KorAP: Find »[drukola/base=balcanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...222 >

5,546 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

în față a turcilor și a românilor. Aceasta este stimulată de un populism statal care produce o istorie a eliberării eroice realizată doar de poporul român și urmărește să facă să fie uitate implicarea Principatelor în acțiunea generală a popoarelor balcanice și inserarea proiectului lui Carol în inițiativa determinantă, cea rusească, pentru a conferi evenimentelor de la 1877 un caracter fondator. Hotărîrea prințului și a echipei sale intervine după mai bine de zece ani al unui regim dificil, punctat de tentative de

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
sînt enorme. Echilibrul între constrîn-gerile externe și autonomia deciziilor interne se dovedește a fi dificil de stabilit. În prima etapă a crizei, prudența tactică conduce spre București. În mod rațional, Carol mizează pe moderație pentru a se demarca de răscoalele balcanice și pentru a determina să se admită atît de Constantinopol cît și de marile puteri că el ține de un alt cîmp de reprezentare decît acela al răsculaților de la sudul Dunării. Această voință este înțeleasă de unii analiști politici; în

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
a politicii externe revendicate de prinț. Carol trece de la formularea dreptului la anunțarea unui fapt împlinit. Are loc un șantaj prin care se urmărește negocierea cu Constantinopolul a recunoașterii independenței în schimbul neutralității românești în războiul care-i opune pe turci balcanicilor. Conduita Bucureștilor tinde să probeze faptul că România se apără împotriva unei stări de război impusă de către turci. Prințul îi explică tatălui său, în iunie 1876: "Noi căutăm să ne păstrăm neutralitatea cît mai mult timp posibil, însă vom fi

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
care își permite să reziste cererilor Rusiei. De altfel, Bismarck are tendința de a nu vedea în Carol decît un aventurier... CONGRESUL DE LA BERLIN Congresul care începe la Berlin, la l iunie, optează pentru o Românie readusă la identitatea sa balcanică și deci sub control, în ciuda proclamării independenței sale. România este identificată cu un prinț considerat un aventurier, cu un guvern revoluționar și cu cîțiva conservatori moldoveni care le refuză evreilor statutul de cetățeni cu drepturi egale. Problemele teritoriale reglementate prin

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Aliații dinastici ca Prusia și-au urmărit propriul lor interes fără a se sinchisi de Moldo-Valahia, marele aliat rus a întrebuințat forțele armate române în folosul realizării ambițiilor lui teritoriale. Cei Mari au trimis România la statutul ei de stat balcanic. Bătrînii de la 1848, ca Alecsandri, propun o temelie latină, total latină, a identității națiunii, în timp ce poeții chemați în serviciul unei culturi populare, ca de exemplu Coșbuc, vor fi curînd invitați mai degrabă să celebreze, pentru copiii din școli, acțiunea fondatoare

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
putere centrală puternică, și sînt atașați de forma constituțională a monarhiei. Ei se prezintă ca partizani ai Franței, făcînd însă alianța cu un prinț de Hohenzollern, ceea ce reprezintă felul lor de a se opune panslavismului, promovînd un fel de Belgie balcanică, după formula unuia dintre ei, Rosetti. Liberalii se mențin la conducerea statului mai mult de zece ani, din aprilie 1876 și pînă în martie 1888, trecînd cu succes proba alegerilor care au loc din patru în patrii ani. Longevitatea lor

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
unei lumi noi, dar deja se face simțit regretul că aceste posibilități naturale nu sînt bine administrate: problema agrară în România echivalează cu problema muncitorească din țările Occidentului industrializat. Încă din primele pagini ale lucrării sale, Le Monde balkanique (Lumea balcanică), publicată în 1917, inginerul Alphonse Muzet scrie: "Cîmpia dunăreană este acoperită de o argilă galbenă care înlocuiește, în apropierea marelui fluviu, acest minunat pămînt negru atît de fertil, în întregime asemănător celui din Rusia meridională. Este o regiune deosebit de potrivită

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
evoluat spre militantism în mediul rural, apoi și în centrele muncitorești. Unele facțiuni au ales calea legală și s-au apropiat de aripa stîngă a Partidului Liberal. Răscoala din 1907 și dezbaterile pe care le provoacă, în 1912, primul război balcanic le vor preciza angajamentele respective. JUSTIȚIA SOCIALĂ Primii militanți socialiști și poporaniști au venit din Rusia. Formați în clandestinitatea luptelor anarho-poporaniste ale anilor 1880, acești intelectuali fug din patria lor și vin în România. Unii au cunoscut experiența concretă a

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor decadente sau cosmopolite, trebuie văzută o frică oarbă de Revoluție și Internaționale. Reașezarea ordinii după 1907 a calmat: statul și-a dovedit soliditatea și a cîștigat în credibilitate. Dar primul război balcanic din 1912, apoi august 1914, provoacă o destabilizare, pe care puțini oameni politici o măsoară angajîndu-se în aventura unui război despre care unii știu și simt că va avea un nou aspect, adică va fi un război total. Criza gîndirii

