1,344 matches
-
lăsat cam perplex. Erau în schimb Robbe-Grillet și Michel Deguy, perdanții festivalului, care fuseseră probabil invitați doar ca să dea mai multă strălucire adunării. Așadar fostul comunist n-a avut răbdare să-l aștepte pe noul adept al social-democrației. A umflat bănuțul și a plecat. Mă rog, o fi avut omul treabă... O fi fost invitat la alt festival. Așa că ne-am consolat cu Iliescu. Scriitorii străini erau evident mai curioși decât ai noștri să-l audă pe președintele României. Acesta și-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
maimuța curentată“ în lojă, de ce s-a pupat afectuos pe obraji cu „balega“? Moralul, eticul și iubitorul de dreptate Vadim trebuia să ia atitudine, imediat cum a aflat de „furtul Stelei“. Patriotul senator Vadim trebuia să spună, dacă știa, că bănuții bietei țărișoare au încăput pe mîna „derbedeului“. N-a suflat o vorbă pînă cînd i-a venit pe voleu. A tăcut complice sau abia aflase cu cîteva minute în urmă și s-a grăbit să anunțe numaidecît nația, dînd buzna
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
s-a cultivat și în Ardeal, și limbajul lui Marius Chicoș Rostogan nu-i o simplă născocire malițioasă a lui Caragiale. Și azi se recitează cu plăcere Elocvința frachelui Ladislau "ghe tătului cursivă, pot afirma cum că classică" de A. P. Bănuț. Bucovina s-a remarcat, dacă nu prin creație, printr-o puternică culturalitate. Hurmuzăcheștii (Doxachi bătrânul, apoi fiii săi Constantin, Eudoxiu, Gheorghe și Alecu, mai puțin Nicolae) sunt pionierii. Aron Pumnul (1818-1866) e figura venerată printre profesori. Iraclie Porumbescu (Golembiovschi) și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Spre deosebire de haide, interjecție primară, familiară, a cărei valoare directivă este mult mai puternică. 23 Cf. DA: 39 "Formulă exclamativă prin care se atrage atenția asupra celor ce urmează a se spune. Uite ce-i treaba! Mai am o fetișoară nemăritată. BĂNUȚ, T.P., 159. Uite ce-i, domnișorule. Hm! Aș vrea să știu dacă ceasornicele mor ca și vietățile. SADOVEANU, O. IX, 412. Mătușă... uite ce ieste, îmi place fata. TDM II: 522. 24 Spre deosebire de alte categorii dialogice, în comunicarea media se
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Antigonă care a fost Hanrieta pe lângă fratele ei este în același timp personaj și actor de tragedie, își cunoaște și își plânge destinul dar și caută prilejul pentru asta, abia așteaptă să-l găsească. Mulțumește cu plecăciuni elegante pentru fiecare bănuț (stilul epistolar o prinde foarte bine și este adevărată expertă în ilustrarea lui) și descrie cu amănunte cum îl cheltuiește. De asemenea, descrie cu lux de amănunte uneori boala fratelui ei. V. „ANAMNEZA” HANRIETEI Cineva a avut curiozitatea să adune
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Weitzeker, v-am scris că aveam cea mai mare trebuință de a plăti farmacia, de la care îmi trimetea răspuns că nu mă mai poate credita. Apoi avea nevoie de haine, încălțăminte etc...”. Banii Comitetului de la Iași sunt decontați până la ultimul bănuț de către contabil, iar aceste rapoarte sunt necesare. Scrisoarea este scrisă de Mihai Eminescu, vezi mai jos. 4 februarie: „Profit și eu de răspunsul lui Mihai, deși mă iscălește pe mine, de a vă mai da detalii.(...) Mihai iarăși nu e
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Sturdza, Dimitrie Danciu, nume care își au locul lor într-o istorie a liricii transilvănene, dar de o mai restrânsă circulație națională. Se publică (sau se retipărește) proză de Gheorghe Tulbure, Axente Banciu (sub pseudonimul S. Tamba), N. Vonica, A. P. Bănuț, Al. Lascarov-Moldovanu, Ernest Bernea, Virgil Onițiu, Victor Tufescu. Deși sporadice, traducerile au în vedere nume celebre: Petó´fi, Arany János, Ady Endre, Heine, Lenau, Uhland, Goethe, Rilke, Longfellow, Alfred de Musset, Horațiu. Deceniul de existență al publicației certifică substanțialele posibilități
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
Idei anarhice, „Sămănătorul”, 1908, 19; Octavian Goga, Adevărul, LU, 1908, 11-12; Ibrăileanu, Opere, IV, 123-125; C. Sp. Hasnaș, „Trei luni pe câmpul de război”, FLR, 1915, 42; Petronius [Al. Ciura], „Trei luni pe câmpul de război”, „Patria”, 1919, 62; A. P. Bănuț, Cum a răsărit „Luceafărul”, „Patria”, 1934, 20; Radu Brateș, „Amintiri de la «Luceafărul»”, GR, 1936, 12; Adrian Maniu, „Amintiri de la «Luceafărul»”, U, 1936, 285; Virgil Carianopol, „Amintiri de la «Luceafărul»”, DEP, 1936, 2 722; Teodor Murășanu, Doi memorialiști: Oct. C. Tăslăuanu și
