2,081 matches
-
armate mai ceva ca o cazemată! își menține Lazăr tonul iritat. Dacă vrei să știi și dumneata, vino și te plimbă prin fosta livadă cu meri, din Valea Brândușelor. De ce nu te abții? șoptește studenta. Tu taci și-nvață la Astronomie! Eu vreau să ajung întreg și degrabă acasă. Auzi, șefu', strigă Lazăr spre șofer să nu-mi spui că n-ai lanțuri pentru roți că mor. Mor întroienit, de gît cu dumneata ori cu cei care te conduc. Luat prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
copiii ce au în gură, în vreme ce femeia, țîfnoasă, și-a ferit puțin scaunul, semn că-i întoarce spatele, lăsîndu-l să se descurce. De proști nu trebuie să-ți fie milă. Lazăre, mă uimești! șoptește fata. Mă uimești tu, care studiezi Astronomia chiar și pe viscol rîde încet Lazăr. Asta-i soarta tuturor îmbîcsiților cu știință, care, cînd dau de prima fustă, au impresia că-s în rai... Ce urît vorbești! Te spun soției mîine seară, la premieră. Crezi că nevastă-mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-ți fac cunoștință cu autorul arată el spre programul lăsat fetei -, e un tip de treabă. Zău?! rîde fata întotdeauna? Mai ales cînd, în materie de femei, uită să mai vadă în orice pupăză o privighetoare. Pe deseară! Succes la Astronomie! Fata îi spune cuvinte prietenești, de îmbărbătare. Lazăr flutură mîna a rămas bun și, din drumul lui spre ușă, înșfacă schiurile, apoi iese, după ce trezește întreaga sală cu tropăitul bocancilor. O clipă, toți rămîn ca năuciți. Primul își revine profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
energie utilă pentru înfăptuirea altor țeluri. Aristip îndepărtează tot ce nu duce la acest proiect: ca etician integrist, el nu se încurcă cu activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
kilometri dus, patru întors, Eudoxiu are tot timpul să mediteze pe drum la învățăturile auzite, la diatribele propuse sau la subiectele zilei. Când ajunge un înțelept desăvârșit, după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul numerelor iraționale și al mărimilor incomensurabile, el este recunoscut și pentru contribuții în materie de mișcare a astrelor, după ce a inventat instrumente de măsură și de calcul care i-au permis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
urma identificarea falsurilor și a erorilor, și abia la sfârșit venea Înlăturarea lor. În acest sens, lucrarea Principiile filosofiei este exemplificatoare, căci ea cuprinde, În cele patru părți ale ei, Întregul domeniu al cunoașterii, de la metafizică, trecând prin matematici și astronomie, până la biologie și botanică. Acest fapt ne arată că, pentru Descartes, științele, nedesprinse Încă de filosofie, aveau nevoie de o metodă comună, metodă care să funcționeze la rândul ei ca o știință universală. În studiul dedicat lui René Descartes În
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pe mare, iar comerțul va aduce cu sine schimbul cultural și civilizațional, esențiale în construirea noii lumi. Cunoașterea partenerului va aduce beneficii și de ordin bănesc, dar și de ordin științific, de exemplu. Europenii împrumută de la arabi cunoștințe de matematică, astronomie, iar de la chinezi aduc hârtia, tiparul și praful de pușcă. Sinteza civilizațională este unică și numai prin schimb cultural se ajunge la explozia de mai târziu din Vestul Europei. În context am putea discuta despre un multiplu rol de construcție
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Universitățile au la bază școlile Evului Mediu 195, dar și tradiția școlilor din antichitatea greacă și romană. Au existat și școli de meserii, dar și școli de pregătire mai înaltă, în ,,artele liberale" cum sunt gramatica, retorica, logica, aritmetica, muzica, astronomia, geometria. ,, Această lungă tradiție pedagogică preluată din antichitate a fost revigorată mai ales în Italia și în Franța, în ultimii ani ai secolului al XI-lea. Rețeaua școlară s-a dezvoltat considerabil. Dacă școlile monastice au căzut în desuetudine, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 24. 210 Diarmaid Mac Culloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 501. 211 ,,Să nu uităm că din secolul IX până în secolul XV, savanții arabi au deținut supremația în matematică, fizică, astronomie și medicină. Ei asimilat cunoștințele grecilor și indienilor, iar apoi le-au dezvoltat. Pe această moștenire s-a dezvoltat începând din secolul XV dinamismul științific al Occidentului creștin". Thierry de Montbrial, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Care crede. Intru lumină Lui vedem noi lumină{\cîte 21}. În cele nouă omilii la Hexaemeron este prezentată o adevarată enciclopedie a cunoștințelor vremii, altfel spus, o sumă a cunoștințelor științifice pe care le posedă marele ierarh, si anume: teologie, astronomie, cosmogonie, geografie, meteorologie, istorie naturală, botanica și medicină, fiind prezentate în fața unui auditoriu creștin, pe care autorul l-a considerat, cel putin inițiat, atât în problemele de credință, cât și în cele de stiință ale veacului sau. Nu vom insistă
