2,845 matches
-
prinde contur: dacă vietatea subterană ar fi fost libertină și pe vremuri, s-ar fi desființat TR-ul. Sau popota, cu toate că-ntr-o tabără de munte, locotenent-colonelul Sturza găsește-o femeie. „Între toți, aici, o femeie!” Ramona! Nu. „Este bucătăreasa Aurica Todoruț.” Ce face ea aici, Într-o tabără de munte, nici cu gîndul nu-ți Închipui. Ea face sarmale. „Vor fi puse la fiert, de mîinile ei harnice, peste 400.” Pentru că ni s-ar putea părea cam multe, Aurica ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucătăreasa Aurica Todoruț.” Ce face ea aici, Într-o tabără de munte, nici cu gîndul nu-ți Închipui. Ea face sarmale. „Vor fi puse la fiert, de mîinile ei harnice, peste 400.” Pentru că ni s-ar putea părea cam multe, Aurica ne lămurește din spatele șorțului: „Soldații depun mari eforturi, aerul de munte, vremea schimbătoare cer hrană consistentă”. Înțelegem că vremea-i schimbătoare și soldații sînt Înconjurați de un fel de apă, din pasajul următor: „Plescăitul proiectilelor de calibru mic nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu totul altă treabă aici. Și cum cei doi parcă împietriseră, continuă ridicând un pic glasul și indicând cu un deget gros ca un cârnat sticla: Măi Ioane, dosește și tu "obiectu" ăla, da' numai să ții minte unde. Domnișoară Aurica, sunteți drăguță să faceți domnului locotenent o legătură telefonică cu Bucureștiul? Da, cum să nu, vine replica binevoitoare a acesteia. Zâmbește fugar celor doi tineri în timp ce pune tava pe masă. Cu pași sprinteni se îndreaptă către mica cameră a centralei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Încasînd onorariile oferite de aceasta, A. E. Baconsky înțelegea a o sfida "subtil" prin garderoba sa ieșită din comun, printr-o "eleganță" nelipsită de aroganță pe care a impus-o ca o uniformă "elitară" și unor colegi de redacție precum Aurel Rău și Aurel Gurghianu. Morga sa provoca pînă la un punct platitudinea dezolantă, deficitul de elementară civilizație al noilor potentați, deși să remarcăm că se înscria în perimetrul lumii lor vulgar triumfătoare, precum o curiozitate tolerată a acesteia (i s-
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
doar prin reacții de reducere. Coloidul de aur a fost preparat pentru prima oară de Cassius, în 1865, și datorită culorii sale roșii poartă numele de „purpura lui Cassius”. Se obține prin reducerea cu formaldehidă a unei soluții de clorură aurică în prezență de carbonat de potasiu, la fierbere. Solul de argint metalic se poate obține prin reducerea unei soluții diluate de azotat de argint cu un amestec de tanin și sodă, după procedeul introdus de Carey Lea. O metodă analogă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Nicuarecarcucai Marcuarecurea Marinemecanic 26. Transcrieți cuvintele: amic, recamier, Rica, America. 17 27. Transcrieți textul: Irinuca are un curcan. Macarie ia un amnar cu cremene. Macarie, ai curea? Irinuca, ia cana mea! 28. Scrieți după dictare cuvintele și propozițiile: camera, Anica Aurica e cu Irinuca. Marin e mecanic cu renume. 29. Din silabele următoare, formați cuvinte care se scriu cu literă mare la început: -na, Ca-, -men, Car-, -na, -man, -mi-, Cri-, rai-, Car 30. Scrieți după dictare textul: Camera Marinei e
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
stâlpi de epocă, afișe și ceasuri... „Era un proiect nemaipomenit, însă ceea ce noi numeam o stadă a muzicii este cum o vedeți... Ce s-a cheltuit, s-a cheltuit degeaba de către cei de la Primărie, după cum bine este observat”, a precizat Aurica Ichim, șeful Muzeului Unirii, membră a Asociației „A. Lăpușneanu” (din care face parte și anticarul Dumitru I.Grumăzescu). În ianuarie 2008 a fost inaugurat Muzeul Unirii, reabilitat după planurile vechi, dar ansamblul lasă de dorit...o stadă care, deocamdată, nu
