14,396 matches
-
face neatârnată de orice ierarhie bisericească sau lumească, biserica Lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului, ea care domnește puternică dincolo de granițele noastre și e azilul de mântuire națională în țări unde românul nu are stat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice? Un instrument politic. Un alt proiect de lege voiește a introduce în Sinoade pe onor. Sihleanu, pe liberi cugetători și pe atei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a afla în care parte înclină cancelarul, daca el voiește reforma legii electorale și convocarea unei Adunări de revizuire sau daca nu le voiește. Din esperiență știe fără îndoială că, în vremi de restriște pentru el și partid, singurul azil pe care-l aflară aspirațiunile sale de mărire politică era acel colegiu I pe care reforma amicului său [î]l desființează. În Țara de Sus a Moldovei, pe unde și-a 'nțărcat dracul copii[i], cum zice românul, pe unde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
primească decât amendată, și anume: că faptul trebuie caracterizat de justiția statului căruia i se cere estradarea, rezervă relevată și de Franța în ocazii analoge. N-am dori ca prin interpretări subtile, prin analogii etc. să se nimicească dreptul de azil de care se bucură refugiații politici în țările noastre. Toate tocmelele țării acesteia sunt prea slabe pentru ca-ntr-o zi să n-avem poate noi înșine nevoie de dreptul de azil al străinătății. N-am voi să vedem estradați de pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
subtile, prin analogii etc. să se nimicească dreptul de azil de care se bucură refugiații politici în țările noastre. Toate tocmelele țării acesteia sunt prea slabe pentru ca-ntr-o zi să n-avem poate noi înșine nevoie de dreptul de azil al străinătății. N-am voi să vedem estradați de pe pământul României, sub pretextul poate a unor delicte comune, oameni politicește oricât de vinovați, dar nevinovați și în înțelesul legilor noastre și după conștiința noastră publică. [26 februarie 1883] ["NE SILIM
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cei în stare să reziste, cu atât mai puțini cu cât statul va fi mai centralizat, cum e al nostru, cu cât va dispune de mai multe funcții, cum dispune al nostru, cu cât se va fi schimbat într-un azil de nevolnici reversibili, fizici și intelectuali, tot ca al nostru. Dar imputarea "Romînului" e un cerc vicios. Pentru a constata, a denunța, a înlătura ilegalitățile ai nevoie de autoritățile publice. Cetățeanul le sesizează pe ele; ele legalizează semnăturile, ele fac
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-am auzit unde se află stările scandaloase și lefurile cumulate? În ce parte dezinteresarea și în ce parte specula nerușinată a tot ce este mai sfînt? Ne zice d. Rosetti: colegiurile restrânse sunt imorale și corupte; colegiele numeroase sunt azilul virtuții și al independenții. Dar, pentru Dumnezeu, am înțelege aceste afirmări daca legea electorală n-ar fi creat decât colegiuri restrânse; în lipsa unui punct de comparațiune, iluziunile ar fi permise; și am înțelege ca să se facă o încercare nouă, o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
colegiile numeroase ca și cele restrânse, cele cu vot direct ca și cele cu două graduri de votațiune? Nu le cunoaștem pe toate? Nu le-am văzut funcționînd? Ce ne zice d. Rosetti? Colegiurile restrânse sunt imorale; colegiurile numeroase sunt azilul virtuții; colegiurile restrânse permit falsificarea voinței națiunii; cu colegiuri numeroase vom avea o adevărată reprezentațiune națională. Și, ca o ironie a destinului, tocmai în momentul când d. Rosetti ne făcea un tablou încîntător al veacului de aur ce ne așteaptă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asocierii creativității cu maladia mentală sau a geniului cu nebunia (Jacobson, 1912; Lombroso, 1891). Studii recente au adăugat dovezi acestei tradiții, demonstrând în mod convingător că rata diverselor probleme patologice ca sinuciderea, alcoolismul, dependența de droguri, precum și rata internării în aziluri de boli nervoase este mult mai mare decât ar fi normal în anumite domenii „creative”, cum sunt teatrul, poezia și muzica (Jablow și Lieb, 1988; Jamison, 1989; Martindale, 1989; Richards, 1990). Totuși, rezultatele menționate nu demonstrează altceva decât că unele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rușinii, În speranța de a trezi un sentiment mai puternic al responsabilității față de generațiile viitoare, În termeni cu care publicul larg era deja familiarizat: „Ce trist e să știi că copilul tău, În loc să moștenească minte, va ajunge poate Într’un azil de vagabonzi sau alienați, sau