8,644 matches
-
mai slabă de caracter decât cealaltă" (Weber, 1993: 137). Dimensiunea deschiderii către ceilalți este surprinsă și analizată de Weber prin introducerea caracteristicilor deschis/închis, raportat la cei din afara relațiilor propriu-zise. Astfel, o "relație socială, fie că are caracter comunitar sau asociativ, va fi considerată deschisă către cei din afară dacă și în măsura în care (...) nu este, potrivit propriului sistem de ordine, refuzată nimănui care dorește să participe și care are într-adevăr posibilitatea să facă aceasta. Pe de altă parte, o relație va
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
regulilor ce îi consolidează ordinea, participarea anumitor persoane va fi exclusă, limitată sau va fi obiectul unor condiții". (Weber, 1993: 139). Oricum, faptul că este închisă sau deschisă nu are nimic de-a face cu faptul că este comunitară sau asociativă. Totuși, mai degrabă primele sunt închise. Studiul comparativ al orașelor este foarte important la Weber. Diferența majoră dintre orașele lumii antice și cele ale Evului Mediu european stă în aceea că primele erau formate din asociații de comunități, în timp ce celelalte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
suficient de analitic și preferă ideea unui continuum rural-urban. De asemenea, tot mai mulți introduc în tipologie un al treilea reper ce include structurile mixte. Rural Urban Comunitate. Societățile rurale au o bază comunitară Asociație. Societățile urbane au o natură asociativă Relații pe bază de roluri multiple Relații pe bază de roluri fragmentate Populație puțin numeroasă Populație numeroasă Conflicte intra-rol Conflicte inter-roluri Economie simplă Economie diversă Slabă diviziune a muncii Specializare și diferențiere extreme Solidaritate mecanică Solidaritate organică Complexitate. Viață
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
În acest context poate să apară surprinzătoare afirmația lui Weber care arată că aceasta, "luată în sine nu este suficientă pentru a constitui o relație comunitară, ci doar pentru facilitarea relațiilor în interiorul grupurilor avute în vedere, aceasta pentru dezvoltarea relațiilor asociative" (Weber, 1966: 138). În primul rând, aceasta se întâmplă între indivizi nu pentru că vorbesc aceeași limbă, ci pentru că au diferite tipuri de interese. Doar conturarea conștiinței diferenței față de o a treia persoană care vorbește o altă limbă poate conduce la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
călătoriei mele Constandin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826, Editura Tineretului, București, 1963. Gurvitch, Georges (coord) Traité de sociologie, vol. I, ediția a III-a revăzută și adăugită, PUF, Paris, 1967. Hatos, Adrian, Colectivism dupa colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziție: 1990-2002, Editura Lumen, fl, 2006. Heliade Rădulescu, Ion, Equilibru (ntre antithesi sau Spiritul ș( Materia, Bucuresci, 1859-1869. Heliade Rădulescu, Ion, Pentru limba rum(nească, Curierul rom(nesc, 1832, nr. 87. Heliade Rădulescu, Ion
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scurtă, după 1918, de dezvoltare economică, populația Ludoșului are din nou de suferit prin criza economică din 1929-1933. Localnicii răspund prin înființarea unor asociații și instituții financiare (bănci populare), ce canalizează efortul tuturor localnicilor pentru ieșirea din criză. Efortul lor asociativ este deosebit, iar rezultatele se văd în dezvoltarea satului. Din păcate, Ludoșul nu a reușit să scape de acea schimbare majoră ce a determinat ulterior regresul profund al comunității și scăderea dramatică a populației acestuia: astfel, între anii 1948 și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Stăvărache, 2005) arătând această diversitate. Consider că unele din concluziile oferite de acestea sunt valabile și pentru cele două sate studiate: resimțirea restituirii proprietății ca problematică, datorită efectelor legate de fărâmițarea proprietății, absenței capitalului financiar și a utilajelor, respingerea structurilor asociative, sau considerarea migrației în străinătate ca una din principalele căi de ieșire din impasul economic. 7. CONCLUZII După o tratare a principalelor teorii sociologice ale schimbării sociale atât cele tributare ideii de dezvoltare, cât și cele ce contrazic această idee
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
