1,963 matches
-
de injecții repetate, la 4-6 ore de insuline cu durata scurtă de acțiune. Necesarul caloric se va asigura prin lichide îndulcite cu zahăr (ceaiuri, sucuri), 50-100 ml/h pentru copii și 100-250 ml/h pentru adulți (1). Pe parcursul afecțiunilor intercurente, autocontrolul trebuie să fie mai frecvent, iar dacă glicemiile depășesc 250 ml/dl, se va controla și prezența sau nu a cetonuriei. Pentru pacienții care nu se autocontrolează (situație încă frecventă în țara noastră), și pentru cei cu glicemii repetate peste
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ajustează ținând cont atât de reducerea efortului fizic, pe de o parte (repaus la pat), cât și de faptul că se produce o creștere a hormonilor de contrareglare. Ajustarea eficientă a dozelor în această situație se poate face numai prin autocontrol și tatonare. Deprinderea unui algoritm individualizat de ajustare a dozelor de insulină pentru astfel de situații face parte din "educația pentru supraviețuire" ("survival kit") (12). La câteva săptămâni (luni) de la inițierea insulinoterapiei, capacitatea de funcționare a celulelor ß-pancreatice se poate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
4 U/24h). Se recomandă chiar doza maxima pe care o poate tolera pacientul (1). Regimul de insulinoterapie în perioada de remisiune poate fi minimal, constând în administrarea a 1-2 injecții cu insuline bazale (B1, B2). Se recomandă, însă, ca autocontrolul să fie mai frecvent pentru a putea surprinde la timp încheierea perioadei de remisiune. Durata acestei perioade este de la câteva săptamâni la câteva luni. Remotivarea și remobilizarea pacientului după încheierea perioadei de remisiune este o provocare pentru echipa de îngrijire
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ca pacientul să consume 10-15 g de hidrați de carbon, imediat după efort, dacă acesta durează mai puțin de 30-45 de minute, iar dacă efortul continuă, gustările se vor repeta la intervale de 30-45 de minute. Instruirea pacienților în efectuarea autocontrolului face parte din educația terapeutică inițială, iar verificarea corectitudinii procedurii va fi reluată la fiecare ședință de educație continuă. În tabelul 9.1 sunt redate momentele în care se evaluează prin autocontrol efectul diferitelor tipuri de insulină. Este de menționat
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de 30-45 de minute. Instruirea pacienților în efectuarea autocontrolului face parte din educația terapeutică inițială, iar verificarea corectitudinii procedurii va fi reluată la fiecare ședință de educație continuă. În tabelul 9.1 sunt redate momentele în care se evaluează prin autocontrol efectul diferitelor tipuri de insulină. Este de menționat faptul că nu există o unanimitate în ceea ce privește intervalul postprandial la care să fie evaluată glicemia. Unii experți recomandă măsurarea glicemiei la 90 min după începerea mesei. Evident, cu cât momentul determinarii este
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
glicemiei postprandiale, pentru titrarea acestora. - în cazul hipoglicemiilor, deși acestea sunt rare în perioada postprandială cu excepția exercițiilor fizice și a utilizării analogilor cu acțiune rapidă. În anumite situații, în funcție de gradul de cooperare al pacienților și de suportul lor financiar, frecvența autocontroalelor poate fi individualizată: - efectuarea dozărilor la 2 zile - câte o dozare la ore diferite, în zile diferite - efectuarea dozărilor recomandate într-o zi de lucru a săptămânii și una la sfârșit de săptămână. Autocontrolul permite pacienților și interpretarea corectă a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și de suportul lor financiar, frecvența autocontroalelor poate fi individualizată: - efectuarea dozărilor la 2 zile - câte o dozare la ore diferite, în zile diferite - efectuarea dozărilor recomandate într-o zi de lucru a săptămânii și una la sfârșit de săptămână. Autocontrolul permite pacienților și interpretarea corectă a simptomelor de hipo- sau hiperglicemie și diferențierea lor de cele produse de alte cauze. Controlul periodic al glicemiilor numai în cabinetele de consultații, la intervale de săptămîni sau chiar luni, (ceea ce se întâmplă, din
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