va deveni un răufăcător din vina ta!”37 Discuțiile publice pe marginea folosirii criteriului moștenirii ereditare ca bază a reformei educației le-au oferit, asfel, adepților eugeniei oportunitatea de a-și afirma rolul de elită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în mod cinstit sau nu îi vom da 10. Celui care câștigă doar mii de franci îi vom da 6. Celui care câștigă numai cât să nu moară de foame îi vom da 1. Celui care este internat într-un azil pentru săraci îi vom da 0. Femeii politice care, la fel ca Aspazia lui Pericle, doamna de Maintenon a lui Ludovic al XIV-lea sau doamna de Pompadour a lui Ludovic al XV-lea, a știut să intre în grațiile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Asta pentru că nu poți „contracta” cu toți: universul nu poate fi câmpul de bătălie al oricărei intersubiectivități. Comunitatea este posibilă doar acolo unde ne aflăm; ea se deplasează potențial odată cu noi: Grădina n-ar putea fi o închisoare sau un azil, o fortăreață sau un ospiciu. Filosoful nu se limitează la cadrul strict al comunității filosofice, ba poate chiar e mai filosof și cu mai bune rezultate în afara ei, dincolo de porțile Grădinii. De unde și necesitatea unei anumite perspicacități: nu filosofezi și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
filosof materialist gustul pentru farmece; un mare iubitor de fecioară ce dă naștere, de duh sfânt care copulează și de taumaturg ce transformă apa în vin îi aduce reproșuri unui deconstructor radical al lucrurilor în termeni atomiști - este exact ca și cum Azilul papistășesc și-ar bate joc de Milostenia rațională... în detaliul biografic, după maniera forte care eludează opera și conținutul ei, Lucrețiu face obiectul unei condamnări fără apel: aflat sub vraja unui filtru de dragoste care l-a dus la nebunie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a conduce și coordona activitățile internaționale de protecție a refugiaților și de rezolvare a problemelor acestora. Obiectivul principal al ÎCNUR este să protejeze drepturile și bunăstarea refugiaților. ÎCNUR își concentrează eforturile pentru a asigura fiecărei persoane posibilitatea de a cere azil, de a găsi refugiu sigur în alt stat și de a se întoarce acasă în mod liber. În timpul celor peste 50 de ani de activitate, având peste 6 000 de angajați, agenția a oferit asistență unui număr de peste 50 de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
contract îi leagă pe aceștia de cetățeni (clienți): putem vorbi despre un „contract” în care politicienii propun politici publice corecte în schimbul unor recompense precum putere, prestigiu și bani? (Lane, p. 4). Erving Goffman a elaborat în 1961, în lucrarea sa Aziluri, un model în care relația inițiator-agent poate fi folosită pentru a analiza, dar și a critica funcționarea unei instituții. El pornește de la conceptualizarea unui tip particular de relație inițiator-agent, și anume relația prestator-client. Goffman definește o astfel de relație prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
această relație ca o triadă prestator-client-obiect (ibidem, p. 281), unde obiectul este un sistem fizic complex, aflat în proprietatea clientului, pe care prestatorul are sarcina să îl remedieze (precum un automobil, un calculator, corpul omenesc sau, cel puțin în ideologia azilurilor psihiatrice studiate de Goffman, psihicul omenesc). În modelul ideal, clientul aduce în această relație încredere, recunoștință și un onorariu; prestatorul contribuie cu o competență ezoterică, discreție profesională, dorința de a-și pune competența în serviciul clientului și, nu în ultimul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dorința de a-și pune competența în serviciul clientului și, nu în ultimul rând, „o politețe lipsită de servilism” (ibidem, pp. 281-282). Această analiză detaliată a relației prestator-client îi servește autorului ca un instrument de analiză pentru funcționarea (și disfuncționalitățile) azilului psihiatric, putând fi însă folosită în egală măsură pentru a cerceta relațiile dintre un asistent social și persoanele asistate sau între un facilitator comunitar și comunitatea în care lucrează. Relevanța modelului inițiator‑agent pentru înțelegerea programelor și politicilor publice R.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
București (1956, clasa Aura Buzescu). Are o bogată activitate teatrală (începută în 1950) și cinematografică (a jucat roluri principale sau secundare în peste șaptezeci de filme artistice), cu interpretări memorabile: rolul titular din Danton de Camil Petrescu, în piesele Profesionistul, Azilul de noapte ș.a., precum și în filme ca Prea mic pentru un război atât de mare, Puterea și adevărul, Actorul și sălbaticii, Cursa, Înghițitorul de săbii ș.a. Este societar de onoare al Teatrului Național din București, profesor la Universitatea de Teatru
