1,498 matches
-
discuție mai degrabă decât un interviu. Am avut o surpriză: deseori rolurile s-au inverstat, ei îmi puneau dintr-odată întrebări, ceea ce a schimbat modul de a povesti filmul. Prin întrebările lor am avut posibilitatea de a-mi duce discursul auctorial mai departe, într-un mod, hai să zicem, mai subtil decât dacă aș fi venit cu mesajul meu. Referitor tot la interviuri, ați avut și nereușite, adică să simțiți că un anume lucru n-a ieștit așa cum ați fi dorit
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fi vorba și de o expresivitate involuntară existentă în dioptriile lectorului modern, distanțat în timp de lumea evocată; e greu de presupus că numele proprii feminine din poezia de tinerețe a lui Bolintineanu ar fi avut în intenție, din perspectiva auctorială, un efect comic pe care îl degajă însă în prezentul lecturii: Dilica, Milia, Tilia, Zilia, Dilia, Tedica, Helisa, Lurica, Adica...; la Caragiale putem vorbi însă de căutarea obstinată a unui astfel de efect vizibilă mai ales în producția gazetărească, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
commandments: Jesus was all virtue, and acted from impulse: not from rules" (E: 43) -, îngerul alege imolarea: este nimicit de focul satanic și, într-o apoteoza de pasăre phoenix, reînvie în formă profetului Ilie. Din nou se face simțită ironia auctoriala: Blake declară că s-a împrietenit cu acest înger demonic și că se bucură împreună de deliciile satanice ale Bibliei: "we often read the Bible together în its infernal or diabolical sense [...]" (E: 44). Precum în cazul anterior implicând îngerul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
the claws seemed such aș might appear în the distempered dream of a clerk în the Herald's office" (Bentley, Jr., 2004, p. 651). Alteori, tabloul este plin de lumină și de culoare, iar curbele ascendente care vor deveni marca auctoriala a lui Blake sunt vizibile pretutindeni. Thomas Phillips citează chiar relatarea lui Blake legată de apariția arhanghelului Gabriel: "I looked whence the voice came, and was then aware of a shining shape, with bright wings, who diffused much light. Aș
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sugestiva a zugrăvirilor conținute de o operă de artă vizuală, care utilizează un alfabet de semnificații autoinclus. Totuși, la Blake, limba însăși împrumuta o densitate esențialmente picturala, în sensul că textul poetic își depășește frecvent limitările verbale datorită unei manipulări auctoriale abile a sintaxei, a ortografiei, a punctuației și chiar a aranjării grafice în pagina, în timp ce gravurile împrumuta un caracter de extracție conservator-lingvistică, în sensul că desenele artistului pot fi grupate sub auspiciile unor manierisme sau invariante de reprezentare 117. În
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
părea, operă de artă blakeană are în centru o simplitate dezarmanta, care este însă protejată de o complexitate formală. Poemele și anluminurile cu care se asociază acestea apar surprinzător de nesofisticate atât structural, cât și hermeneutic odată ce straturile de codificare auctoriala sunt îndepărtate succesiv, asemenea unor foi de ceapă 124. Schelling este de părere că "[s]implitatea (subl. în text, n.m.) este cel mai înalt element deopotrivă în poezie și în artele formatoare" (1989, p. 207). Acesta este și dezideratul estetic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Astfel, "timpul" poate fi caracterizat drept "fertil" permițând manifestarea impulsului estetic sau "steril" blocând dispoziția vizionara. Simetric, "spațiul" poate fi caracterizat drept "transfigurat" ca rezultat al acțiunii sau influenței artistice sau "fix" incapabil să adere la forma cerută de voință auctoriala. Polaritatea acestor categorii devine și mai transparentă la aceste niveluri: timpul și spațiul pot fi complementare (și productive în contextul procesului de creație artistică) doar atunci când primul este "fertil", iar ultimul "transfigurat". În celelalte cazuri, categoriile sunt opuse, iar polaritatea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
qu'expression " déchue " de la personnalité créatrice/spirituelle, et le moi comme image sacrée, absolue, de l'identité. En dernier lieu, nous avons dressé une liste avec leș qualités maîtresses du moi créateur de Blake, en discutant des caractéristiques comme sincérité auctoriale totale, dévouement pour une căușe esthétique mais concurremment morale, électivité et pouvoir suprême, puisé dans la connaissance absolue. La deuxième pârtie de notre étude est centré sur la problématique des agents inducteurs de la vision : l'imagination et l'inspiration. Tandis
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
editorului și a colaboratorilor săi (printre care secretarii de editură, coordonatorii de colecții, atașații de presă): este vorba de paratextul editorial. Această prezentare poate să aparțină autorului: titluri, dedicații, epigrafe, prefețe, note etc., în acest caz fiind vorba de paratextul auctorial. Gérard Genette (1987) a fost primul care a propus o prezentare generală a paratextului ce se vrea o introducere, dar și o invitație la cunoașterea diferitelor modalități de prezentare a textului sau a cărții. El și-a limitat analiza doar
