1,983 matches
-
regională în Orientul Mijlociu, a editat în anul 2000 un atlas al conflictelor de pe Glob, în care a inventariat și cartografiat în detaliu “punctele fierbinți” din spațiul arab. În 2003 a elaborat o enciclopedie-atlas a frontierelor lumii - “International Boundaries: a Geopolitical Atlas”, un studiu exhaustiv în care frontierele statelor arabe sunt analizate punctual, cu ilustrarea particularităților fizico-geografice și topografice ale zonelor frontaliere, relevante sub aspectul evaluării vulnerabilităților, riscurilor și relațiilor transfrontaliere. În urma tratării analitice a problematicii menționate, autorul concluzionează că 70% dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
numeroase articole, conferințe și apariții publice pe canalele media. Anne Laure Dupont, profesor de istorie a lumii arabe contemporane la Universitatea Sorbona, a realizat studii cu privire la spațierea influențelor religioase islamice în diferite state arabe, precum și “cartarea” acestor fenomene în lucrarea “Atlas de l’Islam dans le monde” (2005). Georges Mutin, geograf specializat pe spațiul arab la Institutul de studii politice din Lyon, a elaborat studii de caz asupra unor elemente punctuale din lumea arabă, precum “La Mitidja: Decolonisation et espace géografique
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
analizate exhaustiv problemele geopolitice din statele arabe. Michel Foucher, diplomat și profesor de geografie politică la Universitatea Lumière II din Lyon, a studiat frontierele de stat ca element politico-geografic, cu referiri la realitățile geopolitice din Asia în tratatul “Asies nouvelles: Atlas de géopolitique” (2002) și la frontierele statelor arabe, în teza sa de doctorat “Fronts et frontieres: un tour du monde géopolitique” (1991), în care introduce noțiunea de dyadă frontalieră, ce definește segmentul frontierei comune dintre două state vecine. Pascal Boniface
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
dyadă frontalieră, ce definește segmentul frontierei comune dintre două state vecine. Pascal Boniface, directorul Institutului de Relații Internaționale și Strategice din Paris pe care l-a înființat în 1990, a realizatstudii complexe referitoare la geopolitica relațiilor externe ale statelor arabe: “Atlas des relations internationales” (1997) și“Les Défis du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
care l-a înființat în 1990, a realizatstudii complexe referitoare la geopolitica relațiilor externe ale statelor arabe: “Atlas des relations internationales” (1997) și“Les Défis du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
des relations internationales” (1997) și“Les Défis du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
du monde arabe” (2004). O serie de alți cercetători francezi au realizat lucrări sub forma atlaselor enciclopedii tematice: Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Gérard Chaliand și Jean-Pierre Rageau au realizat lucrări circumscrise geografiei istorice și geografiei strategice, respectiv “Atlas politique du XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique et societé” (1990) și“Atlas géopolitique du Moyent-Orient et du monde arabe: croissant des crises” (1994). Jean Sellier
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
XXe siècle” (1988) și “Atlas stratégique: Géopolitique des rapports de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique et societé” (1990) și“Atlas géopolitique du Moyent-Orient et du monde arabe: croissant des crises” (1994). Jean Sellier a editat o enciclopedie-atlas a repartiției spațiale a etniilor din arealul Orientului Mijlociu extins - “Atlas des peoples d
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de forces dans le monde” (1997). Rafic Boustani și Phillippe Fargues au elaborat atlase geopolitice specializate, cu reliefarea centrelor de criză din regiune, cartografierea și explicitarea evoluției acestor focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique et societé” (1990) și“Atlas géopolitique du Moyent-Orient et du monde arabe: croissant des crises” (1994). Jean Sellier a editat o enciclopedie-atlas a repartiției spațiale a etniilor din arealul Orientului Mijlociu extins - “Atlas des peoples d’Orient: Moyen-Orient, Caucase, Asie Centrale” (1993). 4.4. Școala
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
focare de insecuritate: “Atlas du monde arabe: géopolitique et societé” (1990) și“Atlas géopolitique du Moyent-Orient et du monde arabe: croissant des crises” (1994). Jean Sellier a editat o enciclopedie-atlas a repartiției spațiale a etniilor din arealul Orientului Mijlociu extins - “Atlas des peoples d’Orient: Moyen-Orient, Caucase, Asie Centrale” (1993). 4.4. Școala sovietică/rusă - o școală interesată ideologic, iar ulterior politico militar Deși geografia politică a fost repudiată în perioada sovietică pe considerente ideologice, în fosta U.R.S.S. s-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
