4,147 matches
-
ivită din aceste contradicții provoacă o nevoie de seninătate. În mod paradoxal, fiecare generație, începînd cu epoca romantică și cu trezirea naționalităților, se străduiește să construiască un discurs decisiv al identității naționale și, prin urmare, se cufundă în timpul istoricității, tot aspirînd să înceteze povestirea, pentru că, odată încheiată, avînd o veritabilă formă simfonică, expunerea ar asigura o stabilitate sigură a informațiilor și a valorilor. De-a lungul deceniilor, discursul asupra identității se înnoiește și se îmbogățește cu noi surse și totuși se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atît mai puternică cu cît aceasta reprezintă o experiență inițiatică, de tinerețe. Ea se împlinește într-o Franță care repetă 1789 în 1848, însă fără mijloacele mesianismului revoluționar, într-o Franță care se definește prin gloria memoriei Revoluției, dar care aspiră la un consens reformist. Curînd, reforma apare ca un fel de nostalgie a reinstaurării Revoluției. Această nostalgie este perfect accesibilă spiritelor deja marcate de regretul care amintește de trecutul magnific. Viitorul puterii este imposibil și, se știe, o definiție națională
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statului care maschează o voință politică hegemonică. Această parte a tinerilor refuză să se recunoască în ordinea care le este impusă din afară. În același timp, ei se apără împotriva unui alt imperialism, venit din est și care, odată cu bolșevicii, aspiră la internaționalism. Internaționala bolșevică este asimilată internaționalei evreiești. Angajarea unor militanți români, cum ar fi Racovski, în tabăra Sovietelor nu este uitată. Înțelegerea secretă a elementelor din intelighenția comunistă a Basarabiei cu Kominternul este percepută ca o amenințare. Primele momente
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să vă asigur că niciodată dorința mea nu a fost mai vie ca aceea că voi vedea revenind pacea și armonia printre oameni. Ar fi într-adevăr un an fericit dacă ar putea să ne aducă această binefacere la care aspiră toți oamenii, o pace inspirată de credința în Dumnezeu, o pace bazată pe dreptate, libertate și înțelegere". Antonescu își manifestă dezaprobarea părăsind sala, iar germanul Killinger cere explicații. Anglo-saxonii își declară și își afișează solidaritatea cu sovietele, iar Roosevelt reia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
EminescuOpXI 67} Pe de altă parte ei nu pot nici atâta, să se laude fără rezervă, mai întîi fiindcă nu gândesc deloc aceasta și al doilea fiindcă atunci nu și-ar mai avea rațiunea de a trăi separați, de a aspira la putere ca conservatori, ca adversari ai liberalilor. În asemenea condiții ei sânt nevoiți să facă silinți grozave de echilibristică pentru a se mănținea între amândouă căile ce, vorbind franc, sânt singurele ce trebuiesc să esiste; ei se strădănuiesc în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe cari le ia de la contribuabili? Desigur că nu. Însuși d. C. A. Rosetti, cel cu patenta de negustor de la 1844, [î]și sfârșește cariera negustoriei de principii prin a fi pensionar al statului, la umbra aceluiași buget la cari aspiră toată suflarea patriotică! Nu cunoaștem om de stat dintre conservatori care să se fi amestecat în politică fără a-și pierde o parte însemnată din averea sa. Arate-ni-se însă dintre roșii unul care să se fi desangajat prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și neuitate inimi de monarh, lui Iosif II. Printr-un rescript din 14 iulie 1875 se-nființează oarecum școala română răsăriteană. [ 3 iulie 1880] ["UNA DIN NENOROCIRILE ACESTEI ȚĂRI... Una din nenorocirile acestei țări este că toate nulitățile pretențioase câte aspiră la portofolii nu știu nimic alta decât Codul, n-au învățat decât cum să facă paragrafii să se bată în capete. Cu toată neștiința lor, [î]i vedem însărcinîndu-se cu orice funcție a statului, chiar cu acelea cari cer de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politice? Știu ei, de ex., de când a-nceput a se-nchega războiul din 1870? Din timpul lui Richelieu. Știu ei de când s-a zămislit scoaterea Austriei din Imperiul Germanic? Din vremea lui Francisc I, regele Franței. Știu ei de când Germania aspiră a anexa Olanda? Din secolul trecut abia, și se vor scurge poate încă o sută de ani până ce, deodată cu anexarea acestei țări, germanii să aibă putere maritimă. Dar oare în țările noastre n-avem exemplul unei consecuențe politice rusești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ani d. C. A. Rosetti făcea negustorie de vorbe late, strigând libertate și frăție. Cu ce-și