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau alte interviuri și dialoguri. Producțiile paratextuale în care responsabilitatea editorului este angajată în mod semnificativ nu sînt luate în seamă decît foarte puțin. Astfel, la originea proiectului nostru se află și explorarea acestui aspect al paratextului, diferit de paratextul auctorial, care pune în discuție și importanța rolului editorului. De fapt, este vorba de a acorda atenție paratextului (prin studierea logicii sale), dar și de a fi atenți la paratext (să nu ne încredem în puterea lui). Implicit, formula "Atenție la
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Palimpsestes), pentru a arăta că paratextul se impune în cazul oricărui tip de carte, chiar dacă studiul său se limitează la paratextul operelor literare. Trebuie să remarcăm, fără îndoială, o legătură între predilecția sa pentru textul literar și interesul pentru paratextul auctorial. Importanța figurii scriitorului este un factor comun acestor două tipuri de preocupări. Facem precizarea că vom studia și paratextele non-literare. Prin urmare, paratextul se compune dintr-un ansamblu eterogen de practici și de discursuri avînd un interes comun: a informa
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
studiază mai ales în Seuils. Această responsabilitate poate fi însă foarte limitată și atunci ea se confruntă cu cea a editorului: acestea sînt elementele de paratext pe care le vom studia mai îndeaproape. Tabelul următor recapitulează diversele componente ale paratextului auctorial: PERITEXT EPITEXT PUBLIC PRIVAT Numele autorului Titluri-intertitluri Dedicații Epigrafe Prefețe Note Meditații Interviuri Dialoguri Colocvii Corespondențe Confesiuni Jurnale intime Preambuluri 3. Formele textuale ale paratextului editorial Paratextul editorial constituie obiectul nostru de studiu: prin acest termen definim reunirea a două
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
uneori se încearcă evitarea acestui lucru, de simplul postulat potrivit căruia autorul "știe mai bine" ceea ce trebuie să credem despre opera lui. Nu putem să călătorim în paratext fără să nu ne lovim de această presupunere: justețea punctului de vedere auctorial (și, în egală măsură, editorial) este credo-ul implicit și ideologia spontană a paratextului (1987, p. 375). În consecință, studiul nostru se va opri asupra aspectelor menționate în opera lui G. Génette, dar prea puțin explorate. Reluăm definiția pe care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
putință. Dar strălucirea blondă și natura independentă a lui Rosary o fac atît de diferită de tinerele portugheze... Patronul ei, inaccesibilul și seducătorul Dom Duarte, nu întîrzie să o facă să înțeleagă asta..." Capitolul 2 Paratextul autorului 1. Definiția paratextului auctorial După cum am mai arătat, paratextul autorului este alcătuit din două ansambluri de producții: peritextul auctorial (numele autorului, titlurile și intertitlurile, prefețele și avertismentele, epigrafele, notele) și epitextul auctorial (epitextul privat, reunind corespondența, confesiunile, jurnalele intime și epitextul public, care include
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de tinerele portugheze... Patronul ei, inaccesibilul și seducătorul Dom Duarte, nu întîrzie să o facă să înțeleagă asta..." Capitolul 2 Paratextul autorului 1. Definiția paratextului auctorial După cum am mai arătat, paratextul autorului este alcătuit din două ansambluri de producții: peritextul auctorial (numele autorului, titlurile și intertitlurile, prefețele și avertismentele, epigrafele, notele) și epitextul auctorial (epitextul privat, reunind corespondența, confesiunile, jurnalele intime și epitextul public, care include diversele manifestări, colocviile sau alte interviuri). Nu vom dezvolta fiecare dintre componentele paratextului auctorial, ci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o facă să înțeleagă asta..." Capitolul 2 Paratextul autorului 1. Definiția paratextului auctorial După cum am mai arătat, paratextul autorului este alcătuit din două ansambluri de producții: peritextul auctorial (numele autorului, titlurile și intertitlurile, prefețele și avertismentele, epigrafele, notele) și epitextul auctorial (epitextul privat, reunind corespondența, confesiunile, jurnalele intime și epitextul public, care include diversele manifestări, colocviile sau alte interviuri). Nu vom dezvolta fiecare dintre componentele paratextului auctorial, ci ne vom axa studiul pe elementele de bază ale peritextului auctorial. Următoarele două
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
peritextul auctorial (numele autorului, titlurile și intertitlurile, prefețele și avertismentele, epigrafele, notele) și epitextul auctorial (epitextul privat, reunind corespondența, confesiunile, jurnalele intime și epitextul public, care include diversele manifestări, colocviile sau alte interviuri). Nu vom dezvolta fiecare dintre componentele paratextului auctorial, ci ne vom axa studiul pe elementele de bază ale peritextului auctorial. Următoarele două secțiuni se vor ocupa de epigraf, dedicații și prefețe; problematica numelui autorului va fi ilustrată prin cîteva exemple. 1.1. Numele autorului La fel ca G.
