4,300 matches
-
prin furtună, chin și urlet. Poate mă-mpiedic de așteptări, de infinitele temeri, poate greutățile-mi apasă ai mei împovărați umeri. Poate sufletul dulce vrea să-mi vorbească-n cuvânt, poate visez ca soarta-mi să-și ia în curând avânt. Poate nu voi rupe nicio filă din a vieții mele cărți, poate voi uita trecutul și voi privi doar bunele părți. Poate viața n-are subtitrare și-am nevoie de un vis, poate să-mi ofere o ilustrare, cum ar
POATE DA, POATE NU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372771_a_374100]
-
plutea-n întuneric și dat-a / un semn Nepătrunsul: / „Să fie lumină!” , haosul crea ordinea în întuneric iar umbrele se zvârcoleau orbite de lumină: și-un vifor nebun de lumină / făcutu-s-a-n clipă: / o sete era de păcate, de doruri, de-avânturi, de patimi / o sete de lume și soare ... . Versul blagian, oricare în toată creația lui, descoperă mintea firească, care aspiră la nemărginire, acuratețe, la definiții precise și limite bine conturate de viață. Mintea profanului se rupe în disperare și fuge
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
și mine, această necesitate a milei lui Dumnezeu pe care o simte omul, se exprimă în rugăciunea lui Iisus. Inima este izvorul sentimentelor, deci și al iubirii. Iar iubirea înseamnă întâlnire cu celălalt. Și fiindcă iubirea este animată de un avânt infinit, ea nu ar putea fi pe deplin satisfăcută decât în întâlnirea cu Dumnezeu, Cel infinit. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în lucrarea deja citată ne spune că „în întâlnirea cu Dumnezeu - Infinitul este perceput ca o bucurie nesfârșită, ca o
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd pe măsură Piereau colonii, ca vântul pustiu Intr-o fugă nebună. Pierit-au ei... pierit-au cu toții Păgâni și coloni de Țară Strabună Și duși pe vecie și fum de nălucă În
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
lasă vederii starea de grație lirică nesigură, discontinuă, ce trebuie continuată, exploatată printr-un travaliu intellectual care să restrângă până la ultimile limite inspirația ca hazard. Orice mare creație de cultură, cum scria Nichifor Crainic în „Nostalgia paradisului”, e însuflețită de avântul transcenderii limitelor terestre. Există la omul European, și mai ales la poet, o nostalgie a paradisului ca impuls fundamental al imaginarului, iar poezia este salvarea particularului în universal, a trăirii clipei în eternitate, căci frumusețea poetică aspiră spre inefabil, spre
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
din tâmpla sfărâmată. Picuri sărați i-ar goni slăbiciunea... O doresc ajunsă pe val. Brațul apără îndârjit comoara. Mă preling forțat în josul pilonilor. E doar părere... Cobor abil. Cava mâinii gingaș o poartă. Gata s-alunece, o prind. Speriată de-avânt, dă înapoi. Pasărea deslușește imboldu-mi. Eu renasc în Marele Ocrotitor! Trimite spre mine glonțul încrederii. Profilul pescărușului mă incită. -Așteaptăăă! Viiin! Poftim, acum chiar pot înfăptui! Sunt doar himere?! Par aievea?! Câte înaripate n-am întors dinspre încremenire?! Succesiv, mi
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
intervențiile mele. Câte înaripate n-am întors dinspre încremenire?! Par aievea?! Sunt doar himere?! Poftim, acum chiar pot înfăptui! -Așteaptăăă! Viiin! Profilul pescărușului mă incită. Trimite spre mine glonțul încrederii. Eu renasc în Marele Ocrotitor! Pasărea deslușește imboldu-mi. Speriată de-avânt, dă înapoi. Gata s-alunece, o prind. Cava mâinii gingaș o poartă. Cobor abil. E doar părere... Mă preling forțat în josul pilonilor. Brațul apără îndârjit comoara. O doresc ajunsă pe val. Picuri sărați i-ar goni slăbiciunea... În secundă plonjez
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
alb de pace. Când vedea porumbelul, fata știa că nu mai era timp de stat, că e târziu, și că e vremea de întoarcere la castel. * Toate erau liniștite și bune, până într-o zi, când poneiul, din prea mare avânt, vroind să sară peste un copac doborât de furtună chiar în cale, se agăță cu picioarele dinainte în crengile acelui copac, căzu, și-și frânse piciorul din față. - Vai, dragul meu ponei, ce-ai pățit! Te-ai lovit? Te doare