posibilă explicație poate fi persistența modelului de comportament imprimat în anii comunismului, când angajarea civică era descurajată, la fel ca și apartenența în diverse forme de asociere (Rose, 1999). Un argument în favoarea ideii că persistă și azi modelele de comportament asociativ imprimate în anii comunismului este acela că satele care au fost cooperativizate se caracterizează prin nivele mai scăzute ale apartenenței în diverse tipuri de rețele, spre deosebire de satele care nu au fost cooperativizate, așa cum arată tabelul 4.6. Care este profilul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu poate exista în absența unor structuri funcționale de stocare și distribuție a produsului agricol. În România, silozurile de mare capacitate cu care erau dotate IAS-urile au ajuns monopoluri locale, astfel încât, orice formă de exploatare agricolă mare, fie ea asociativă sau arendară, a fost strangulată. Urmărind datele concrete, deși legea arendei a apărut încă din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Este un bun exercițiu de stimulare și cultivare a creativității de grup, pentru a Îndruma participanții să producă mai multe soluții. Oricum, acestea sunt mai puțin importante decât procesele gândirii care se dezvoltă, care se nasc În mintea elevilor. Tehnica asociativă are un specific aparte prin faptul că disociază, desigur În mod artificial, timpul de producere a ideilor (faza producției de idei) de timpul În care se evaluează aceste idei (de faza aprecierii critice a ideilor emise), ceea ce stimulează gândirea divergentă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu totul rudimentară, depășită, lectura rapidă se prezintă ca o cuprindere cu ochii, ca o citire care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară, În sensul că ea caută să evite orice asociere posibilă dintre mișcările ochilor și mișcările asociative. Prin exersare și prin respectarea unor condiții speciale (iluminație directă a textului, liniște și concentrare maximă, o rapidă receptare și prelucrare a informației, aprecieri sau rețineri cu promptitudine a sensurilor și neglijarea accesoriilor etc.), un elev de liceu sau student
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din exterior și poate fi de mai lungă sau de mai scurtă durată. Uneori problema pare a fi părăsită sau uitată. Se pune problema, dacă într-adevăr rezolvarea a apărut în mod inconștient, așa cum susțin unii dintre autori. Anumite procese asociative, începute cu prilejul încercărilor de rezolvare a problemei, continuă într-o anumită măsură și când ne orientăm atenția și gândirea în altă direcție; este ceea ce se numește uneori fenomenul de perseverare. Tot în această fază elevii își însușesc prin diferite
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Corupția în învățământ nu este o invenție românească" Corupția pare a fi asociată cu gradul de dezvoltare al unei țări. Produsul intern și gradul de consolidare a capitalului social - măsurat fie prin indici ai încrederii interpersonale, fie prin intensitatea participării asociative - sunt în corelație inversă cu frecvența actelor de corupție dintr-o țară. Țările sărace sunt cele mai afectate de corupție, ceea ce, în mod evident, le îngreunează capacitatea de a ieși din situația economică în care se află. În aceeași situație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cât și în procesele imaginației și gândirii, dar nu pot explica actele voluntare. În efortul de voință necesar soluționării unei probleme, noi oprim, alungăm asociațiile de idei care n-au legătură cu ceea ce studiem, adică intervine un act contrar fenomenului asociativ. Așa cum am arătat când am discutat teoriile lui Pavlov și Thorndike, asociaționismul a avut o influență nefastă asupra concepțiilor pedagogice, supraevaluând rolul repetării mecanice, subestimând problemele dezvoltării gândirii și influența memoriei semantice. 4. Din punctul de vedere al duratei memorării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
institute. Desigur, nu orice problemă poate fi abordată în felul arătat, mai ales cele care solicită scrisul (ca în cazul celor matematice) și, de asemenea, nu în orice fază, ci doar atunci când impasul este bine precizat. b. O altă metodă asociativă este și sinectica creată de W. Gordon. Acesta era convins de valoarea psihanalizei și deci de rolul hotărâtor al inconștientului. Cum, după această doctrină, inconștientul se exprimă, apare în conștient indirect, prin metafore, în centrul metodei se află strădania de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și-a câștigat o deplină autonomie. f. Observațiile de mai sus ne dau câteva repere importante privind formarea sentimentelor, fără a clarifica deplin mecanismul, perpetua devenire, complicare a afectivității. În orice caz se vădește că formarea sentimentelor este un proces asociativ, care are o slabă legătură cu dezvoltarea intelectuală. Ceea ce convinge un interlocutor, ceea ce îi câștigă adeziunea nu este atât logica unor argumente, cât atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gândire, Hocevar (1979a, 1979c) a detectat un nivel redus de fidelitate a scorurilor de originalitate și flexibilitate. Studiul său prezintă însă multiple inconveniente din punct de vedere experimental (Runco și Albert, 1985) și teoretic 2 (ca, de exemplu, rolul ierarhizării asociative la indivizii creativi; vezi Mednick, 1962; Milgram și Rabkin, 1980). Unul dintre ele a fost reactualizate prin încercarea lui Runco și Albert (1985) de a combina probele verbale și nonverbale, fiindcă Hocevar (1979a, 1979c) a întrebuințat numai teste verbale. Runco
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
