8,316 matches
-
a invadat cocheta garsonieră. "Este adevărat" a început Mariana să fredoneze și a alergat la baie. Într-o jumătate de oră era deja în fața blocului. A ajuns destul de repede. A intrat temătoare după ce a citit pe ușa imobilului: "Consultații juridice, asistentă și reprezentare în instanță pentru persoane fizice și juridice, în litigii privind dreptul comercial, civil, penal, succesiuni, proprietate. Certificări și redactări acte înființări firme"... "Mamă, Doamne! Asta-i firmă sănătoasă dacă se ocupă de toate domeniile astea"... - Bine ai venit
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
cu noua sa victimă. Aceste gene nu le moștenise numai de la mamă, ci și de la bunic, un recunoscut fustangiu chiar până la o vârstă înaintată. Se spunea despre el în spital că atunci când își îndrepta atenția spre câte o doctoriță sau asistentă tânără și frumoasă, nu se dădea bătut până nu o aducea în patul său din cabinet, pentru o partidă de amor. Cum se apropia ziua aniversară și nu avea nici un aranjament cu vreo tânără pe care să o invite ca
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
Buzura. El era partenerul Mărioarei. Și acum (2011) mai merge cu Domnița la Neptun, dar, scrie dânsul, „rău este doar faptul că am îmbătrânit amândoi, mai ales eu...” Tot la Neptun, l-a întâlnit pe Radu Beligan (92), alături de Mona, asistenta lui (26!), care „făcea public gesturi de tandrețe, rezemându-și capul de umărul lui”. Îmi amintește de întâlnirea lui Arghezi în Cișmigiu, cu Victor Eftimiu însoțit de două fete. -Îți prezint secretarele mele! -Ce vorbești, dom´le, mai secretezi, mai
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
basme și vorbea în poezii”. Din când în când făcea câte un gest discret spre părțile dorsale, pentru a alunga o senzație a cărei prozaică origine nu o putem aici aminti. Nu ne reținem să rostim un cuvânt însă despre asistenta profesorului, plina de nuri fiică a lui Virgil Birou, tânăra Veturia Birou, cu ochi albaștri și zulufi castanii, încât unii o vedeau înfățișare aievea a personajelor feminine din miturile și poveștile despre care cu dânsa discutam la seminarii. După această
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
care nu-i avea. Era conștientă și de faptul că ascensiunea sa pe scara ierarhică profesională se datora tot lui. Dacă nu ajungea și el în capitală, nici ea nu se afla aici. Poate cel mult prin Iași tot ca asistentă universitară, că avea el grijă să-i găsească un loc sigur și călduț, ca s-o poată ține lângă el. Pentru restul vieții avea tot timpul să-și găsească un bărbat care să o satisfacă sexual și de care să
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
spui adevărul... În prag apăru un medic cu barbă și privirea întunecată. Ținea mâinile în buzunar și își rotea privirile de-a lungul și de-a latul, căutând parcă ceva. - Ce se întâmplă aici? ridică medicul tonul, aruncând priviri tăioase asistentei. - Domnule doctor, domnii sunt de la poliție și au venit pentru Ilona. Medicul tuși de câteva ori, sec, și își potoli vocea: - Cu ce vă putem ajuta, domnilor... - Comisarul Simionescu, se prezentă acesta, întinzând mâna. Iar dumnealui este Mihai Romanescu, soțul
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
cu câteva ore se transformase într-un iureș. Holul se umpluse de agitație. Bolnavii priveau curioși unii spre alții, neînțelegând exact ce se întâmplă. Polițistul ceru fișa pacientei Romanescu și descoperi că medicația prescrisă era una dintre cele mai puternice. Asistenta se agitase și ea, în rând cu colegii săi, însă găsi momentul să se apropie de comisar și îi șopti: - Eu am ajutat-o să fugă, domnule polițist. De luni bune mă tot imploră să fac asta, iar astăzi nu
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
spuse ea călcând florile, în picioare. — Delia, doresc o explicație! Nu înțeleg ce acuzații îmi aduci! Explică-mi! Îmi datorezi o clarificare a comportamentului tău, având în vedere că ești avocat. S-au așezat în fotoliile din încăpere, Delia anunță asistenta că nu primește, în următorul sfert de ceas, pe nimeni. A început să-i povestească. Și-a dat seama că a făcut o presupunere gravă, Ștefan habar nu avea ce anume a declanșat criza ei, ce vină purtau frumoșii trandafiri
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363422_a_364751]
-