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Viața mea a tot macerat sentimente, mai ieri, chiuiam tânăr și frumos; m-am răzvrătit cu patimă înainte, viața mea a macerat și azi cuvinte. Dezlănțuit m-am dăruit fierbinte, să-mi sporesc avântul riguros; viața mea a macerat voință arzinte, mai ieri, fluieram tânăr și frumos. Citește mai mult Viața mea a tot macerat sentimente,mai ieri, chiuiam tânăr și frumos;m-am răzvrătit cu patimă înainte,viața mea a macerat și azi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
fluieram tânăr și frumos. Citește mai mult Viața mea a tot macerat sentimente,mai ieri, chiuiam tânăr și frumos;m-am răzvrătit cu patimă înainte,viața mea a macerat și azi cuvinte.Dezlănțuit m-am dăruit fierbinte,să-mi sporesc avântul riguros;viața mea a macerat voință arzinte,mai ieri, fluieram tânăr și frumos.... VI. SĂ NU UITĂM, de George Pena , publicat în Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017. Să nu uităm, niciodată, de unde venim, De iarbă, de flori, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
prefaceri ce deschid ferestre.Și astăzi ne răsfrângem în împlinire,ne regăsim solemni - timpi victorioși -spre viitor, viața, călătorește-n devenireși pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire,tot intuim patriei un glorios avânt;descoperim atenți, adâncuri, rostuire,în Țara mea de glorii cu destinul sfânt.Și ritmul înfloririi răzvrătit de cugetfreamătă de dor, vibrând adânc în oră;din noi fiecare fibră scoate-un tunet,fiecare vorbă are o zămislire sonoră.Plămădiți suav, din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
cuvântul mult pentru orice număr între 4 și infinit. Acum 120 de ani un matematician, Georg Cantor explică existența diverselor tipuri de numere și devine interesat de seturi de numere care pot fi finitesau infinite. Cum mecanizarea era în plin avânt Cantor propune o mașină automată de imprimat care dacă va avea destul hârtie, cerneală șisuficient timp va țipari (combinând la întâmplare) toate cuvintele limbii engleze, ba chiar fraze coerențe. Rapid, Cantor ajunge laconcluzia că infinitul nu este singular ci există
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
cuvântul mult pentru orice număr între 4 și infinit. Acum 120 de ani un matematician, Georg Cantor explică existența diverselor tipuri de numere și devine interesat de seturi de numere care pot fi finitesau infinite. Cum mecanizarea era în plin avânt Cantor propune o mașină automată de imprimat care dacă va avea destul hârtie, cerneală șisuficient timp va țipari (combinând la întâmplare) toate cuvintele limbii engleze, ba chiar fraze coerențe. Rapid, Cantor ajunge laconcluzia că infinitul nu este singular ci există
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
prin alba poartă”, Editura Librăriei Pavel Suru, Tipografia Cărților Bisericești, considerat un debut promițător și, despre care, Octav Șuluțiu, în Familia, scrie: „E o țâșnire vulcanică, un clocot de pasiune, o tinerețe neastâmpărată care irumpe, dornică de viață și de avânt, e o izbucnire sinceră și nestăpânită, așa cum îi șade mai bine adolescenței să fie. Sufletul poetului se revarsă direct, ca o apă umflată peste malurile constrângătoare ale oricăror reguli“. În Viața Românească, Lazăr Iliescu: „Domnul Ion Șiugariu este un însetat
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
după debutul cu Trecerea prin alba poartă, apare și volumul Ion Șiugariu, Paradisul peregrinar, Colecția „Meșterul Manole“, București, Martie 1942, despre care s-a scris: Nicolae Roșu, în „Gândirea”: „În aceste versuri se definește toată poesia d-lui Ion Șiugariu. Avânturile, mirajele, ispitele, năzuințele, nepotolita sete de evadare în spații metafizice, fulgurata întruchipare într’o identitate umanistă, duc poesia d-lui Ion Șiugariu către o dumnezeească desprindere a omului de humă. Desigur, un temperament poetic de un remarcabil dinamism, și nu
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
în brațe și am purtat-o direct în pat. La început a fost surprinsă și protesta țipând ușor, fără vlagă și dând din picioare, dar văzându-se întinsă pe pat și asaltată de febrilitatea mâinelor mele harnice la pipăit și avântul buzelor mele la sărutat, s-a lăsat abandonată în dezmierdările și sărutările mele. Deja intrase în rolul de parteneră la scena de dragoste declanșată de joaca de-afară, din zăpadă, și de sentimentele pure ce ne legau. Căldura emanată de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