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
o cultură nouă care să așeze în același plan patria, țăranul și modernitatea. Liberalii au fost concurați de un naționalism viguros, radicalizant și militant, care s-a manifestat cel mai puternic odată cu revoluția rusă din 1905 și cu primele crize balcanice din 1908, timp în care Austro-Ungaria anexează Bosnia-Herțegovina. Naționaliștii au în acest moment un maestru de gîndire, pe istoricul și profesorul, totodată om politic, lorga. Prezența lui se impune din primii ani ai secolului XX și pînă la asasinarea lui

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Europa de Sud-Est este o entitate istorică. Pasiunea sa intelectuală, mediul geopolitic și conjunctura cuprind o producție abundentă: o Istorie a Bisericii și a vieții religioase a românilor în 1908-1909, o Istorie a armatei în 1910-1911, o Istorie a statelor balcanice în epoca modernă în 1914, un studiu al Relațiilor dintre sîrbi și români în 1913. Universitatea din Vălenii de Munte este dotată cu tipografie, iar unele din lucrările lui lorga sînt publicate la Vălenii de Munte. Profesorul politician se bucură

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
român și poate, de asemenea, complezenței unui rege catolic". Mișcarea națională se alimentează din conștiința unor rădăcini structurante ne-occidentale: în 1913, lorga publică lucrarea Bizanț după Bizanț, și tot în 1913 susține la Universitatea din București cursul Istoria statelor balcanice în epoca modernă. El creează la București, împreună cu Munteanu-Murgoci și Vasile Pârvan, Institutul de Studii Sud-Est Europene. Structura lăsată de Bizanț a permis menținerea de Principate autonome, de instituții, astfel că: "... Principatele au ceea ce le trebuie pentru a deveni, fără

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
evenimentelor, o prezentare cronologică și explicativă. Textul situează România în centrul evoluției chestiunii orientale și face cunoscut că Rusia "...absorbită de interesele ei asiatice mai întîi -, de dificultățile interne mai apoi -, a încetat să fie un pericol în privința cuceririi Peninsulei Balcanice; pe de altă parte, Germania și Austro-Ungaria, printr-o influență economică și politică tot mai mare asupra Turciei, și-ar manifesta tot mai violent intenția de a domina Orientul". Această tendință a Germaniei și Austro-Ungariei. care se opune intereselor României

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
la un fel de normalitate occidentală oculta trăsăturile specifice ale unei tradiții, bulversările economice și incertitudinile politice cu care se confruntau românii. A existat tendința de a analiza viața politică a anilor '20 ca pe o criză cvasipermanentă datorată moravurilor balcanice trucarea alegerilor, nepotism... -, fără a se lua în considerație profunzimea dezbaterilor interne asupra identității naționale, asupra expresiei sale politice și asupra mizelor dezvoltării economice și sociale. DEZBATEREA IDENTITARĂ Atmosfera tulbure de după război este în întregime consecința transformării teritoriale și demografice

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
întrebe măcar o dată ce reprezintă această Europă și dacă într-adevăr ea există". Respingerea este radicală: răsturnarea identității românești pierdute în Vest și regăsite în Est este alimentată, în parte, de tezele istoricului naționalist Nicolae lorga. În 1913, cu ocazia războaielor balcanice, el publică lucrarea Bizanț după Bizanț, în care furnizează un nou arsenal politic fondat pe moștenirea bizantină a momentului cînd dominația otomană ia sfîrșit în Balcani. Reîntoarcerea la romanitatea lui Nae lonescu se înscrie în această filiație care își are

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
noi, pacea nu poate să-și afle realizarea decît în restaurarea raporturilor de prietenie spirituală cu vecinii noștri. Acești vecini aparțin în mare parte aceleiași religii ca și noi. Acești vecini sînt în majoritate de aceeași credință cu noi. Creștinismul balcanic este cel mai vechi creștinism european". Este afirmată aici apartenența la o tradiție care trimite la Eminescu, la Coșbuc, poetul "rasei românești", și la lorga. De asemenea, încă din această perioadă, orientarea în jurul lui Carol este evidentă, regele fiind considerat

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cu trimitere la agitația rasistă din România. România nu vrea război cu nimeni, însă ea trebuie să se apere și să știe care sînt țările care vor pacea și care războiul. Germania vrea război. Franța, Anglia, Mica înțelegere și Antanta balcanică vor pacea. Iată de ce România se bazează pe organismul genevez". În 1936, Carol II nu se mai justifică, cum a crezut de cuviință să o facă în 1930 și în anii imediat următori. Atunci el pozase, în fața democraților, în suveranul

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
pentru Afaceri Externe, Potemkin, se oprește la București, la reîntoarcerea sa din Turcia, pentru a întreține cu Gafencu discuții "luminate" la nivel înalt, între Moscova și București. Este vorba de stabilizare? Îndoiala planează. Gafencu se străduiește să mențină un echilibru balcanic, ceea ce este în conformitate cu perspectivele Parisului și Londrei, în vreme ce Bulgaria se ocupă de cererea retrocedării Cadrilaterului Dobrogei. În fața pactului germano-sovietic din august 1939 care face fără rost continuarea eforturilor cancelariilor occidentale față de Moscova și față de război, diplomația de la București se agață

