9,111 matches
-
este astăzi cunoscută în toată Europa. E. Docea o descrie în 1952, când a găsit-o pe culturile de vinete din jurul Bucureștiului. Simptome. Sunt atacate toate organele aeriene ale plantei, începând cu faza de răsad și până la plantele mature. Răsadul atacat prezintă o brunificare la baza tulpinii, urmată de putrezirea țesuturilor și moartea plăntuțelor. Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună. Pe fața superioară a petelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a plantei se veștejește (fig. 110). Ca factori favorizanți ai apariției și evoluției acestei boli se pot enumera: excesul de îngrășăminte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din centrul petelor de 2-10 mm se scufundă, începe putrezirea fructului și pata capătă o culoare albicioasă-cenușie, iar pe marginea ei se observă puncte mici negre fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile de fructe atacate sau pe sămânța infectată. În cursul vegetației, vântul și apa de irigație, duc sporii ce vor produce noi infecții pe vreme umedă și la temperaturi de 23-28șC. Prevenire și combatere. În asolamentele legumicole trebuie să se țină seama de sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asolamentele legumicole trebuie să se țină seama de sporii rămași de la precedentele culturi. La înființarea culturii sămânța se va dezinfecta chimic cu: Apron 35 SD-2,5 g/kg sau Rovral-5 g/kg. Măsurile de igienă culturală, strângerea și arderea fructelor atacate sau îngroparea lor, au un deosebit rol în limitarea infecțiilor în cultură. Tratamentele preventive și curative care se aplică pentru mană și pătarea brună a frunzelor și fructelor sunt bune și pentru această ciupercă. 8.3.8. Alternarioza vinetelor Alternaria
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ciuperca atacă plantele încă din faza de răsad când, pe tulpinițe apar pete brune, de formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
longitudinale și transversale ale tulpinii evidențiază o brunificare a sistemului vascular de la baza plantei până la cozile frunzelor și fructelor. Boala apare mai ales la vinetele cultivate în terenuri acide. Transmitere-răspândire. Ciupercile rezistă mult timp în sol pe resturile de plante atacate și sporii lor sunt răspândiți de apa de irigație sau cea de ploaie și de lucrările solului. De la plantă la plantă, în vegetație, transportul este imposibilă întrucât aceste ciuperci sunt în interiorul vaselor conducătoare, deci numai transmiterea prin sol are importanță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturii, după ploi sau pe timp cețos, se constată prezența unui exudat (lichid) bacterian mucilaginos, sub formă de picături. Pe vreme secetoasă, însorită, exudatul bacterian se usucă și dă naștere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele rămân perforate și se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite în funcție de umiditatea atmosferică. Fructele atacate prezintă pete de 1-3 mm, verzi-închis, circulare, cu aspect umed și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
naștere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele rămân perforate și se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite în funcție de umiditatea atmosferică. Fructele atacate prezintă pete de 1-3 mm, verzi-închis, circulare, cu aspect umed și cu o zonă centrală albicioasă. În dreptul acestor pete, fructul poate crăpa pe vreme secetoasă sau, se acoperă cu lichid bacterian, pe vreme umedă. Transmitere-răspâdire. Bacteria se transmite de la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în toate țările cultivatoare, unde sunt îndeplinite condițiile de temperatură și umiditate necesare infecțiilor, în primele stadii de vegetație. Simptome. Imediat după răsărirea plantulelor, pe baza tulpinii apar pete mici, de culoare verde-închis a căror suprafețe se extind repede. Zona atacată se brunifică, tulpinița se subțiază și după câteva zile plantele se ofilesc, cad pe sol și putrezesc. Chiar și rădăcinile se brunifică și dispar. Dacă solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însă infecțiile din anii următori pot proveni și de la sporii aduși de vânturi din zonele cu ierni blânde, unde aceștia rămân viabili pe vrejii uscați. Prevenire și combatere. Ca o primă măsură de prevenire, se impune arderea resturilor de plante atacate sau îngroparea lor în profunzime. În asolamentul legumicol, bostănoasele vor reveni după cel puțin 4 ani pe aceeași solă. În câmp, irigarea se va face numai prin brazde pentru a nu răspândi sporii. În spații protejate, se va asigura o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la maturarea fructelor. Pe primele frunzulițe și tulpinițe apar pete transparente, apoi brune de câțiva milimetri în diametru. Pe frunzele mari, atacul se observă sub forma unor pete circulare sau colțuroase, verzui, apoi cenușii, mărginite de un inel galben. Țesuturile atacate se brunifică, se usucă și se desprind din frunze. Pe fruct, apar pete cenușii cu țesuturi ce se scufundă, atacul ajungând până la semințe (fig. 124 a). Pe timp umed, cu temperaturi scăzute între 18-25șC, petele se pot uni, iar pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solani se face prin spori. Rezistența ciupercii în sol este asigurată de sporii de rezistență ce se formează pe miceliu; ei au 1-2 celule ce sunt globulose sau ovale. În cazul ciupercii F. oxysporum, sporii se formează la exteriorul țesuturilor atacate, în crăpături sau chiar în vasele conducătoare, unde pot apărea și sporii de rezistență În vasele astupate, brunificate, se constată prezența miceliilor și sporilor. Transmitere-răspâdire. Ciupercile rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, spori și chiar scleroți. Din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conopidă, ridichi,gulie și hrean Viroze 8.5.1. Virusul mozaicului conopidei Cauliflower mosaic virus Boala este de origine americană iar în România a fost semnalată în 1952 și poate da pierderi de până la 75 % din producție. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă o decolorare, o transparență a nervurilor, urmată de îngălbenirea țesutului între nervuri. Țesuturile de lângă nervuri păstrează colorația verde. Întrucât zonele îngălbenite nu cresc în același ritm cu cele verzi, frunzele apar gofrate, cu marginile răsucite spre fața superioară. Simptomele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