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
București, 1998, p. 495 (În continuare se va cita Stenogramele Consiliului de Miniștri). 6 Vasile Arimia, ș.a., Iuliu Maniu-Ion Antonescu. Opinii și confruntări politice (1940-1944), Ediție, Cuvânt Înainte, Note, Comentarii de Ion Calafeteanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 54. 7 Aurică Simion, Regimul politic din România În perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 157. 8 Procesul Mareșalului Antonescu - Documente, Ediție prefațată și Îngrijită de Marcel D. Ciucă. <reflist>
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
mai alăturau diferiți profesori sau îndrumători ai zonei precum: Pavel Alasu (Arad), Ilie Boca (Bacău), Elisabeta Szekely (Oradea), Nicolae Holban (Galați), Gheorghe Aruxandrei (Iași), Alexandru Șainelic (Baia Mare), Ioan Popodan (Satu Mare), Petre Dumbrăveanu (Sibiu), Ion Cârjoi (Deva), Aurel Gh. Ardeleanu (Timișoara), Aurel Calotă (Pitești), oameni deosebiți ce se aflau întotdeauna în preajma artiștilor. Renumitul om de cultură și iubitor de artă naivă, Vasile Savonea a susținut în permanență această mișcare artistică pentru a se face cunoscută atât la nivel național cât și internațional
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mai alăturau diferiți profesori sau îndrumători ai zonei precum: Pavel Alasu (Arad), Ilie Boca (Bacău), Elisabeta Szekely (Oradea), Nicolae Holban (Galați), Gheorghe Aruxandrei (Iași), Alexandru Șainelic (Baia Mare), Ioan Popodan (Satu Mare), Petre Dumbrăveanu (Sibiu), Ion Cârjoi (Deva), Aurel Gh. Ardeleanu (Timișoara), Aurel Calotă (Pitești), oameni deosebiți ce se aflau întotdeauna în preajma artiștilor. Renumitul om de cultură și iubitor de artă naivă, Vasile Savonea a susținut în permanență această mișcare artistică pentru a se face cunoscută atât la nivel național cât și internațional
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
furate, Sara ajungea la captarea răului celorlalți în ,,alcătuirile argintii din adâncul vasului"63. Ritualul era interiorizat de un alt personaj al romanului, Iza. Scopul ultim este ,,slobozirea din gândul rău"64 al Celuilalt. Eliberarea spirituală este excelent descrisă de Aurel Brumă. Ea ne solicită inițiatică forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii..."65 și de a contempla ,,..flacăra propriilor gânduri topind cositorul..." 66. Un alt simbol profesionist descris în roman este mașina, ,,un șlep vămuit de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
56 A se vedea Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, cu o Prefață de Georges Dumezil și un Cuvânt înainte al autorului, traducere din franceză de Mariana Noica, ediția a IV-a, Editura Humanitas, București, 2008, p. 256 57 Aurel Brumă, Dealul, Editura Performantica, Iași, 2015, p. 11. 58 Ibidem, p.105. 59 Ibidem, p. 19. 60 Ibidem, p. 38. 61 Ibidem, p. 27. 62 Ibidem. 63 Ibidem. 64 Ibidem, p. 28. 65 Ibidem. 66 Ibidem, p. 29. 67 Ibidem
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în chinuri groaznice si mare jale răsuna în tot locul de plânsetele lor” . Rezultatul masacrului de la Trăznea: 263 români (copii, femei, bărbați, tineri si bătrâni) morți și răniți. Dintre aceștia au fost identificați 68 morți. Printre cei morți sunt : copiii Aurica Brumar(5 ani), Victoria Brumar (9 ani), Gherasim Baijac (7ani), Ion Sălăjar (2 ani); bătrânii Măria Barjac (81 ani), Grigore Baijac (72 ani) si mulți alții de aceeași vârsta . Din cei 68 de morți identificați din comuna Trăznea , 5-7 au
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