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
unei debarcări anglo-saxone în Balcani ar fi fost transmise lui Antonescu de către președintele Republicii Turcia. Pentru Ismet Inonii, anglo-saxonii ar fi abandonat Balcanii influenței sovietice. Ismet Inonii pretinde că și-ar fi exprimat nemulțumirea explicînd interlocutorilor săi necesitatea ca popoarele balcanice să se apere împotriva amenințării sovietice. Președintele turc s-ar fi izbit de neînțelegere din partea lui Roosevelt: "în aceste condiții, scrie Ion Barbul, care era atunci secretar la ministerul Afacerilor Externe de la București, trebuia să renunțăm la orice negociere cu

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Externe al Turciei, pe care-l întîlnise la Cairo în noiembrie 1943, că el știa foarte bine că sovieticii ar ocupa România dacă și-ar fi continuat înaintarea, dar că nu conta care dintre Aliați ar intra primul în Peninsula Balcanică. Baletul diplomatic, evoluția și blocajul său manifestă între 1943-1944 o extraordinară tensiune a raporturilor de forțe. Antonescu nu cedează. Regele se angajează public în favoarea păcii. La 1 ianuarie 1943, cu ocazia prezentării jurămîntului corpului diplomatic, regele, adresîndu-se nunțiului Mgr Cassulo

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
la ordinea zilei. Naționalismul puterii se situează la două niveluri: virulent față de Budapesta și internaționalist în relația cu Moscova. Puterea pledează pentru respectarea frontierelor existente, iar România se prezintă, grație acestei pledoarii, ca un pol de stabilitate într-o Europă balcanică în criză. În politica externă, opoziția este abia auzită: cum să menții cu fermitate sloganurile solidarității româno-ungare din decembrie 1989, cînd minoritatea ungurească persistă în revendicările de autonomie care o caracterizează și o exprimă drept comunitate etnică? Cum să îndrăznești

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ROMANILOR 82 î.e.n. Suirea pe tron a lui Burebista 44 î.e.n. Moartea lui Burebista 101-106 Războaiele lui Traian împotriva dacilor. Crearea provinciei Dacia 271-272 Abandonarea Daciei de către romani INVAZIILE ÎN SPAȚIUL DUNĂRII ȘI AL CARPAȚILOR Secolul IV Goții invadează Peninsula Balcanică 376-454 Hunii își extind dominația de la Europa Centrală la stepa rusă 454-567 Invaziile gepizilor, popor de origine germanică 567 Avarii îi înfrîng pe gepizi și devin stăpînii întregii Cîmpii a Pannoniei Secolul VI Pătrunderea triburilor slave în Balcani 626 Slavii

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
recunoscut ca succesor al acestuia. El se căsătorește cu Maria d'Edimbourg Începutul exploatării resurselor petroliere în România 1907 Primăvara Violentă răscoală țărănească în Moldova și Muntenia. Centrele industriale sînt atinse de mișcare. Represiunea este violentă 1908 Începutul unei crize balcanice și internaționale. Austro-Ungaria anexează Bosnia-Herțegovina 1912-1913 Războaiele balcanice. Negocierile bulgaro-sîrbe și bulgaro-grecești, înțelegerea cu Muntenegru conduc la formarea unei alianțe împotriva Imperiului otoman. Succes militar al balcanicilor împotriva otomanilor. România nu intervine în primul război balcanic, căruia i se pune

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
cu Maria d'Edimbourg Începutul exploatării resurselor petroliere în România 1907 Primăvara Violentă răscoală țărănească în Moldova și Muntenia. Centrele industriale sînt atinse de mișcare. Represiunea este violentă 1908 Începutul unei crize balcanice și internaționale. Austro-Ungaria anexează Bosnia-Herțegovina 1912-1913 Războaiele balcanice. Negocierile bulgaro-sîrbe și bulgaro-grecești, înțelegerea cu Muntenegru conduc la formarea unei alianțe împotriva Imperiului otoman. Succes militar al balcanicilor împotriva otomanilor. România nu intervine în primul război balcanic, căruia i se pune capăt în mai 1913 prin Tratatul de la Londra

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Centrele industriale sînt atinse de mișcare. Represiunea este violentă 1908 Începutul unei crize balcanice și internaționale. Austro-Ungaria anexează Bosnia-Herțegovina 1912-1913 Războaiele balcanice. Negocierile bulgaro-sîrbe și bulgaro-grecești, înțelegerea cu Muntenegru conduc la formarea unei alianțe împotriva Imperiului otoman. Succes militar al balcanicilor împotriva otomanilor. România nu intervine în primul război balcanic, căruia i se pune capăt în mai 1913 prin Tratatul de la Londra. 1913 Iunie Al doilea război balcanic. Bulgaria atacă Serbia și Grecia. România se plasează de partea otomanilor împotriva Sofiei

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]