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
Cei care s-au străduit să scape de pîinea rea din România comunistă o făcuseră din disperare și, deseori, privind spre miraje de care În cele din urmă nu au avut parte. Unii și-au găsit locul În țările de azil, mai greu dacă nu știau limba și n-aveau o meserie tehnică, mai ușor dacă știau unde le e norocul. Alții au continuat, ani de zile, să sufere departe de țară, fără „relațiile” de la care tot românul Își Închipuie greșit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
persoane, felul În care are loc migrația, spațiul de deplasare, cauzele obiective și subiective. În aceste condiții cei mai frecvent Întîlniți termeni În literatura de specialitate, din domeniile interesate care se ocupă de problematica migrațiilor, sînt cei de emigrație/imigrație, azil politic, refugiu, exil, apartitism, migrație sezonieră sau migrație internă. Mai mult decît atît, semnificația exilului s-a modificat În timp. Astfel, atunci cînd, În Antichitate sau În Evul Mediu, o persoană Încălca Într-un fel sau altul cutumele ori aducea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ce promova alte valori decît cele recunoscute pînă atunci de societate, care nu erau acceptabile pentru o parte a elitei culturale și politice, aceasta hotărînd astfel să continue să acționeze Într-un spațiu ce oferă garanții de securitate. Termenii de azil politic, refugiu sau exil aparțin aceleiași arii semantice, deși și Între aceștia pot fi făcute distincții clare. Sensul convențional al termenului de refugiat are mai ales o aplicabilitate juridică, a fost oferit de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1993 fuseseră prinși 803 [români, n.n.] Încercînd să intre ilegal În America”. Reacția oficialităților americane a fost promptă, dar „cazul” a rămas nesoluționat, deoarece, așa cum declara Serviciul pentru Imigrare și Naturalizare În 1994, „numai 16 procente din totalul cererilor de azil politic depuse de români după 1990 au primit un răspuns favorabil”. Comportamentul oficialităților americane poate fi comentat, desigur, dar acest fapt nu va influența decizia Washingtonului. Iar dorința emigrării dincolo de Ocean nu poate fi anulată prin măsuri coercitive și presiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
văzut cum Înnebunește un om pe care Îl cunoști, farmacistul Garai, păduchi, tifos exantematic, frig, foamete („și iarăși ajung la un capitol foarte obișnuit și foarte des discutat aici: mîncarea”), restricții peste restricții, moartea bunicilor lăsați Într-un fel de azil, lipsa WC-urilor („În starea closetelor se cunoaște gradul de cultură” - dacă e așa este jalnic; Într-un ghid pentru străini făcut de străini se dă - acum, În secolul XXI - un sfat: cînd ajungi În România, să folosești numai WC
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
colectiv care să pună capăt unei respirații gîtuite de păcat și de crimă” (p. 371). Destinul Monicăi Lovinescu ar fi fost cu siguranță altul dacă nu ar fi fost nevoită să aleagă calea exilului, cînd În 1948, la Paris, solicită azil politic În condițiile În care În România se instaurase regimul „democrației populare” după abdicarea regelui Mihai I. Prin urmare, fiind nevoită să-și continue activitatea În alt spațiu decît cel familial și avînd avantajul cunoașterii excelente a limbii și a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și mamă a trei copii, dar mulți ani va da lecții de pian. Stabilită pentru o perioadă mai lungă la Buzău, cultivă relații din ce în ce mai întinse, în special în lumea literară și muzicală. În ultimul deceniu al vieții este directoarea unui azil la Vălenii de Munte, unde predă și limba franceza. Debutează în 1908, cu o povestire, la „Viața românească”, iar în 1911 îi apare primul volum de proză scurtă, Ada Lazu, un an mai târziu fiind admisă în Societatea Scriitorilor Români
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
instituțiile strict funcționale și cu un singur rol au ceva din caracteristicile celulelor de privare senzorială folosite În cadru experimental. La limită, ele se aseamănă cu marile instituții de control social din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea: aziluri, case de corecție, Închisori. S-au aflat suficiente date despre aceste locuri pentru a se ști că le pot provoca un fel de nevroză instituțională celor pe care Îi adăpostesc. Aceasta se manifestă prin apatie, Închidere În sine, docilitate și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]