încheie însă viața sa democratică? Cu o pensie reversibilă foarte aristocratică prin mărimea ei, luată din același biet buget la care {EminescuOpXI 295} aspiră toată suflarea patriotică. Am citat atâtea cazuri de cumul al însărcinărilor publice. Un deputat ia 8 000 franci ca advocat al Brăilei, ca șef de gardă câteva sute, ca deputat doi galbeni pe zi. Un alt deputat e șef de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari vin poate din provincie ca să se prezinte și cari nu știu că, înainte de-a se prezinta ei, există anume previlegiați al căror apanaj sigur sânt funcțiile publicate la concurs. Dacă însă ar fi existând mulți naivi cari să aspire la acele catedre știu cenușerii să-i facă să-și ia lumea în cap. Se amână concursul o dată, de două ori, de trei ori, până ce suplinitorul protejat poate prezinta un nou titlu de numire: proponimentele, adică un șir lung de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor din creștete până-n tălpi, fără amestecul vreunei alte nuanțe liberale sau neliberale. Lumină de sus nu le trebuie ca să vază halul intelectual și moral în care sânt toți sânt egal de buni și egal de răi pentru a putea aspira la portofolii. Din acest punct de vedere aprobăm și noi hotărârea contelui de contrabandă, că, cu sau fără melcii simpatici ai colegului său din Comuna Parisului, ai d-lui Jules Allix, a simțit durerea sufletească a coreligionarilor săi politici și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
director de bancă un om cu patru clase primare, fost corector la "Romînul", și acest onor. cetățean n-a găsit de cuviință a-și arăta atestatele spre a dovedi că ar fi studiat undeva finanțele și economia politică, pentru a aspira la directorate de bancă și la portofolii ministeriale, deși onoarea e mai scumpă decât viața. Onor. mucenic Simeon Mihălescu ridică în Senat numai un mic colț al vălului ce acopere scabroasele afaceri și patrioții preferă a rearunca vălul pe ele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevinovat ca și complicii săi - n-a fost înaintat în rang, nu e în grația d-lui Brătianu, pe când alții, pentru fapte identice, ba mai grave chiar, sânt recompensați? Toate acestea nu se fac într-un stat ce pretinde că aspiră la civilizație, nu se fac dacă nu voim să demoralizăm conștiința publică și să-i inspirăm acea sceptică nepăsare care-i face pe oameni incapabili de-a distinge bine de rău și drept de nedrept. [ 17 decembrie 1880] [""GAZETA GENERALĂ
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care se bifurcă). Această "rețea" crește în jurul eroilor borgesieni, ridică ziduri de oglinzi, se bifurcă într-un labirint care se creează pe sine odată cu textul (precum în Zahirul, Tadeo Izidoro Cruz, Scriptura zeului, în poemele Oglinzile, Elogiul umbrei). Omul borgesian aspiră să afle "cine este": "Ajung în centrul meu, / la algebra și cifrul meu / la oglinda mea. / În curând voi afla cine sunt" (Elogiul umbrei). O astfel de "algebră și cifru" gândea și Eminescu în Sărmanul Dionis, "împlinind formulele, căci formulele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Invitație purtînd antetul "Mișcării pentru Regatul României" și al Societății "Amicii regelui Mihai". Mulțumesc pentru noblețea gestului. Dar aș remarca, mai întîi, un lucru. Dacă aniversarea acestei zile sfinte pentru neamul românesc nu cunoaște anvergura la care este îndrituită să aspire, atunci cred că e mai bine să se renunțe la astfel de palide momente, care nu aduc nici un serviciu coroanei. În Sala Voievozilor de la Palatul Culturii, o proiecție de film: vizita Regelui Mihai la Iași din 3-5 mai 1997. Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perorații cu tușe politice. Inexplicabil, într-un fel, de stînga, la un om care a trăit de mult în Regatul României, o stîngă colorată național-comunist, în cunoscuta formulă cu care operează și-acum, ca în "epoca de aur", formațiunile neocomuniste aspirînd iar la putere. Și cum halca la zi aruncată prostimii e cea din care, oricum, nu lipsesc... țărăniștii, venerabilul mă plantează ieri chiar în ea, plîngîndu-se: Țărăniștii? tu-le așa și pe dincolo... m-au făcut, în '46, să mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără voie de maestru asupra celor din preajmă. De altfel, conștient de efectul său malefic, Picasso însuși avea să emită următoarea predicție: "Cînd voi muri, va fi un naufragiu și cînd o navă mare se scufundă, oamenii din jur sînt aspirați de vîrtej". Așa s-a și întîmplat: Pablito, fratele și sufletarul Marinei, mort chiar în ziua în care Picasso era coborît în mormînt (se otrăvise cu o lună înainte), tatăl Marinei, "uriașul fragil", fiul fără personalitate al ilustrului tată, mort