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
a răsărit „Luceafărul”, „Patria”, 1934, 20; Radu Brateș, „Amintiri de la «Luceafărul»”, GR, 1936, 12; Adrian Maniu, „Amintiri de la «Luceafărul»”, U, 1936, 285; Virgil Carianopol, „Amintiri de la «Luceafărul»”, DEP, 1936, 2 722; Teodor Murășanu, Doi memorialiști: Oct. C. Tăslăuanu și A. P. Bănuț, PLI, 1939, 6; Chinezu, Pagini, 261-267; Emil Socor, Spovedaniile d-lui O. C. Tăslăuanu, „Azi”, 1939, 19 noiembrie; Victor Papilian, Octavian Tăslăuanu și drama tăcerii, LU, 1942, 12; Grigore Popa, Drumul „Luceafărului” - drumul biruinței, LU, 1942, 2; Gabriel Țepelea, Un
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Corneliu i-a adus ei și lui Ducu „ciocolată albă din Polonia” (de care nu mai mîncaseră), apoi, la prima întoarcere din Canada, o cutie „Suchard” (lapte praf și cacao). „Ar fi fost în stare să-și dea și ultimii bănuți, ori să-i priveze pe ai săi, ca să ofere cadouri”, a remarcat Ani. Azi băteau tare clopotele de la Biserica Sf. Gheorghe. Auzindu-le, am zis că bat pentru el. *Românul se naște îngîmfat! N-o spun eu, a spus-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Militar, mă închinam ori de cîte ori treceam prin fața bisericii din sat. Duminicile mergeam la slujbă, fără părinți, singur. Odată, împins din spate în fața altarului, am spus Tatăl nostru, bine și frumos, încît mai mulți moșnegi mi-au dat cîte un bănuț. Cînd m-am dus la examen, mama m-a sfătuit să mă rog în gînd și să-mi fac cruce cu limba: nu te vede nimeni, nu știe nimeni, gestul credinței rămîne interior. Așa am procedat atunci, dar și mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
complicarea și folosirea mai sofisticată a metodelor existente, ci o tehnologie fără precedent. Și nu una pe care s-o obții de la oameni de știință care fac experiențe în laborator, care țin apoi conferințe și-și publică lucrările, numărându-și bănuții câștigați. Lor le trebuia un savant care să aibă cunoștințe solide în materie de neurofiziologie și altul mai bun ca mine nu exista. Le trebuia cineva capabil să revoluționeze complet tot domeniul. Or, un om de știință cu inițiativă trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
200 g zahăr pudră și 2 linguri de cacao le frecăm spumă și adăugăm, pe rând, 4 gălbenușuri. Desfacem blatul, îl ungem cu cremă, apoi rulăm și ungem și pe deasupra, iar la sfârșit, dăm ruloul prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI Bănuții - 200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt. Peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ungem și pe deasupra, iar la sfârșit, dăm ruloul prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI Bănuții - 200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt. Peste bănuți, punem cu poșul bezea și coacem la foc mic. Bezelele - 250 g zahăr bătut cu 3 albușuri. Crema - 4 ouă bătute cu 150 g zahăr; compoziția
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt. Peste bănuți, punem cu poșul bezea și coacem la foc mic. Bezelele - 250 g zahăr bătut cu 3 albușuri. Crema - 4 ouă bătute cu 150 g zahăr; compoziția se fierbe la Bain-Marie, după care se dă la rece. Separat, se face un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din 2 linguri de cacao, 150 g zahăr și puțină apă, apoi se dă la rece. Untul se freacă spumă și se adaugă alternativ o lingură de cremă de cacao și o lingură de cremă de ou. După aceea, lipim bănuții cu bezeaua la interior, umplem cu cremă și dăm buturugile prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI CU MIGDALE Amestecăm 2 căni de făină, 3 ouă bătute ca la omletă, o cană de miere, 2 căni cu migdale pisate și la urmă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
aveam cum să-i știm. C. I.: Ați ținut legătura cu cei doi frați cât timp ați fost deportați? R. R.: Sigur că da. Prin scrisori, că doar nu ne oprea nimeni să scriem. Mai trimitea fratele meu câte un bănuț. Mama a fost chemată odată la Miliție să dea o declarație împotriva poștașului bătrân care ne aducea scrisorile ori banii de la frate, cum că nu aduce banii sau cine știe ce altceva. Dar mama, ca martor, a spus că nu a întârziat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