acestui curent de gândire. Colonelul Rámon Armada, profesor la Școala de Stat Major din Madrid, a promovat conceptul “sânge și pământ”, în baza căruia a lansat în 1940 teoria “imperiului ibero-maghrebian”, proiectat să acopere spațiul cuprins între munții Pirinei și Atlas. Pentru susținerea acestei teorii, autorul a adus o serie de argumente “științifice” care să demonstreze “unitatea pământului iberic cu cel marocan” și să justifice, în fond, politica externă a autorităților spaniole de atunci. Astfel, colonelul Armada a invocat comuniunea unor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
care să demonstreze “unitatea pământului iberic cu cel marocan” și să justifice, în fond, politica externă a autorităților spaniole de atunci. Astfel, colonelul Armada a invocat comuniunea unor elemente geotectonice (mișcările orogenetice comune în care s-au format Pirineii și Atlasul), geomorfologice, climatice, biogeografice, pedologice și istorice, ca argumente pentru definirea spațiului ibero maghrebian ca “o mare unitate geografică”, în care Marocul ar reprezenta o prelungire peste Gibraltar a pământului spaniol - o “Iberie africană”. Generalul Alfredo Kindelan Duany definește în 1941
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
lucru s-a realizat în cadrul instituțiilor specializate de cercetare: Institutul pentru relații internaționale, Institutul pentru economie mondială, Academia de științe sociale și politice. Au fost elaborate lucrări de specialitate: monografii ale statelor arabe, enciclopedii geografice și istorice ale statelor lumii, atlase geografice și istorice, comunicări științifice. După 1990 preocupările în domeniu s-au materializat prin articole în reviste de specialitate, traduceri din literatura de specialitate străină, materiale publicate în mediile electronice. Monografiile statelor arabe au fost lansate în cadrul unor serii editoriale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
a tematicilor abordate, fiind completate cu diferiți indicatori economici, date referitoare la sistemul politico administrativ, organizații internaționale. Astfel, se remarcă lucrările din seria “Enciclopedia statelor lumii” (11 ediții din 1975 până în 2008), coordonată de Horia C. Matei și Silviu Neguț. Atlasele geografice și atlasele istorice, deși relativ puține, pe lângă fondul cartografic, oferă un anumit fond documentar de date statistice, politico-administrative și economice cu privire la statele arabe: “Atlas Geografic General” (1974), „Atlas Istoric” (1971), „Mic Atlas Geografic” (1962) ș.a. Revistele de specialitate, încă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
fiind completate cu diferiți indicatori economici, date referitoare la sistemul politico administrativ, organizații internaționale. Astfel, se remarcă lucrările din seria “Enciclopedia statelor lumii” (11 ediții din 1975 până în 2008), coordonată de Horia C. Matei și Silviu Neguț. Atlasele geografice și atlasele istorice, deși relativ puține, pe lângă fondul cartografic, oferă un anumit fond documentar de date statistice, politico-administrative și economice cu privire la statele arabe: “Atlas Geografic General” (1974), „Atlas Istoric” (1971), „Mic Atlas Geografic” (1962) ș.a. Revistele de specialitate, încă puține la număr
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
lumii” (11 ediții din 1975 până în 2008), coordonată de Horia C. Matei și Silviu Neguț. Atlasele geografice și atlasele istorice, deși relativ puține, pe lângă fondul cartografic, oferă un anumit fond documentar de date statistice, politico-administrative și economice cu privire la statele arabe: “Atlas Geografic General” (1974), „Atlas Istoric” (1971), „Mic Atlas Geografic” (1962) ș.a. Revistele de specialitate, încă puține la număr, cuprind articole de analiză a stărilor de fapt din zona Orientului Mijlociu extins,semnate de autori precumGheorghe Văduva, Grigore Alexandrescu, Vasile Simileanu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