cronicarul epocii” (interviu cu Petru Vintilă), TR, 1986, 16; Mihai Ungheanu, „Muntele speranței”, LCF, 1987, 18; Fănuș Neagu, „Muntele speranței”, FLC, 1987, 19; Nicolae Manolescu, Un roman istoric, RL, 1987, 31; Romul Munteanu, „Muntele speranței”, FLC, 1988, 4, 1989, 5; Aurel Rău, Portret amânat, ST, 1992, 11-12; Ion Istrate, Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964), Cluj-Napoca, 1995, 240-241; Petru Vintilă, DRI, V, 314-326; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 282-285; Micu, Ist. lit., 478-479; Popa, Ist. lit., I, 1031-1032; Dicț. scriit rom., IV, 758-760; Opriță
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Neavând suport financiar, urmează cursurile la "fără frecvență". Din 1966 va fi numit director la Școala Generală din Orgoești, funcție deținută până în 1973. 1968, 14 iunie. Debut publicistic, la "Vremea nouă", din Vaslui. La Bogdănești este înregistrată prima căsătorie, cu Aurica Bădărău, profesoară de matematică. Ca urmare, în același an, la 13 decembrie se naște primul fiu Theodor (jr). 1969, 22 mai. Debut în critica literară, în "România literară", sub girul lui Geo Dumitrescu, cu articolul polemic Moștenire culturală sau... dezmoștenire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scriu să nu te îngrijorezi prea mult. Acum sunt bine, măseaua mi-a mai dat necaz. Relativ la certificatul de naționalitate am scris lui tăticu chiar acum. Cred că ți-l trimite în câteva zile. De ce nu mi-ai scris, dacă Aurica a fost de părere cu mașina de cusut. Domnica, ce făcea? Îmi închipui că erau tare ocupați. Țuțule dragă, mie îmi este dor de tine, acum aș fi dispusă și de dragoste. Mi-a trecut durerea de măsea, momentan. Îți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
el n-a venit la ai mei să mă ceară pentru că i am spus că trebuie să mă obișnuiesc cu ideea. Întotdeauna mama a fost contra față de hotărârile mele. Deși până de curând era pentru Liviu... Dar a venit iar Aurel și... Aurel este doctorul de la Iași... Făgăraș 13 februarie 1977 Duminică Dragii mei, Sunt doar câteva ore după plecarea lui Gabi la Cluj. Vă dați seama cum mă simt acum. A sosit marți seara, în 8 februarie, și a stat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
română din decembrie 1989" Municipiul București Otto Weber Ernest Tudor Gheorghe N. S. Dumitru Asociația "Radio - libertatea 22" - București Alexandru Aneta Andrei Victoria Babalac Radu Viorel Brumă Gheorghe Chiriță Iulian Relu Chihaia Vasile Comsa Vasile Cristescu Dumitru Cristescu Paula Dan Aurica Dimitrief Jianu Maria Dragota Mariella Elenă Frateanu Adriana Gheciu Mariela Gheorghe Aurica Gheorghe Ștefan Gheorghe Viorica Ionescu Doru Vasile Ioniță Bonea Ioan Lestaru Mariana Malinescu Coral Malinovski Manole Florian Megan Marian Meteleanu Coralia Moldoveanu Marian Mirea Adriana Mititelu Eugenia Munteanu
DECRET Nr. 226 din 30 noiembrie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
S. Dumitru Asociația "Radio - libertatea 22" - București Alexandru Aneta Andrei Victoria Babalac Radu Viorel Brumă Gheorghe Chiriță Iulian Relu Chihaia Vasile Comsa Vasile Cristescu Dumitru Cristescu Paula Dan Aurica Dimitrief Jianu Maria Dragota Mariella Elenă Frateanu Adriana Gheciu Mariela Gheorghe Aurica Gheorghe Ștefan Gheorghe Viorica Ionescu Doru Vasile Ioniță Bonea Ioan Lestaru Mariana Malinescu Coral Malinovski Manole Florian Megan Marian Meteleanu Coralia Moldoveanu Marian Mirea Adriana Mititelu Eugenia Munteanu Costel Neagu Valentin Nicolae Lucian Nitescu Ioana Nicolescu Aurelia Nisipeanu Marius Olanica
DECRET Nr. 226 din 30 noiembrie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