zi, n-am mai mers la scoală, am mers în Brașov la spital, unde am așteptat întâi să se ducă mama ei să pregătească terenul. Stăteam într-o sală de așteptare și tremuram, de teamă, de emoție. Deodată vine o asistentă și-mi spune: - Tu aștepți să intri în vizită la Petrăchescu Dana? - Da, eu... - Nu mai aștepta, du-te acasă, nu mai e... s-a dus... acu' câteva ore! - A... murit? - Da, s-a dus biata fată! Am plecat spre
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
se prelinge un flutur de stomac spre cireși copacii se opresc să mai înflorească ca să le audă frunza frunzind păsări se opresc să mai zboare ca să le vadă zborul zburând sângele li se deplasează spre roșu ca să nu doară albastru asistentele s-au oprit să oprească pe gard privirile stau cu buzunarele goale ... Citește mai mult întinde o mână ca o floare culeasă dintr-o idee părăsită primește o floare ca o idee culeasă dintr-o mână părăsităpe buze curge o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Doctorița îl consultă, îi luă pulsul, îi făcu și ea respirație artificială și dădu din cap negativ, că nu se mai poate face nimic, el era mort de vreo două ore. Nicolae se prăbuși de durere într-un plânset înnăbușit. Asistenta îl așeză pe un scaun și îi făcu o injecție. Geta tocmai se întorcea de unde avusese treabă și trecu pe la dispensar să o vadă pe Elena. Când intră pe ușă văzu un spectacol de coșmar; fiul ei așezat pe pat
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
scaun și îi făcu o injecție. Geta tocmai se întorcea de unde avusese treabă și trecu pe la dispensar să o vadă pe Elena. Când intră pe ușă văzu un spectacol de coșmar; fiul ei așezat pe pat, la orizontală, doctorița și asistenta îngrozite iar pe Nicolae pe scaun, aproape leșinat. - Ce s-a întâmplat? George, ce este cu tine? Se năpusti deasupra lui ca o leoaică și începu să-l scuture. Simțindu-l rece începu să urle de durere. - Băiatul mamii, puiul
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
ca la țară să stai pe bancuță, în fața porții și să vorbești cu toată lumea care trece pe stradă, orice. Și te rog să nu spui că ești mama mea. - Maică, dar nu sunt la pușcărie! O să vorbesc și eu cu asistentele, femeile de serviciu, că nu o să-mi pun fermoar la gură! Dacă o să mă întrebe cum mă simt, nu trebuie să le răspund? Nu le spun că ești fiul meu. Dar, ce, îți este rușine cu mine? - Nu, mamă! Cum
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
biletul de externare al mamei lui. Trimise o soră și un brancardier să le ia și să le ducă la mașina pe care o avea parcată aproape de intrarea în spital. După câteva ore, când s-a întors medicul la spital, asistentele erau în alertă. În salonul “Criză” era un dezastru de nedescris și toți miniștrii adormiți. Sforăiturile lor se auzeau până pe hol. Nimeni nu știa din ce cauza s-a întâmplat, ce s-a întâmplat. - Domnule doctor, spuse o infirmieră, încă
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
obicei; când am intrat acolo, era orgie! Mi-a fost rușine și am dat să plec. Unul dintre ei s-a luat după mine; părea, isteric! Am fugit și am apucat să mă încui în WC. Așa au pățit și asistentele când au venit să vadă ce se întâmplă. Împreună cu niște brancardieri i-am imobilizat iar asistentele le-au făcut injecții cu o concentrație mai mare de diazepam. Doctorul se uită prin salon și îi căzu privirea pe noptiera unuia dintre
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
Unul dintre ei s-a luat după mine; părea, isteric! Am fugit și am apucat să mă încui în WC. Așa au pățit și asistentele când au venit să vadă ce se întâmplă. Împreună cu niște brancardieri i-am imobilizat iar asistentele le-au făcut injecții cu o concentrație mai mare de diazepam. Doctorul se uită prin salon și îi căzu privirea pe noptiera unuia dintre ei; văzu covrigul și un pahar de plastic care mai avea resturi de colivă pe el
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
stradă ? Repede îi făcu vânt ideii și redeveni liberă să poată savura aerul. În timp ce așteptă aducerea bucatelor caută prin amintiri imaginea calului ce o trânti la pamânt. Brusc simți o împunsătura pe brațul stâng ... - Nu îi găsesc vena, strigă o asistentă ... mai bagă oxigen pe mască ... era forfotă în jurul ei pe masa din salonul ambulatoriu. El, era dincolo de ușa ce se întredeschidea aleatoriu, nu speriat, nu temător, ci înzestrat cu răbdarea celui ce cunoaște. Își făcu apariția lângă el un stagiar