într-o masă de mucilagiu urât mirositoare, iar căpățâna în scurt timp cade de pe cocean. Atac asemănător are loc și la gulii, iar la conopidă se poate observa putrezirea parțială sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria pătrunde în plantă prin micile răniri ale rădăcinilor și produce infecția generală, circulând prin vasele conducătoare. În depozite, atacul este cu atât mai grav cu cât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bostănoasele, rădăcinoasele, bulboasele. Bacteria rezistă numai în sol și nu se transmite prin semințe, practic, toate terenurile unde s-au cultivat legume au și această bacterie Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală se impun după eliberarea terenului de culturi atacate. În timpul depozitării, se vor alege semincerii sănătoși, iar în depozite se va asigura o aerare corespunzătoare pentru a se evita ridicarea temperaturii. Temperatura optimă de păstrare a verzei este de +1șC. În culturile semincere, trebuie să se respecte epoca de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pot fi atacate de bacterie. 8.5.5 Pătarea bacteriană a frunzelor de ridichi Xanthomonas campestris pv. raphani. Această bacterioză este semnalată pe mai multe plante din fam. Cruciferae, producând pagube însemnate în anii cu precipitații mari. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare ce ajung până la alb, cu zone gălbui și cu aspect umed. Pe tulpini, zonele atacate sunt ușor cufundate, de culoare verde-închis apoi brune-negricioase. Fructele plantelor prezintă pete mici de decolorare, apoi brune-închis. Transmitere-răspândire. Bacteria atacă fructele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacterioză este semnalată pe mai multe plante din fam. Cruciferae, producând pagube însemnate în anii cu precipitații mari. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare ce ajung până la alb, cu zone gălbui și cu aspect umed. Pe tulpini, zonele atacate sunt ușor cufundate, de culoare verde-închis apoi brune-negricioase. Fructele plantelor prezintă pete mici de decolorare, apoi brune-închis. Transmitere-răspândire. Bacteria atacă fructele și apoi trece la semințe, pe care le infectează. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uneori și pe cea superioară, apar cruste albelăptoase, bășicate, inelare. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc, devin lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai evoluat al bolii, epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc, devin lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile) atacate devin mari, groase, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc, devin lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile) atacate devin mari, groase, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele de pe frunze, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul prin sporii de rezistență și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea sporilor este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată inițial în Germania la sfârșitul secolului XVIII, însă acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalată de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile semincere unde, simptomele de atac pot apărea și pe fructele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu pete mici, negre, fără germinație. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul, în resturile de plante atacate și în semințele infectate. În timpul vegetației, sporii sunt duși de apa de ploaie, vânt, insecte sau apa de irigație. Prevenire și combatere. Înființarea culturilor se va face pornind de la sămânță sănătoasă și răsad sănătos, produs în spații protejate bine dezinfectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare destul de frecvent producând pagube prin deprecierea răsadurilor. Semnalarea ei în România este făcută abia în 1959 de C. Ciocan și I. Calnegru . Simptome. Atacul poate avea loc imediat după germinare, în care caz apar goluri în răsadnițe. Plăntuțele tinere atacate, prezintă pete brune-negricioase în zona bazală. Țesuturile brunificate se scufundă și baza tulpinii poate fi afectată de jur împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noi fiind citată de E. Rădulescu încă din 1949. Simptome. Boala apare la ceapă începând de la frunzele bazale care devin plate, manifestă dungi striuri galbene și prezintă adâncituri succesive care i-au dat denumirea de "boala urmelor de degete". Frunzele atacate se culcă la pământ, iar cepele rămân mici și nu rezistă la păstrare în timpul iernii, putre zind sau încolțind mai devreme. În culturile semincere, tulpinile florifere de la plantele virotice sunt deformate, cu dungi galbene, mai scurte, cu inflorescențe mici și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]