accesul la lucrările lor. Toate interpretările și opiniile din capitolul de față aparțin în exclusivitate autorilor. Problemele referitoare la validitatea predictivă a testelor de gândire divergentă vor fi analizate ulterior în contextul altor poziții critice față de metodele psihometrice. Măsurarea proceselor asociative constituie temelia lucrărilor psihometrice de creativitate actuale. Cu toate acestea, în ultima vreme interesul față de acest aspect al procesului creativ a scăzut, iar publicarea principalului instrument în domeniu (Mednick și Mednick, 1967, Testul asocierilor distante - Remote Associates Test) a fost
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
publicarea principalului instrument în domeniu (Mednick și Mednick, 1967, Testul asocierilor distante - Remote Associates Test) a fost suspendată. Pentru dezbateri asupra subiectului, cititorul poate consulta Mednick (1962), Mendelsohn (1976), Merten (1995), Runco și Chand (1995) pentru descrieri detaliate ale gândirii asociative din perspectivă creativă și Snow și Yalow (1982) pentru o analiză detaliată a abilităților asociative pe plan educațional și din perspectiva teoriilor inteligenței. Analiza psihometrică a produselor creative se deosebește de studiul istoriometric al produselor în primul rând prin vârsta
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a fost suspendată. Pentru dezbateri asupra subiectului, cititorul poate consulta Mednick (1962), Mendelsohn (1976), Merten (1995), Runco și Chand (1995) pentru descrieri detaliate ale gândirii asociative din perspectivă creativă și Snow și Yalow (1982) pentru o analiză detaliată a abilităților asociative pe plan educațional și din perspectiva teoriilor inteligenței. Analiza psihometrică a produselor creative se deosebește de studiul istoriometric al produselor în primul rând prin vârsta produsului studiat. De exemplu, abordarea psihometrică poate fi utilizată de profesorii din învățământul preuniversitar pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
variabile utile compunerii de poezii și zgomotele pot influența aceste variabile. Rezumat Cercetările ce întrebuințează factori perturbatori sonori sunt interpretate din prisma teoriilor asociaționiste, care susțin că asociațiile dintre ideile originale sunt distante. Ideile distante se situează la capătul lanțului asociativ (Mednick, 1962). Primele idei generate în timpul rezolvării de probleme selectate de gândirea divergentă sunt ideile evidente, după epuizarea cărora se recurge la asociații distante între idei. Capacitatea de a cuprinde un câmp cât mai larg de atenție confirmă ipoteza că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
explică desfășurarea efectivă a procesului de integrare. Epstein a demonstrat modalitatea în care comportamentele distincte ale unui porumbel înfometat pot fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor comportamente este clar explicată prin prezența unui tip de cogniție similară proceselor asociative deseori atribuite insight-ului creativ (Mednick, 1962; Runco, 1985). Există, de asemenea, o dilemă cu privire la aplicabilitatea „integrării spontane” proprie gândirii intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o corespondență directă la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
variația abordărilor și d) originalitatea - caracterul neobișnuit. Aceste aptitudini pot fi, la rândul lor, împărțite mai departe. De exemplu, Guilford a făcut distincția între fluența ideatică (capacitatea de a produce rapid diferite idei ca reacție la anumite cerințe prestabilite), fluența asociativă (capacitatea de a enumera cuvintele asociate cu un cuvânt dat) și fluența formulării (capacitatea de a organiza cuvintele în expresii sau propoziții). La rândul ei, flexibilitatea poate fi împărțită în flexibilitate spontană (capacitatea de a fi flexibil, chiar și atunci când
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un test de capacitate creativă, numit „testul asociațiilor largi” (Remote Associations Test - RAT), care are 30 de itemi, este notat obiectiv și durează 40 de minute. Testul se bazează pe teoria lui conform căreia procesul gândirii creative înseamnă așezarea elementelor asociative în combinații noi, ce fie se conformează unor anumite cerințe, fie sunt utile într-un fel sau altul (Mednick, 1962). Întrucât capacitatea de a face aceste combinații și de a ajunge la o soluție creatoare depinde, inevitabil, de prezența materiei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conformează unor anumite cerințe, fie sunt utile într-un fel sau altul (Mednick, 1962). Întrucât capacitatea de a face aceste combinații și de a ajunge la o soluție creatoare depinde, inevitabil, de prezența materiei prime a combinațiilor (adică a elementelor asociative) în bagajul de cunoștințe al unei persoane și întrucât probabilitatea și viteza de obținere a soluției creative sunt influențate de organizarea asociațiilor pe care le face persoana respectivă, teoria lui Mednick sugerează faptul că între creativitate și inteligență există o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]