o practică tot mai frecventă (4). Această atitudine are ca suport rezultatele obținute în studiul DCCT pentru această categorie de vârstă (3). Pe parcursul pubertății, dozele necesare pentru controlul glicemiilor cresc semnificativ, putând fi de până la 2-3 U/kg/24h (8). Autocontrolul glicemic trebuie făcut mai frecvent în această perioadă. În ceea ce privește alegerea dintre regimul cu injecții multiple și perfuzia subcutanată continuă cu insulină (încă foarte rar folosită, deocamdată, în țara noastră), ea rămâne la latitudinea pacienților, eficiența controlului glicemic nefiind diferită (6
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și alți specialiști (dieteticieni, educatori, psihologi). Eficacitatea tratamentului în DZ tip 1, evaluată prin parametrii glicemici obținuți și prin valoarea A1c depinde de numeroși factori, dintre care cei mai importanți sunt: - aderența pacienților la programul terapeutic - regimul de insulinoterapie folosit - autocontrolul glicemiilor - profesionalismul echipei de îngrijire Nivelele de control glicemic pentru pacienții cu DZ tip 1, obținute în tratamentul de durată pot fi ierarhizate în minime, medii și optime (3): nivelul minim (inacceptabil în condiții obișnuite) - A1c de 11-13% - multe glicemii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
160-240 mg/dl nivelul optim (obiectiv de urmărit întotdeauna dacă nu produce efecte secundare semnificative) - A1c de 6-7% - glicemii preprandiale 80-120 mg/dl (sânge capilar) - glicemii la culcare de 100-140 mg/dl - lipsa completă a cetonuriei - media glicemiilor obținute prin autocontrol de 120-160 mg/dl. Pacienții la care nivelul de control al glicemiilor este minim sunt, de obicei, simptomatici. La copii și adolescenți se constată și întârzierea procesului de creștere și dezvoltare (acestea, alături de hepatomegalia produsă de steatoza hepatică, sunt componentele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pacient/an). Cea mai mare parte din diferența de costuri s-a produs prin numărul mai mare de controale ambulatorii în grupul tratat intensiv (controale lunare), față de grupul tratat convențional (controale la 4 luni), și prin costurile mai mari ale autocontrolului la primul grup. Deși studiul DCCT nu a avut acest obiectiv, costurile de mai sus pot fi comparate cu cele produse de complicațiile tardive. În SUA, costul asistenței unui pacient cu cecitate este de 19 000 USD/an, al unui
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
fost imediat traduse în engleză, „pentru că în acest fel, în această țară (SUA), aproape două generații de medici nu au putut beneficia de pe urma lor.” Pe lângă aprecierea indicațiilor pertinente de dietă, Joslin subliniază și el prioritatea absolută a lui Bouchardat în autocontrolul glucozuriei de către pacienți, obsesia de a obține urina fără glucoză și importanța efortului fizic (alături de dietă), pentru a obține acest rezultat. Joslin mai amintește și altă observație a lui Bouchardat: „Femeile afectate de diabet devin rareori însărcinate. Din numărul mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
încrederea în validitatea morală a regulilor, hotărârea de a se realiza și implicarea în activități convenționale. Cu cât aceste patru caracteristici sunt mai intense, cu atât persoană e mai ferită de căderea în crimă; Hirschi mai vorbește și despre rolul autocontrolului; în cazul familiilor cu statut socioeconomic scăzut, capacitatea familiei de a controla copilul e mai scăzută, ceea ce duce la creșterea delincvenței juvenile în aceste 8. interacționism simbolic (se centrează pe diferențele sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Așadar, pe lângă loaialitate personală, patriarhatul mai depinde și de respectarea tradiției. Tradiția, reprezentată istoric prin instituții, alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de masculinitate (Stark, Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de masculinitate (Stark, Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în procesul de socializare a copilului, în interacțiunile cu părinții și va rămâne o constantă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în procesul de socializare a copilului, în interacțiunile cu părinții și va rămâne o constantă de viață a individului. în cunoscutul raport întocmit la experimentul Minnessota de către Alain Stroufe și colegii săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constantă de viață a individului. în cunoscutul raport întocmit la experimentul Minnessota de către Alain Stroufe și colegii săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc o listă a sarcinilor de vârstă care necesită a fi realizate, într-o dezvoltare sănătoasă. Achiziția autocontrolului se află pe primele locuri la vârstele mici, până în jurul vârstei de 7 ani, vârsta școlară. Autocontrolul slab determină trecerea la acțiune, în situații provocatoare, sub impulsul momentului și fără a raționa, a planifica și reflecta asupra consecințelor. Este ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc o listă a sarcinilor de vârstă care necesită a fi realizate, într-o dezvoltare sănătoasă. Achiziția autocontrolului se află pe primele locuri la vârstele mici, până în jurul vârstei de 7 ani, vârsta școlară. Autocontrolul slab determină trecerea la acțiune, în situații provocatoare, sub impulsul momentului și fără a raționa, a planifica și reflecta asupra consecințelor. Este ceea ce în psihiatrie se subînțelege prin conceptul de passage à l'acte. în domeniul maltratării copilului se utilizează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniul maltratării copilului se utilizează mai degrabă terminologia anglofonă: acting out. în general, problemele de comportament de genul dependenței de alcool, droguri, fumatul, experiențele sexuale precoce, atacarea altor persoane, precum și alte devianțe comportamentale sunt considerate în strânsă legătură cu scăderea autocontrolului. Perspectiva teoriei atașamentului aduce explicații diferite asupra cauzelor comportamentelor violente ale partenerului, accentuând sentimentul acestuia că relația este amenințată de comportamentul celuilalt sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales acele eforturi care depășesc posibilitățile familiei!) pentru a îndeplini imediat dorințele copilului. în general, a temporiza satisfacerea unei dorințe a copilului, și a vorbi cu copilul despre acea dorință, sunt elemente importante pentru maturizarea sa, pentru dezvoltarea capacității de autocontrol. în acel timp în care trebuie să aștepte, să facă planuri și vise pentru a ajunge la realizarea dorințelor sale (care pot fi de la: obiecte, jucării, dulciuri până la momentul de reîntâlnire cu părintele iubit de care a fost despărțit!) copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orbitofrontal. Cortexul orbito-frontal stimulează ariile emoționale specifice furiei. De asemenea, informează cortexul prefrontal care analizează situația și produce o idee conștientă. Cortexul prefrontal numit și creierul rațional reacționează pentru contextualizarea și reglarea emoției și este implicat în reducerea suferinței și autocontrol. Jan Panksepp (2003) relatând experimente bazate pe trăirile de disconfort generate de exclusiunea socială, susține că cu cât e mai intens sentimentul de disconfort social legat de exclusiune, cu atât cortexul cingulat anterior este mai implicat. în opoziție, creierul prefrontal
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766, p. 56) este educarea controlului emoțional. Cele mai bune decizii, soluții la probleme, pot fi găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional, amigdala care menține starea de alertă va fi continuu supraexcitat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional, amigdala care menține starea de alertă va fi continuu supraexcitat scurtcircuitând conexiunile cu creierul rațional. Rolul programat al creierului este acela de a salva individul (a-i asigura supraviețuirea și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales cu cei semnificativi. Dar interacțiunile primilor ani din viață, tiparele de comunicare mamă (persoană de îngrijire) copil, își pun amprenta asupra individului, uneori pentru întreaga viață. Aceste prime interacțiuni modelează structurile mari ale creierului, mai ales structurile implicate în autocontrolul emoțional și memoria și învățarea pe termen lung. Dar modificările structurale neuronale vor altera și echilibrul endocrin al persoanei. Astfel, copiii traumatizați în perioadele timpurii ale vieții lor pot fi clar identificați după cantitatea crescută de cortizon. Având structurile neuronale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]