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
n.n.). În veșmintele lui uzate, putea fi luat drept cerșetor." "La fel se întîmpla și cu femeile, care au avut privilegiul sau neșansa de a fi prinse în iubirea lui. Supuse sexualității lui animalice, el le subjuga, le captiva, le aspira, le strivea pe pînză. După ce, de-a lungul nopții, le storsese esența, le arunca lipsite de sîngele vital. Ca un vampir, la răsăritul soarelui." "Frîngea rezistența femeilor și materia, pentru a le transforma în sclave." "Pudoare și impudoare, vitalitate și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adevăr și înșelăciune); bruiajul (care admite nerezolvabilitatea enigmei); răspunsul suspendat; dezvăluirea sau descifrarea. ¶Barthes 1974 [1987]. Vezi și SUSPANS. I idee [point]. Rațiunea de a fi a unei NARAȚIUNI, motivul pentru care se povestește și materia esențială către care se aspiră (Labov). Scopul unei narațiuni este indicat sau sugerat de un set de trăsături evaluative care arată de ce merită a fi narate situațiile și evenimentele narate: dacă o narațiune fără scop ar putea fi întîmpinată de remarca "Și ce-i cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În al doilea rând, în pofida progreselor gândirii istoriografice, aproape că nu apare „nimic nou sub soare”, școlile de astăzi patronate de Clio sporind doar, prin mijloacele superioare ale timpului prezent, zestrea temeinică și bogată a trecutului. Spre o istorie totală aspira N. Iorga, o cultiva în felul său Lucien Febvre, iar Săptămânile sintezei ale lui Henri Berr, spune Fernand Braudel, sunt precursoarele „atâtor curente actuale”. Astăzi se țintește la o aplatizare a revoluției franceze. Or, aruncând o privire în urmă, pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acel lucru să se chivernisească de buna otprăvuire a înțeleptului domn”; Gheorghe Castriotul a fost trimis la țar, „însă la iveală, pentru pricina ce mai sus pomenim, adecă pentru înnoirea păcii, iar într-ascunsu pentru chiverniseala pământului”; Toma Cantacuzino, care aspira la tron, se afla și el la Iași, „dar prea bunul nostru domnu privind la nestatornicia și tulburarea vremurilor, nimănui dentr-aceștia nu s-au potrivit, nici sfaturilor și îndemnărilor celor fără de socoteală a unora și a altora din boieri, carii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză despovărată de preconcepții, a condus-o pe istoricul sovietic L. E. Semenova, căruia i se alătura recenzentul ei bulgar, istoricul S. Dimitrov, la o încheiere în consonanță cu realitatea: Constantin Brâncoveanu a aspirat sincer la eliberarea Munteniei de sub suzeranitatea otomană, de unde și acțiunea lui de a dobândi sprijinul Rusiei și a i se alia; fără să existe un tratat formal încheiat cu Petru I, domnitorul a avut intenția să se atașeze armatei ruse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că va referi Curții sale; ceea ce a iritat pe otomani - observa Hammer, a fost replica Petersburgului precum că fugarii moldoveni ar putea foarte bine să se numere printre acei care, nu numai în Moldova, dar în toate „punctele” Imperiului Otoman, aspirau să se sustragă vexațiunilor și persecuțiilor prinților sau guvernatorilor lor. Un an mai târziu, un ofițer rus acuzat de spionaj a fost spânzurat la Iași. Obreskov s-a plâns că execuția s-a produs fără ca el să fi fost anunțat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
permisiunea ca, din partea lor, să fie trimis cineva la Viena ca să susțină drepturile țării. Plenipotențiarul austriac a fost implorat și prin alt memoriu să lucreze la „fericirea noastră”. Patosul patriotic al acestor cereri este o pagină antologică din istoria popoarelor aspirând spre emancipare, dar strivite de forțe străine copleșitoare. În sfârșit, la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris și lui Alexei Orlov: Ecaterina a II-a a făgăduit să scuture jugul nostru; cerem să rămânem slobozi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu începea și nu se încheia cu un eveniment, oricât de covârșitor prin emoție și povara confruntărilor ar fi fost el. Anul 1859 mai este și un fruct binefăcător al opoziției conflictuale în plan european între forțele conservatoare și cele aspirând la o nouă ordine socială, conformă spiritului înnoitor al veacului. Numai luând în considerare organicitatea etnică și de simțire românească, situația internațională, statutul juridico-politic al Principatelor, abnegația până la sacrificiul (fie și parțial) intereselor personale sau de grup ale conducătorilor mișcării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]