1975 până în 2008), coordonată de Horia C. Matei și Silviu Neguț. Atlasele geografice și atlasele istorice, deși relativ puține, pe lângă fondul cartografic, oferă un anumit fond documentar de date statistice, politico-administrative și economice cu privire la statele arabe: “Atlas Geografic General” (1974), „Atlas Istoric” (1971), „Mic Atlas Geografic” (1962) ș.a. Revistele de specialitate, încă puține la număr, cuprind articole de analiză a stărilor de fapt din zona Orientului Mijlociu extins,semnate de autori precumGheorghe Văduva, Grigore Alexandrescu, Vasile Simileanu, Radu Săgeată, Marcela Săgeată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de Horia C. Matei și Silviu Neguț. Atlasele geografice și atlasele istorice, deși relativ puține, pe lângă fondul cartografic, oferă un anumit fond documentar de date statistice, politico-administrative și economice cu privire la statele arabe: “Atlas Geografic General” (1974), „Atlas Istoric” (1971), „Mic Atlas Geografic” (1962) ș.a. Revistele de specialitate, încă puține la număr, cuprind articole de analiză a stărilor de fapt din zona Orientului Mijlociu extins,semnate de autori precumGheorghe Văduva, Grigore Alexandrescu, Vasile Simileanu, Radu Săgeată, Marcela Săgeată, Aurelian Rațiu, ce apar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
adeseori cu rigoarea sau cu impersonalitatea expunerii, alteori cu fetișizarea surselor istorice se presupune că cititorul acceptă o scădere drastică a calităților literare ale expunerii. Este, mai ales, cazul istoriilor cantitative și al manualelor școlare cu auxiliarele lor (dicționare, enciclopedii, atlase, antologii, culegeri de subiecte "rezolvate" pentru examene etc.). Ele au fost mereu dublate de "lecturi suplimentare", tolerate sau expres recomandate elevilor, pentru a da un plus de viață și de atractivitate adevărului științific din lecții. În timp, povestirile scrise au
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
copilăriei, cum ar fi Cartea junglei, de Rudyard Kipling (tradusă de Mihnea Gheorghiu și publicată în 1986 de Editura Ion Creangă). În acest caz a apelat la un stil diferit, de o "factură naturalistă, cu apropieri stilistice evidente de un atlas zoologic [...] în care reprezentările cu caracter simbolic lipsesc aproape în totalitate" (Cristian Cheșuț, Designul grafic și literatura română pentru copii, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008, pp. 74-75). Peste ani, și-a ilustrat propria culegere de povestiri istorice (Legendele românilor, Editura Teora
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, 31-37; Sorin Antohi, La originile utopismului românesc, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, Iași, 1991, 210-220; Negoițescu, Ist. lit., I, 60-64; Faifer, Semnele, 174-179; Cornea, Semnele, 84-90; Paul Dugneanu, I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei, București, 1995; Florin Faifer, Cordonul de argint, Iași, 1997, 43-54; Dicț. analitic, I, 38-40, 87-88, III, 222-223; Manolescu, Poeți, 31-75; Dicț. esențial, 364-370; Al. Andriescu, Ion Heliade-Rădulescu. Pentru o poetică a psalmilor, DL, 2001, 43; D. Micu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
influențare a opiniei publice educate, a elitelor, În particular a politicienilor și a factorilor de putere, urmărindu-se formația acestora, lecturile, informația cu privire la realitățile străine oferită de cărți cu circulație mai restrânsă, enciclopedii, dicționare, lucrări de informare generală, manuale și atlase, literatură geografică etc. Se ține cont și de Împrejurarea că rapoartele diplomatice pe baza cărora ar trebui fundamentată decizia vin abia În urma acestor lecturi și sunt interpretate conform prejudecăților și imaginilor deja formate, ca și de faptul că Înșiși autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
temă nu este neutră, detașată, ci presupune o implicare emoțională sau ideologică din partea unui anumit grup social. Mai trebuie subliniat și faptul că geografiile simbolice nu sunt rodul imaginației personale, chiar dacă oricine poate visa, În mod solitar, pe marginea unui atlas. Ele răspund nevoilor ideologice ale unor colectivități de mari dimensiuni, fiind elaborate așadar la nivelul imaginarului social. Implicațiile profunde pe care le ascund aceste reprezentări sunt În primul rând de natură politică și identitară. Atunci când este vorba despre definirea spațiului
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un moment dat părea banal, obișnuit, a ajuns treptat să devină o raritate, o valoare. Pentru tot ce-a fost mai deosebit Biblioteca a rezervat un spațiu aparte, în care pot fi găsite manuscrisele, cărțile vechi românești, și străine, albumele, atlasele, hărțile, etc. Aici sunt înmagazinate comori scoase treptat la iveală, făcute cunoscute publicului prin contribuția bibliotecarilor. Câteva din acestea merită să fie cunoscute de către toată lumea, atât din cauza vechimii lor, cât și datorită faptului că poartă amprenta unor mari figuri ale
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]