MÂNTUIREA III de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364116_a_365445]
-
în timp ce priveam spre lumânarea aprinsă ce le lumina calea către nemurire. Spitalul...loc de rugăciune.V-ati gândit vreodată la faptul că spitalul e o mică biserică? Cele mai multe rugăciuni aici se fac.Rugăciuni cu lacrimi, rugăciuni de mame...rugăciuni ale asistentelor care sunt la rândul lor mame și care se roagă și pentru copiii lor , și pentru cei rămași pe pat de spital, și pentru cei plecați spre nemurire, și pentru cei ce pleacă acasă...am simțit spitalul mereu ca pe
DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364165_a_365494]
-
Viorel. Mai mult, parcă Mircea fugea de ea. Viorel era fioros, chiar odios, cum îi străluceau ochii și cum avea părul vâlvoi pe cap. Era transpirată toată, cu vocea sugrumată și când s-a trezit, lângă ea se afla atât asistenta, cât și doctorul care îi făcea o injecție pentru liniștire. - Ce s-a întâmplat, domnișoară? Ne-ai speriat pe toți cu țipetele dumitale. Ai avut vreun coșmar? - Da... am visat urât. Nici nu doresc să-mi amintesc ce. - Cred că
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
revină în Dobrogea și să rămână lângă familia sa, cum de fapt la fel dorește și Săndica - să se mute cu serviciul cât mai aproape de familia ei. Ușa se deschise și șeful de secție însoțit de tot alaiul său de asistente intră la vizită. - Bună ziua, cum vă mai simțiți astăzi? Sunt probleme? Dumneavoastră cine sunteți? puse el când îl zări pe Mircea. Nu știți că există un program de vizite? - Sunt prietenul domnișoarei și am venit să o însoțesc acasă. Sper
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
emisiunea de duminică seara, aia care nu-i mai ajunge cât are și o dă la greu prin străini plus multe alte subiecte pasionante, vitale chiar, acum după sărbători. Unde mai pui că și panarama e în toi. Medicii și asistentele bufnesc și trăsnesc deoarece nu iese nici un folos din toată munca, solicitanții că acesta e dreptul lor, politicienii din opoziție că uite, guvernul lasă poporul să moară și nu mișcă un deget, cei de la guvernare că: noi v-am tot
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
trei bolnave.Ne-am împrietenit foarte repede după ce ne-am cunoscut ,și atmosfera a devenit caldă și relaxantă când fiecare ne-am povestit despre familie ,copii și ne-am descris suferința. Am fost impresionată de atenția aproape părintească cu care asistentele alinau prin cuvinte calde încurajatoare suferința noastră. Încet, încet vălul întunecat al nopții a coborât peste oraș,iar noi ne-am culcat pentru că a doua zi urmau analizele și alte proceduri pe care nu le cunoșteam.Mult timp am stat
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
teamă.Au venit infirmierele care ca un roi de harnice albine,dar încet să nu ne deranjeze,au început curățenia salonului,pregătind totul, ca nouă să nu ne lipsească nimic. A sosit și timpul când după plecarea infirmierelor au venit asistentele pentru prelevarea probelor și efectuarea de analize.Îmi era îngrozitor de frică.Probabil au citit frica din ochii mei deoarece mi s-au adresat prin cuvinte blânde,calde,încurajatoare și au reușit să-mi risipească frica și încordarea.,ba chiar au
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
fac, dar mai ales probitatea profesională,au făcut ca în situații foarte grele să ia hotărâri care au ajutat la salvarea vieții. Atente la fiecare pacient,alergând de la un salon la altul,fără să arate oboseală sau lipsă de interes , asistentele ,ca niște îngeri albi aduc alinarea durerilor și suferințelor celor bolnavi. O mână caldă pe frunte,un zâmbet ,o încurajare fac ca suferința să fie mai ușor de suportat. În sfârșt a venit doamna asistentă șefă și m-a anunțat
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
fost adusă după operație era o doamnă într-o stare foarte gravă.Din câte am înțeles a venit la spital într-o fază finală de cancer. Era hrănită după operație prin gastrostomă și am văzut cu câtă răbdare o hrăneau asistentele cu siringa printr-un tub aflat în stomac.În urma unei crize puternice, întregul colectiv medical s-a mobilizat și a luptat cu moartea, readucând viața în acel corp mic și slăbit ,de trei zeci de Kg.Lupta fără odihnă a
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]