invitat pe mine și pe colegul meu Florin Croitoru, un violonist foarte important. Ce vreau să vă spun cu asta: eu am amintiri foarte frumoase din punct de vedere artistic. Îmi aduc aminte că era frig, am început să cîștig bănuți cântând la televiziune, mă duceam în studioul din strada Pangratti și, mulțumită camerelor de luat vederi, microfoanelor și înregistrărilor, am fost ajutată, mi s-a oferit ocazia de a fi pe scenă foarte des. Acesta a fost debutul meu, pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
toate împănate cu nelipsitul usturoi. Am vrut, firesc, să aflu cine se găsește în spatele acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică și plină de viață, anume pe doamna profesoară Maria (Coca) Agapi, Domnia Sa fiind schimbul unui bănuț. Sarea înseamnă moliciune, iar cioburile fericire. În această noapte fetele își pot afla ursitul. Tradiția spune că, dacă își pun sub pernă busuioc sfințit, sau un pieptene ,sau manâncă o turtă, sărată tinerele vor afla cu cine se vor căsători
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
duc pe la babe știute, atoateștiutoare, ca să afle acest ursit. Ei bine, doamna Agapi și echipa dumneaei a reușit să ne aducă în fața aceste obiecte extraordinare, să inventeze anumite procedee, ați văzut acolo acea urnă în care se poate pune un bănuț, fiindcă totul costă. Și la păzitul usturoiului la șezătoare, fetele se duceau nu cu mâna goala nicidecum. Cu multe obiecte, cu de ale mâncîrii și ale băuturii, ca să dea flăcăilor și celorlalti de acolo, fiindcă totul se termina cu o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
venit numai dintr-o obligație fiindcă stiți, Anul Nou pe vremuri când se umbla cu capra sau când se umbla cu uratul, nu numai copiii erau actori, toți erau actori, și cei care primeau colacul sau nucile, sau mai târziu bănuțul , și cei care dădeau, toți erau actori.Toți participau cu sufletul la aceasta sărbătoare. Asta mă bucură cel mai mult că noi toți, animați de un spirit, iată, șapte ani am auzit mai multe despre Sfântul Andrei și, poate, sper
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ca frunzele de stejar și surâsuri de străveche înțelepciune, fete aruncând flori din abundență, alți dansatori dând tonul zilei, țigăncile, bătrâne și tinere, întrebându-se încă fericite dacă într-adevăr toate prevestirile bune pe care le-au spus pentru un bănuț de argint au devenit realitate..."298. Și așa mai departe! Cu decenii înainte de Revoluția Română, Guvernul Britanic aproape că a preluat mitul creat de Ceaușescu însuși despre independența României în relațiile sale cu Uniunea Sovietică și îndepărtarea ei ideologică sistematică
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de producție"41. - ,,o abandonare totală în voia lucrului, fără grija de urmări și fără o privire mai îndepărtată"42. - ,,libera întreprindere, suveranitatea consumatorilor în probleme economice și suveranitatea alegătorilor în probleme politice"45. - ,,o democrație economică în care fiecare bănuț dă dreptul la vot"46. - ,,o acumulare de bogății în vederea unor întreprinderi comerciale, financiare sau industriale, dar și ca un individualism generalizat (libertatea de a întreprinde)"47. - ,,economie închisă sau economie deschisă, lume rurală sau lume urbană, fortăreață unică sau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cel mai bun preț. Bogăția nu poate fi obținută decât prin oferirea de servicii consumatorilor. Capitaliștii își pierd fondurile dacă nu investesc în domeniile în care vor satisface mai bine cererile publicului. Printr-un plebiscit repetat zilnic, în care orice bănuț conferă un drept de vot, consumatorii determină cine ar trebui să posede și să conducă întreprinderile, magazinele și fermele 320. Controlul mijloacelor materiale de producție constituie o funcție socială supusă confirmării și revocării din partea consumatorilor suverani"321. Modul în care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de consumator se ascunde de fapt filosofia adâncă a respectului pentru om și munca sa, respect pe care socialismul nu a reușit niciodată să-l impună, și pe care capitalismul îl realizează sun forma unui plebiscit zilnic în care fiecare bănuț oferă dreptul la vot, așa cum frumos se exprimă Mises. În vremea socialismului 322 unul dintre subiecții scenetelor jenante, care ni se puneau duminicile sau pe la revelioane, la televizor, era chelnerul care servea prost, producea confuzii, ne vărsa ciorba pe pantaloni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]