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și epitextul auctorial (epitextul privat, reunind corespondența, confesiunile, jurnalele intime și epitextul public, care include diversele manifestări, colocviile sau alte interviuri). Nu vom dezvolta fiecare dintre componentele paratextului auctorial, ci ne vom axa studiul pe elementele de bază ale peritextului auctorial. Următoarele două secțiuni se vor ocupa de epigraf, dedicații și prefețe; problematica numelui autorului va fi ilustrată prin cîteva exemple. 1.1. Numele autorului La fel ca G. Genette (1987), vom afirma că numele autorului apare în trei condiții principale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de la filosofii limbajului, forța ilocuționară a mesajului. Este vorba și de o gradație a stărilor. Un element de paratext poate să comunice o informație pură, de exemplu numele autorului sau data apariției; el poate sugera o intenție sau o interpretare auctorială și/sau editorială (1987, p. 15). Prin conținutul lingvistic pe care îl dăm forței ilocuționare a epigrafului, punem bazele unei pragmatici a acestui element de paratext. Cînd G. Genette vorbește despre "epigraful-efect" pentru a defini o funcție esențială, el pare
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Jean Molino (1974) și Jean Verrier (1988). Următoarele remarci vor insista pe numeroasele principii de clasificare a titlurilor și pe relația lor cu textele în cauză. Iată un tabel cu elementele paratextuale în 12 cărți scrise de Georges Perec: Paratext auctorial Înainte ... În timpul... După text Lucrurile un subtitlu o dedicație un epigraf un epigraf final Care bicicletă cu ghidon cromat din spatele curții? un subtitlu o dedicație o notă un index Omul care doarme un subtitlu două dedicații un epigraf Dispariția un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Ne-am ocupat de ceea ce am considerat a fi esența paratextului, mai precis orientarea lui argumentativă. Din acest punct de vedere, am considerat util să abordăm titlurile, epigrafele, dedicațiile și alte prefețe, deoarece aici se regăsește o intenție, o interpretare auctorială sau editorială care influențează lectura prin forța ei. De altfel, scopul ilocuționar al unei coperte sau al unei supracoperte, al unui catalog sau al unei campanii publicitare predispune cititorul la un mod de receptare deosebit de care trebuie să ținem seama
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
35, 47 Copertă 124, 130 Dedicație 72, 73, 78 Descriere 83, 89, 136 Dimensiune configurațională 36, 128 Dimensiune secvențială 33, 36, 39, 40, 109, 122, 145, 163 Dimensiune semantico-referențială 155 Discurs 33-35 Enunțare 37 Epigraf 57, 60, 65, 69 Epitext auctorial 22, 51 Epitext editorial 25, 36 Eterogenitate 41 Hipertextualitate 19, 28 Interacțiune socială 33, 46 Ironie 29, 30, 105-107 Logici sociale 45 Macro-propoziție 39, 41 Metadiscurs 29, 30 Micro-propoziție 39, 41 Narațiune 124, 125, Numele autorului 51, 52, 54, 56
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
28 Interacțiune socială 33, 46 Ironie 29, 30, 105-107 Logici sociale 45 Macro-propoziție 39, 41 Metadiscurs 29, 30 Micro-propoziție 39, 41 Narațiune 124, 125, Numele autorului 51, 52, 54, 56 Omogenitate 41 Parodie 27, 28, 30 Pastișă 128, 129 Peritext auctorial 22, 51 Peritext editorial 22, 23, 25, 36 Polifonie/polifonic 71, 102, 115, 121 Prefață 72 Propoziție 37-39, 41, 42, 101 Publicitate 25, 36, 48, 140 Referință 37, 70, 148, 153, 174 Reformulare 31, 32, 90, 100, 138 Relație (punere
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
domeniului / 32 4.2. Cadrul analizei: textul și propoziția / 37 5. Domeniul studiat: "comunicare, editare" / 43 5.1. Considerații teoretice / 43 5.2. Paratextul editorial: spațiu al interacțiunii sociale / 46 Exerciții / 49 Capitolul 2: Paratextul autorului / 51 1. Definiția paratextului auctorial / 51 1.1. Numele autorului / 51 2. O componentă strategică: epigraful / 57 2.1. Funcțiile epigrafului / 60 2.2. Pentru o pragmatică a epigrafului / 69 3. Prefețe și dedicații: exemplul Fabulelor lui La Fontaine / 72 3.1. (Para)textele / 72
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nu putea fi acceptată de ,,familie" (de tată, cu alte cuvinte)"107. Știm că nu ,,gura satului" se ridică împotriva celor doi. La întrebarea lui Neacșu adresată tânărului bogătan de ce nu vrea să o ia de nevastă pe Simina, notația auctorială surprinde: Iorgovan știa de ce nu voiește, dar era bătrânul acela slăbănog căruia nu voia să i-o spună, pentru că îl durea grozav cuvântul său în urechile lui. Așa că răspunsul conține jumătăți de adevăr: Pentru că nevasta mea nu are să-mi fie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]