Nicolae Iorga se preocupă, totodată, și de dinamizarea mișcării naționale a studenților români din Transilvania și Ungaria. În acest sens, el organizează, la 26 septembrie 1910, o întâlnire cu studențimea română din Budapesta cu intenția „de a imprima un nou avânt de luptă românilor din Transilvania, de a reînvia epoca Memorandumului și a idealurilor mișcării memorandiste. Conferința savantului român la această adunare este primită cu deosebit entuziasm. Întreaga adunare electrizată de cuvintele oratorului intonează imnul Deșteaptă-te române și exprimă dorința
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
transfigurări colosale, ne tăvălim în mocirlă numită civilizație aspirând ineluctabil la mai mult, mereu... mai mult, până ne micim într-atât încât ne contopim cu nimicul din noi. Copleșiți de goliciunea celor din jur, uităm de propria nimicnicie și-n avântul obștesc pierdem războiul cu noi înșine. Ah! Ce plin e de sine ochiul celui care nu vede dincolo de propriul văzduh și ce gol, sufletul ... Citește mai mult Ne naștem goi,goi de... conținut,lipsiți uneori și de formă,susceptibili
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
de... conținut,lipsiți uneori și de formă,susceptibili de transfigurări colosale,ne tăvălim în mocirlă numităcivilizațieaspirând ineluctabil la mai mult,mereu... mai mult,pana ne micimîntr-atât încât ne contopimcu nimicul din noi.Copleșițide goliciunea celor din jur,uitămde propria nimicnicieși-n avântul obștescpierdemrăzboiul cu noi înșine.Ah!Ce plin e de sineochiulcelui care nu vededincolode propriul văzduhși ce gol,sufletul... III. ȘTII?, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015. Uneori Mi-e atât de întuneric, De
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
obosite i-am întins o cută, Sub cireșul nins încă mai visez, A strigăt odaia, eu eram doar mută Recompun esența ce îmi este crez. Ropotul de cai și o șa în vânt E atâta verde, ei și-au luat avânt Aladin și-arată lampa fermecată Basmele se scriu parcă înc-odată! Am strivit tăcerea, fără argumente Și am pus pe șei clipe repetente Le-am dat frâu și aripi pentru a zbura În acest poem, spre inima ta... 20 iunie 2015
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
șoapte Și sunt pentru tine. Văzduhul e plin De-ale neamului legi, Dar tu ești străin Și nu le-nțelegi. Veniți din afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă mormânt. Străbunii luptară ‘Nfruntând suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Citește mai mult Plata trădăriiAscultă în noapte,Ascultă străine,Sunt zvonuri și șoapteși sunt pentru tine.Văzduhul e plinDe-ale neamului legi,Dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
în noapte,Ascultă străine,Sunt zvonuri și șoapteși sunt pentru tine.Văzduhul e plinDe-ale neamului legi,Dar tu ești străinși nu le-nțelegi.Veniți din afarăCu flamuri în vânt,Mulți ne călcarăAl țării pământ,Cu urlet de fiarăși plini de avânt,Curând își aflarăSub brazdă mormânt.Străbunii luptară‘Nfruntând suferințiIubita lor țarăN-au dato pe-arginți.... XXIX. TEIUL MEU, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016. Teiul meu Iubito, am o veste tristă. Când m-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
scut, chiar de merg adus sub atât trecut. Tot mai cred și sper că n-o să dispar până când alt cer n-o să-ncep să ar. Simt că încă am forțe de ne-nfrânt ca viața s-o-nham la un nou avânt. De voi fi lăsat țelul să-mi ating, jur că ne-ncetat luptând am să-nving. Căci mă simt dator cu ceva măreț ultimului zbor ce se vrea semeț. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
n-am putut.L-am dezlegat, căci m-a durutși răsucindu-mă în mine...Zic, da...totul stă-n ține!... IV. TIPTIL PRIN VIAȚĂ, de Dorisdoria Stănescu, publicat în Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017. Plecați de jos, cu-avântul tineresc, Trecut-au anii noștri, nesimțitor de iute, În prag de-amurg, cu jind la ei privesc, Trecut-au toți, cu vrute, cu nevrute. Un pic mai sus, cu mâinile crăpate, Am ridicat o casă și am trăit nevoi, Și
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]