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
unui termen complet). Principala lui sarcină era să copieze documente juridice. Așa a ajuns să completeze un folio mare de 344 de pagini. Pe lîngă pasiunea pentru antichitățile britanice, el a dobîndit un viu interes și pentru studiul heraldicii, matematicii, astronomiei, muzicii și metafizicii, vorbind cu zel despre Paracelsus sau Galen ori Hipocrate (după relatările lui James Thistlethwaite, care l-a asociat pe Chatterton în acest sens cu un "empiric modern"; Wilson 1869: 291), și a început să scrie pentru reviste
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
diferite, aflate adesea la mare distanță, dacă nu considerate incompatibile. Manuscrisele eminesciene, publicistica sa ne dovedesc cercetări adâncite în filosofie (logică, morală, etică), probleme sociale (sociologie, demografie, economie, comerț, comunicații, drept, administrație, etnografie, învățământ-educație, psihologie), filologie (folclor), matematică, fizică, chimie, astronomie, geologie, botanică și zoologie, istorie și geografie. Unele dintre aceste preocupări au fost bine reliefate, în timp, de către Octav Onicescu, Aurel Avramescu, George Călinescu și alții. Călinescu (1969), de pildă, analizează „cunoștințele temeinice de filosofie” ale poetului, „preocupările intensive” în
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
energie utilă pentru înfăptuirea altor țeluri. Aristip îndepărtează tot ce nu duce la acest proiect: ca etician integrist, el nu se încurcă cu activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
kilometri dus, patru întors, Eudoxiu are tot timpul să mediteze pe drum la învățăturile auzite, la diatribele propuse sau la subiectele zilei. Când ajunge un înțelept desăvârșit, după călătorii în Egipt, el excelează într-un număr considerabil de domenii: matematică, astronomie, politică, legislație, medicină, inginerie. Autoritate de neocolit în domeniul numerelor iraționale și al mărimilor incomensurabile, el este recunoscut și pentru contribuții în materie de mișcare a astrelor, după ce a inventat instrumente de măsură și de calcul care i-au permis
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de nevoile clasei conducătoare de a mări și de a administra posesiunile acesteia. În antichitate, odată cu apariția orașelor, ca centre mari comerciale sau de apărare, conducătorii aveau pe lângă ei oameni care dețineau informații importante din domenii vitale: război, administrație, comerț, astronomie (realizând calendare importante pentru agricultură sau alte activități), religie, medicină. Dezvoltarea statelor a cerut un număr tot mai mare de oameni bine pregătiți pentru a lucra în administrație. Dezvoltarea comerțului a condus la nevoia de specialiști capabili de a realiza
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de viață a persoanei creatoare. Istoria culturii oferă multiple exemple de mari creatori care au făcut studii colaterale, uneori îndepărtate de domeniul în care au activat. De exemplu, Shakespeare a fost preocupat de științele naturii, Flaubert de istorie, Proust de astronomie, horticultură, farmacie. Creatorul trebuie să posede deprinderi specifice domeniului de creație în care activează. Este vorba, deopotrivă, de deprinderi intelectuale cât și de deprinderi motrice (esențiale în: tehnică, arte plastice, muzică, etc.). Acestea se denumesc aptitudini speciale. Pentru favorizarea inspirației
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
suport științific riguros care punctează longitudinal și latitudinal noțiuni - în accepțiunea cea mai largă a termenului - ce compun obiectul fizicii. La rândul său, dimensiunea axiomatică a lucrării sa materializat în interpretări pragmatice, având ca suport cunoștințe din domeniul fizicii, matematicii, astronomiei, chimiei, biologiei, climatologiei etc. Perspectiva din care sunt prezentate fenomenele fizice este incitantă și poate determina interes ce atrage după sine o înțelegere profundă și legată de viața cotidiană, ceea ce conferă o finalitate adecvată scopului cărții. Fără a emite pretenția
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