1958 în Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Alexandru și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Hintere Marktstr. nr. 52. Teșan Petru Florin, născut la data de 1 septembrie 1967 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Valeriu și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, Hochheicm/Main. Schwedenstr. nr. 102, Hessen. Devald Anna Elisabeth, născută la data de 8 iulie 1934 în localitatea Moravița, Deta, județul Timiș, România, fiica lui Kori Iosif și Elisabeth, cu domiciliul actual în Germania, Ingolstadt
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
localitatea Maureni, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Hastreiter Josef și Barbara, cu domiciliul actual în Germania, Bruchsal, Bahnofstr. nr. 24. Santo Adriana, născută la data de 24 ianuarie 1957 în localitatea Săcele, județul Brașov, România, fiica lui Schulunschi Constantin și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, Offenbach/Main, Oberhofstr. nr. 10, Hessen. Drăghici Ion, născut la data de 27 septembrie 1963 în localitatea Rupea, județul Brașov, România/fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Olofsborgsgatan nr. 2C
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
Democrației Sociale din România. 6. Elenă Preda - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 7. Ștefan Ignat - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 8. Ion Florentin Sandu - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 9. Constantin Dan Vasiliu - senator, Partidul Democrat. 10. Aurel Milos - deputat, Partidul Democrat. 11. Victor Barbarosie - deputat, Partidul Național Liberal. 12. Adrian Tudor Moroianu - deputat, Partidul Național Liberal - Geamăn Convenția Democrată. 13. Gheorghe Frunda - senator, Uniunea Democrată Maghiară din România. 14. Nicolae Patru - senator, Partidul România Mare. 15. Nicolae
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Democrației Sociale din România. 6. Radu Liviu Bară - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 7. Nicu Ioniță - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 8. Neculai Popa - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 9. Cazimir Benedict Ionescu - senator, Partidul Democrat. 10. Aurel Milos - deputat, Partidul Democrat. 11. George Șerban - deputat, Partidul Democrat. 12. Viorel Cataramă - senator, Partidul Național Liberal. 13. Vasile Mircea Cazacu - deputat, Partidul Național Liberal. 14. Ion Minzina - senator, Partidul România Mare. 15. Paul Ghitiu - senator, Partidul Alternativă României. 16
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Brasoveanu Dan - Buboi Floare - Gavrilă Ion - Matei Ecaterina - Șerban Aurica - Ungur Nicolae-Viorel. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Barcan Gheorghe - Ciobanu Constantin - Cristea Nicolae - Dobre Natasa - Dragomir Ion - Lacatusu Dorel - Nastasa Ion - Ristache Ion - Trandafir Alexandru - Vițos Attila - Voiculescu Valentin Roberto. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL
DECRET nr. 484 din 29 decembrie 1998 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122580_a_123909]
-
localitatea Lovrin, județul Timiș, România, fiica lui Usvad Dorel și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Satzingerweg 49/11/10, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Fructelor nr. 13, sc. A, ap. 11, județul Timiș. 10. Micu Aurica, născută la 28 octombrie 1964 în Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Bejerita Ilie și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems, Obere Landstr. 19/5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bucosnita nr. 99, județul Caraș-Severin. 11. Micu
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]