecea victorios peste lectura textului și lipsea cu totul o discuție simplă, firească, despre el, în termeni de gust, emoționali, de
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
Georgescu - Agamiță Dandanache (ce nume sugestiv!), trouble maker-ul, modelul corupției josnice nu poate fi definit sonor, este un fel de dihanie ce nu poate fi localizată și este cu atât mai răspândită... cu semnificativa arie chiar spre finalul operei. Asistăm așadar la un mare puzzle al stilurilor muzicale specifice secolelor XIX-XX de pe Bătrânul Continent, un polistilism (nu chiar în sens schinttke-an) linear, în prima secvență a spectacolului, când se definesc sonor caracterele acțiunii, pe urmă vertical, pe suprafețele în care
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
și prin costume sau lumini. Este un spectacol profund, bine gândit și structurat cu inteligență și simț artistic. Cele două reprezentații prezentate au beneficiat de două propuneri în distribuție care justifică intenția conducerii Operei de a oferi publicului sentimentul că asistă la o premieră. În prima seară, rolurile Faust și Margareta au fost susținute de doi oaspeți așteptați cu nerăbdare. În Faust a evoluat tenorul Ștefan Pop, o tânără speranță a liricii românești care și-a câștigat popularitatea pe importante scene
?FAUST? revine by Mihai Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84288_a_85613]
-
din mare curiozitate profesională, am avut în fine prilejul să repet gestul atât de rar făcut în cariera mea de critic și anume, metaforic vorbind, să-mi scot pălăria în fața unui concept coregrafic la debut. Pentru că, pe parcursul derulării lui am asistat, fără nici o urmă de îndoială, la conturarea unei mari artiste. Ea, coregrafa, a făcut posibil, ceva greu de imaginat - dat fiind faptul că Anotimpurile lui Vivaldi au fost pe parcursul timpului, subiect și suport pentru multe balete, bune, inspirate sau mai
La Sibiu, Eleganța unei creații by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84265_a_85590]
-
registre diferite). Pe parcursul recitalului, pianistul a respectat întocmai indicațiile autorilor în ce privește repetarea secțiunilor creațiilor prezentate. Dacă din punctul de vedere al compozitorilor și al interpretului, ideea este perfect justificată, publicul actual nu mai este obișnuit (și antrenat) să asiste la un concert foarte lung, existând riscul ca acesta să părăsească sala înainte de încheierea programului. Recitalul de pe scena Ateneului constituie o modalitate de promovare a literaturii pianistice valoroase; programul a fost alcătuit din creații de inegalabilă inspirație și frumusețe - cu
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
deși cunoșteam performanțele tehnice ale sălii - acum îmbogățită cu noi îmbunătățiri - care au dus la o acustică de excepție; deși eram familiară cu o parte dintre invitați, ceea ce am ascultat a depășit cele mai îndrăznețe așteptări. Pentru că, de fapt, am asistat la un concert de Oscar. Orchestra a fost ceea ce ar trebui să fie orice formație orchestrală ce poartă numele de Filarmonică, adică: omogenă, cu sunet cald, rotund, clar, exact la fracțiune de secundă, perfect acordată, încărcată de emoție artistică, foarte
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
Dan Dediu - Conversații concertante Grigore CONSTANTINESCU În recentul program al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Tiberiu Soare, am avut șansa să asistăm la o primă audiție absolută, semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este destul de rar prezentă în literatura concertantă, căci problematica ce o caracterizază poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
căci problematica ce o caracterizază poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile după tiparul mai multor individualități, compozitorul s-a îndreptat către o desfășurare dialogată în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă a discursului sonor. Pe de o parte, asistăm la “discuțiile” flautului cu clarinetul - întrebări, răspunsuri, cuplaje sau paralelisme; pe de altă parte, inițiatorul întâlnirii și relațiilor solistice, după teluricul ecou de tutti orchestral inițial, este violoncelul, care intervine cu monologuri, replici și comentarii. Despre ce ? În detaliile despre
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
scena, nu-și pierde sensul, odată cu apropierea de final. Dimpotrivă, ea semnalează consumarea acțiunii care poate fi învecinată ca gen cu o dramma per musica. Ca să stârnim interesul ascultătorului virtual, merită citat finalul spuselor compozitorului despre narațiunea la care am asistat: „O cvartă perfectă ascendentă, imagine a paznicului înfricoșător al lui Kafka sau a ”Comandorului” din opera Don Giovanni de Mozart străjuiește finalul, în care cei trei soliști sunt absorbiți ca într-un malaxor implacabil. Vocea de Dincolo anihilează inevitabil toată
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
femeii "mototoale" (nexus cu episodul din Copilării); năvălirea țăranilor, cruțarea femeii (intersecție cele două planuri; introducerea rețelei subterane - Elena o credea moartă); d) Elena joacă comedia înscenării durerii pentru soarta surorii ei (fructificare sadică a existenței rețelei subterane - Eleonora scăpase); asistă la episodul înăbușirii răscoalei din salonul unei prietene (intersectare prin ricoșeu a celor două planuri); e) Elena o descoperă pe Eleonora; șoc, acumulare de tensiune (explozie a faptului subteran); asfixierea Eleonorei; Rizea, instigatorul, e cruțat (salvare simbolică); f) Prelungiri: Elena
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
dar cel mai adesea gustul precumpănitor e cel al unei indispoziții inexplicabile. E ca și cum ai tresări de neplăcere văzînd cît de aiuriți pot fi tocmai cei care și-au făcut din gîndirea metodică un scop al vieții. E ca și cum ai asista la divulgarea unor detalii pe cît de picante pe atît de compromițătoare, ca într-o ședință de autodemascare la capătul căreia toți eroii cărții ies micșorați și ponegriți. Iar drama cea mare este că cei înfierați au ceva burlesc: aerul
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]