discutate în text, consultând volumele menționate în bibliografia selectivă. Lectură plăcută și mult succes în aventura cunoașterii Universului - prima parte! Profesor Irina Frunză 4.1 Limitele Universului În domeniile cunoașterii întâlnim termenul de “univers”, dar cu înțelesuri diferite. Și-n astronomie, chiar, avem mai multe interpretări, pe care le vom parcurge în continuare. Prima definiție pe care o dau astronomii și cea mai simplă de altfel, este: * UNIVERSUL REPREZINTĂ TOT CEEA CE PUTEM OBSERVA. Acesta este Universul observabil, cuprinzând toate stelele și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai îndepărtate de praful cosmic, acesta s-a dovedit că nu-i chiar atât de dens ca să stânjenească observațiile făcute. 2. Ar mai fi o limită a cunoașterii Universului și anume,limita vitezelor! Ea are legătură cu ideea acceptată în astronomie, că Universul este în expansiune, adică obiectele din Univers se îndepărtează de noi cu viteze din ce în ce mai mari. Cu cât se pătrunde mai departe cu observațiile, s-a constatat că vitezele de îndepărtare (de recesiune) ale galaxiilor sunt din ce în ce mai mari, ele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
făcut un salt imens, împins de necesitățile sale și bazat pe rațiunea sa, pe instrumentele din ce în ce mai perfecționate. Științele despre Univers Evoluția ideilor și a reprezentărilor despre univers s-au conturat în câteva discipline științifice, cu metodologie de investigație specifice fizicii: Astronomia (mecanica cerească) - este știința despre univers dezvoltată cel mai de timpuriu, astfel încât începuturile ei ar putea fi identificată cu observațiile bolții cerești, efectuate de către magii chaldeeni, apoi o întâlnim la civilizațiile antice (hinduși, chinezi, egipteni, greci, evrei, romani etc.); în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
este știința despre univers dezvoltată cel mai de timpuriu, astfel încât începuturile ei ar putea fi identificată cu observațiile bolții cerești, efectuate de către magii chaldeeni, apoi o întâlnim la civilizațiile antice (hinduși, chinezi, egipteni, greci, evrei, romani etc.); în sensul modern astronomia datează de la Sir Isaac Newton (1643 - 1727) și prin descoperirea legii atracției universale în 1686, ea este o știință exactă a naturii deoarece cu ajutorul mecanicii newtoniene se fac previziuni despre mișcarea corpurilor cerești Astrofizica - ramură a astronomiei, cea mai completă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în sensul modern astronomia datează de la Sir Isaac Newton (1643 - 1727) și prin descoperirea legii atracției universale în 1686, ea este o știință exactă a naturii deoarece cu ajutorul mecanicii newtoniene se fac previziuni despre mișcarea corpurilor cerești Astrofizica - ramură a astronomiei, cea mai completă știință despre univers, ocupându-se cu studierea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de astronomie, aflând structura fizică a stelelor, făcând ipoteze asupra proceselor fizice ce au loc în ele și prezicând evoluția corpurilor cerești; s-a dezvoltat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în 1686, ea este o știință exactă a naturii deoarece cu ajutorul mecanicii newtoniene se fac previziuni despre mișcarea corpurilor cerești Astrofizica - ramură a astronomiei, cea mai completă știință despre univers, ocupându-se cu studierea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de astronomie, aflând structura fizică a stelelor, făcând ipoteze asupra proceselor fizice ce au loc în ele și prezicând evoluția corpurilor cerești; s-a dezvoltat în ultimele decenii ale sec. al XIX-lea și-n primele decenii ale sec. al XX-lea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a deveni președinte. Și în Statele Unite, la sfârșitul anilor 1940, începutul anilor 1950, a susținut ideea de a face orice sacrificiu necesar pentru a conserva libertatea politică alături de alți intelectuali. Einstein a murit la Princeton, la 18 aprilie 1955. Cuvântul astronomie provine din termenii grecești astro - stea și nomia - aranjare. Oamenii de știință care studiază Universul se numesc astronomi. Unii dintre aceștia observă obiectele îndepărtate, alții lucrează în laboratoare pentru cercetarea fragmentelor de meteoriți, alții creează modele ale corpurilor cerești studiate
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se numesc astronomi. Unii dintre aceștia observă obiectele îndepărtate, alții lucrează în laboratoare pentru cercetarea fragmentelor de meteoriți, alții creează modele ale corpurilor cerești studiate de-a lungul timpului, iar alții studiază de plăcere, fiind un hobby. 2.1 Istoria astronomiei (De la mituri la primele viziuni științifice) Încă din comuna primitivă, omul caută să dea primele răspunsuri, nu numai să se rezume la observarea cerului, preocupat fiind și de alcătuirea și structura Universului. Se nasc, imagini mitice și legende despre alcătuirea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]